506 matches
-
tipul de particule. Chitosanul poate fi prezent sub formă de geluri, fulgi, pulberi sau granule. Se preferă granulele de chitosan deoarece fulgii și pulberile nu sunt potrivite pentru utilizarea ca adsorbenți, datorită ariei lor mici a suprafeței și lipsei de porozitate. Granulele se prepară de obicei prin introducerea sub formă de picături a unor soluții de chitosan cu vâscozitate mare într-o soluție bazică, cu agitare ușoară. Diametrul picăturilor, cât și viteza de curgere controlează diametrul granulelor. Unii autori (Wu și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o arie mai mare a suprafeței, comparativ cu fulgii. Guibal și al. (2003) au sugerat că ar fi mai interesantă utilizarea granulelor de gel în loc de fulgi, deoarece producerea de granule de gel scade cristalinitatea reziduală a polimerului, care îmbunătățește atât porozitatea, cât și proprietățile de difuzie ale materialului, datorită expansiunii rețelei de chitosan și creșterii ariei suprafeței specifice. Crini și al. (2008a) au observat că granulele prezintă o capacitate de cel puțin două ori mai mare comparativ cu fulgii pentru a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și aceste lanțuri (Hu și al., 2006a). Așadar, se poate considera și un mecanism de aglomerare. Creșterea concentrației colorantului influențează mecanismul de aglomerare (Gibbs și al., 2004). Mărimea agregatului colorantului poate influența difuzia acestuia, în special în cazul chitosanului cu porozitate scăzută. Fenomenul de agregare este îmbunătățit în prezența electroliților în soluție și de tăria ionică. Unii autori au propus de asemenea interacțiuni hidrofile, respectiv hidrofobe, dependente de structura chitosanului (Crini și al., 2008a; 2008b; Delben și al., 1994). Adsorbția colorantului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Takagi, 2000). Capacitatea de adsorbție rezultă dintr-o încărcare negativă netă și structura mineralului. Această încărcare negativă conferă argilelor capacitatea de a adsorbi specii încărcate pozitiv. Proprietățile lor de sorbție provin de asemenea și din aria mare a suprafeței și porozitatea ridicată (Alkan și al., 2004a). Argila montmorillonitică are cea mai mare arie a suprafeței și cea mai mare capacitate de schimb cationic. Prețul său de cost este de ~ 20 ori mai mic decât acela al cărbunelui activ comercial (Babel și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de sorbție a biomasei, și abilitate de a rezista la șocuri și încărcări toxice (Wang și al., 2007). Viteza de stabilizare și densitatea granulelor aerobice este mult mai mare decât aceea a bioflocoanelor, granulele având o suprafață mare și o porozitate înaltă. Aceste granule aerobice pot fi utilizate în calitate de biosorbent pentru îndepărtarea coloranților. Prima informație disponibilă, în acest sens, în literatură se referă la biosorbția colorantului Malachite Green (MG) din soluții apoase (Sun și al., 2008). Granulele aerobice pot fi obținute
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
timp de 15 minute. Celulele au fost recoltate prin centrifugare 20 minute la 10000 rpm și au fost uscate prin congelare, formă sub care au fost utilizate ulterior ca biosorbent (Binupriya și al., 2009). Gallagher și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Gallagher și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
efect este explicat pe baza încărcării negative a suprafeței fungice și a ionizării în soluție a colorantului Congo Red. Anionii colorantului vor fi respinși de grupele anionice de pe suprafața biomasei fungice. Autoclavarea contribuie la distrugerea structurii fungice, conducând la creșterea porozității, încât o cantitate mai mare de colorant va pătrunde în porii dilatați ai biomasei fungice autoclavate conducând la creșterea capacității de biosorbție. Pretratamentul cu CaCl2 crește capacitatea de biosorbție, deoarece ionul divalent Ca2+ va neutraliza încărcarea negativă a suprafeței biomasei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biomasei algei IASq și IHISq a fost de 60 și respectiv 330 L mol-1. Din Tabelul 4.24 se pot observa și valorile entalpiei libere standard ΔG0 calculate pentru cei doi biosorbenți. Prin modelul Dubinin-Radushkevich s-au determinat caracteristicile de porozitate și energia liberă aparentă a capacității de adsorbție. Capacitatea monomoleculară qm a biomasei pentru IASq și IHISq a fost de 1,51 10−4 sau 52,1 și respectiv 2,25 10−4 g mol−1 sau 67,4 mg
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a capacității de adsorbție. Capacitatea monomoleculară qm a biomasei pentru IASq și IHISq a fost de 1,51 10−4 sau 52,1 și respectiv 2,25 10−4 g mol−1 sau 67,4 mg g−1. Factorul de porozitate KDR pentru biomasa de IASq și IHISq a fost 0,979 10−8 și respectiv 1,215 10−8 mol2 J−2. Energiile aparente libere rezultate din aplicarea acestui model pentru IASq și IHISq au fost situate în domeniul 6
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
condițiile existenței unui surplus de oxigen. El reprezintă principala sursă de obținere a fierului. Oxidul fero-feric Fe3O4 (II, III), numit și magnetit, este materialul natural cu cele mai bune proprietăți magnetice. Deși acești oxizi formează straturi protectoare la suprafața pieselor, porozitatea acestor straturi este atât de mare Încât obiectele din fier expuse efectelor atmosferei ruginesc continuu până la distrugerea lor completă. Oxidul feric este opac la radiații ultraviolete și infraroșii, proprietate ce Își găsește aplicații la fabricarea geamurilor termo-absorbante. b) substanțe compuse
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
copolimerilor, acestea fac=nd parte din categoria mediilor inerte de precipitare (33). Deoarece mărimea porilor formați în rețeaua polimerică conferă o morfologie specifică structurii copolimerilor, morfologie care determină destinația/domeniul de folosire a produselor respective, s-a acceptat pentru definirea porozității utilizarea nomenclaturii consacrate sorbenților și catalizatorilor (34). Conform acestei nomenclaturi, există trei tipuri de structuri morfologice poroase: structuri morfologice cu porozitate de tip gel sau de umflare care se evidențiază numai în starea umflată a copolimerilor, iar raza medie a
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
morfologie specifică structurii copolimerilor, morfologie care determină destinația/domeniul de folosire a produselor respective, s-a acceptat pentru definirea porozității utilizarea nomenclaturii consacrate sorbenților și catalizatorilor (34). Conform acestei nomenclaturi, există trei tipuri de structuri morfologice poroase: structuri morfologice cu porozitate de tip gel sau de umflare care se evidențiază numai în starea umflată a copolimerilor, iar raza medie a porilor este mai mică dec=t 50 Å; structuri morfologice microporoase formate de așa numiții pori tranziționali c=nd raza medie
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
microporoase formate de așa numiții pori tranziționali c=nd raza medie a porilor este cuprinsă între 50 — 500 Å; structuri morfologice macroporoase c=nd copolimerii prezintă pori cu o rază medie mai mare dec=t 500 Å. Obținerea copolimerilor cu porozitate permanentă (microsau macroporoasă) cu caracteristici superioare s-a realizat folosind amestecuri de medii inerte cu proprietăți antagonice. Folosind acești copolimeri drept suporturi polimerice se pot obține schimbători de ioni cu capacități de schimb ionic superioare, rezistență mecanică bună și cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
macroporoși sunt materiale eficiente în multe procese de separare și din acest motiv ei sunt larg folosiți ca sorbenți macromoleculare specifici (43-51). În ultimele două decade structurile morfologice de tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele cu porozitate permanentă datorită proprietăților superioare. Structurile morfologice ale acestor particule sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale copolimerilor, grad de reticulare și/sau cantitatea și calitatea termodinamică a agenților porogeni. 2. Copolimeri reticulați viniltoluen:divinilbenzen În general, pentru
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sunt agenții porogeni cu cea mai mare putere de solvatare. Tabelul 2 prezintă caracteristicile copolimerilor VT : DVB obținuți în acest studiu. 3. Studiul influenței condițiilor de sinteză asupra structurilor obținute Așa cum se observă din Tabelul 2 copolimerii sintetizați nu prezintă porozitate atunci c=nd gradele de reticulare sunt mai mici de 20% și cantitatea de agent porogen este mai mică de 50% (problele 1 — 22). Creșterea cantității de agent porogen și a gradului de reticulare determină apariția porozității în structura copolimerilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sintetizați nu prezintă porozitate atunci c=nd gradele de reticulare sunt mai mici de 20% și cantitatea de agent porogen este mai mică de 50% (problele 1 — 22). Creșterea cantității de agent porogen și a gradului de reticulare determină apariția porozității în structura copolimerilor (probele 23 — 34). Teoria lui Millar, care stabilește că porozitatea există numai atunci c=nd valorile coeficientului de reținere ciclohexan, QCh > 0,1 ml/g, este o dovadă suplimentară a celor afirmate (57). Copolimerii obținuți în prezența
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
de 20% și cantitatea de agent porogen este mai mică de 50% (problele 1 — 22). Creșterea cantității de agent porogen și a gradului de reticulare determină apariția porozității în structura copolimerilor (probele 23 — 34). Teoria lui Millar, care stabilește că porozitatea există numai atunci c=nd valorile coeficientului de reținere ciclohexan, QCh > 0,1 ml/g, este o dovadă suplimentară a celor afirmate (57). Copolimerii obținuți în prezența unui agent porogen au valori ale capacităților de reținere a toluenului mai mari
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
solurilor, ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc; 3) concepte care indică procese: alterare biologică, arie superficială specifică, cloritizare, dezagregare, diageneză, hidratare, hidroliză, regolit, scoarță de alterare etc; 4) concepte referitoare la compoziția solului: por, porozitate, porozitate de aerație, soluția solului, spațiu lacunar, suspensie, volumul porilor etc. Prin subclasa substantivelor utilizate în domeniul pedologie este denumită materia, caracteristica "masiv" a numelui fiind intrinsecă. Termenii generali sunt polisemantici (apă, humus etc.), contextului sintagmatic și/ sau discursiv revenindu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc; 3) concepte care indică procese: alterare biologică, arie superficială specifică, cloritizare, dezagregare, diageneză, hidratare, hidroliză, regolit, scoarță de alterare etc; 4) concepte referitoare la compoziția solului: por, porozitate, porozitate de aerație, soluția solului, spațiu lacunar, suspensie, volumul porilor etc. Prin subclasa substantivelor utilizate în domeniul pedologie este denumită materia, caracteristica "masiv" a numelui fiind intrinsecă. Termenii generali sunt polisemantici (apă, humus etc.), contextului sintagmatic și/ sau discursiv revenindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lat. spira, -ae s.f. "spirală, rotocol"): spirochetă, s.f. (cf. spirochète, s.m.; en. spiroch(a)et); splanhn(o)- "viscere" (cf. gr.σπλάγχνον, -ου s.n. "viscere: inimă, plămâni, ficat): med. splanhnomicrie s.f. (cf. fr. splanchnomicrie s.f.; en. splanchnomicria); spongio-, -spongi "burete spongios, porozitate" (cf. lat. spongia, -ae s.f. "burete"): med. ro. spongiocit, s.n. (cf. fr. spongiocyte, s.m.; en. spongiocyte); sporo-/spori-,-sporo-, -spor "spori" (cf. gr.σπόρος,-ου s.m. "spor, sămânță, naștere, origine"): ro. sporozit, s.m. (cf. fr. sporozite, s.m.; en. sporozit); stafilo-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în medii speciale care să le protejeze. 1.2.8. STERILIZAREA PRIN FILTRARE Este folosită în mod curent în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de cultură, a unor medicamente și pentru sterilizarea aerului din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt substanțe chimice care au acțiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor de pe tegumente, mucoase și plăgi (antiseptice) sau de pe suprafețe inerte
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
individualitate monadică, a întregului (ideatic) și părții (contingente), a esenței și imanenței, „fluidul” care antrenează ipostazele sale literare - traversând barierele celulare ale formalismelor categoriale - are natura misterioasă, obscură și aluzivă a unui substrat plasmatic, a unui lichid interstițial care, îmbibând porozitatea constitutivă a scrierii și asigurând „comunicarea neîntreruptă” între straturile romanului-palimpsest, „ignoră”, cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă decât analizate ca romane, piese de teatru sau poeme - în sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare. Ciclohexanolul (Cy) și acetatul de n-butil, (nBA) au fost
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]