835 matches
-
de la Delhi), cf. B. Le Calloc’h, Csoma de Kőrös V. 101. Valurile epidemice de holeră erau curente În zonă. La Șiraz, va muri de holeră În 1821 James-Claudius Rich, reprezentantul East India Company la Bagdad, apoi Sir Robert Ker Porter și toată suita sa. 102. Toți călătorii care au avut ocazia sau erau nevoiți să rămână, din diferite motive, În unul dintre orașele Persiei mărturisesc același interes pentru persană, una dintre limbile de comunicare cele mai importante În această parte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
chiar dacă prețul este mai mare. Putem distinge astfel ca ambele tipuri de firme au câte un avantaj: firmele chinezești au un avantaj de cost, figura 2.3, iar celelalte un avantaj de diferențiere, figura 2.4, după cum afirmă și M. Porter: ”O firmă poate avea o mulțime de puncte forte și slabe dar ea nu poate deține decât două tipuri de avantaj concurențial: avantaj de cost și avantaj din diferențierea produselor” Figura 2.3. Formarea unui avantaj de cost Pentru menținerea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
de inovare. În privința caracteristicilor organizaționale care corespund diferitelor tipuri de inovare, precum și a modului în care acestea interacționează, există mai multe explicații, cele mai importante dintre acestea referindu-se la strategia și la forța întreprinderii. Concluziile studiilor reflectă următoarele: M.E. Porter<footnote Porter, M.E., Competitive Strategy: Techniques For Analyzing Industries And Competitors, The Free Press, New York, 1980. footnote> apreciază că adoptarea unei strategii de reducere a costului se bazează pe capacitatea întreprinderii de a reduce costurile prin intermediul inovării de proces, în timp ce
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
În privința caracteristicilor organizaționale care corespund diferitelor tipuri de inovare, precum și a modului în care acestea interacționează, există mai multe explicații, cele mai importante dintre acestea referindu-se la strategia și la forța întreprinderii. Concluziile studiilor reflectă următoarele: M.E. Porter<footnote Porter, M.E., Competitive Strategy: Techniques For Analyzing Industries And Competitors, The Free Press, New York, 1980. footnote> apreciază că adoptarea unei strategii de reducere a costului se bazează pe capacitatea întreprinderii de a reduce costurile prin intermediul inovării de proces, în timp ce adoptarea unei
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Quarterly, Vol. 29, 1984, pp. 392-409. footnote> susțin că, de cele mai multe ori, întreprinderile de dimensiuni mari sunt cele care adoptă inovarea de proces. Dintr-o perspectivă istorică, inovarea de proces pare a favoriza întreprinderile de dimensiuni mari, cu structuri birocratice (Porter, 1980), care acționează pe piețe aflate la maturitate. Multe dintre aceste neînțelegeri și conflicte de opinii referitoare la adoptarea inovării apar ca urmare a tratării îndelungate a inovării ca un concept unidimensional. După cum s-a arătat, puține procese de inovare
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
MIHĂILESCU, I. (1992), „Bureaucracy and Policy in Romania”, în Bureaucracy and Policy, KAPA Press, Seul. MINTZBERG, H. (1983), Structure in Five: Designing Effective Organizations, Prentice Hall International Editions, Englewood Cliffs, New Jersey. MINTZBERG, H. (1994), „Organiser l’entreprise: prêt à porter ou sur mesure?”, în CL. LOUCHE (ed.), Individu et organisations, Delachaux et Niestlé, Neuchâtel, Paris. MINTZBERG, H. (2004), Le management. Voyage au centre des organisations, Éditions d’Organisation, Paris. MOLES, A., DUGUET, M. (1966), Les communications dans l’entreprise, Entreprise
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncii Diversitatea factorilor Din cele de mai sus a reieșit faptul că satisfacția muncii este influențată, în sens pozitiv sau negativ, facilitator sau perturbator, de o multitudine de factori. Dată fiind această situație, s-a încercat gruparea lor. De exemplu, Porter și Steers (1973) clasifică sursele satisfacției muncii în patru categorii relativ distincte, ce reprezintă patru niveluri din organizație: # 1. factori organizaționali largi (oportunitățile de promovare, politicile și procedurile organizației, structura organizației); 2. factori legați de mediul imediat al muncii (stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la fel de mare. Dat fiind faptul că satisfacția apare în urma unui proces de comparare ce are loc în interiorul individului, teoria s-a numit a comparării intrapersonale. Discuții ample s-au purtat în legătură cu standardele și derivațiile lor. Pentru unii autori (Schaffer, 1953; Porter, 1962, apud Muchinsky, 2000, p. 307), standardele individului sunt constituite din nevoile fizice și psihologice pe care le resimt oamenii. O muncă satisfăcătoare va fi susținută de nevoi psihice și va produce stimă și recunoaștere. Pentru alți autori (Locke, 1969
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacția este cauza directă a motivației. Este evident, susțineau ei, că dacă ești mulțumit de condițiile și de mediul muncii, vei fi și motivat să muncești. Un punct de vedere interesant cu privire la relația dintre satisfacție și motivație este introdus de Porter și Lawler (1968), care arătau că relația nu este directa ci mediată de procesele cognitive intermediare. Satisfacția resimțită de o persoană întărește sentimentul deținerii de ea a competențelor necesare, dă certitudine instrumentalității și efortului, fapt ce va conduce la creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoană întărește sentimentul deținerii de ea a competențelor necesare, dă certitudine instrumentalității și efortului, fapt ce va conduce la creșterea motivației. Totodată, satisfacția influențează direct valența sau atractivitatea anumitor tipuri de recompense, acestea fiind cele care influențează direct motivația. Deși Porter și Lawler considerau că satisfacția influențează indirect motivația, precizarea ni se pare importantă și o reținem. Faptul că nu există încă un acord deplin între părerile autorilor cu privire la definirea sau la stabilirea relației dintre motivație și satisfacție este absolut explicabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
argument teoretic care să susțină că satisfacția trebuie să cauzeze performanța, mai ales dacă aceasta nu este recompensată. În felul acesta s-a ajuns la postularea celui de al treilea punct de vedere care interpune recompensele între satisfacție și performanță. Porter și Lawler au fost cei care au considerat că satisfacția nu generează performanță și nici performanța nu cauzează satisfacție decât dacă sunt reunite o multitudine de condiții. Inventariind și studiind aceste condiții, ei au ajuns la stipularea unei relații complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
MITCHELL, T.R (1997), „Matching motivational strategies with organizational contexts”, în L.L. CUMMINGS, B.M. STAW (eds.), Research in Organizational Behavior, vol. 19, JAI Press, Greenwich. MOWDAY, R.T. (1987), „Equity theory predictions oh behaviour in organizations”, în R.M. STEERS, L.W. PORTER (eds.), Motivation and Work Behavior, ed. a IV-a, McGraw-Hill, New York. MUCHINSKY, P.M. (2000), Psychology Applied to Work. An Introduction to Industrial and Organizational Psychology, ed. a VI-a, Wadsworth, Belmont, CA. MULLINS, L.J. (1993), Management and Organizational Behavior, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Approach, ed. a III-a, BPI Irwin, Homewood. PARKER, S., WALL, T. (1998), Job and Work Redesign: Organising Work to Promote Well-Being and Effectiveness, Sage Publications, Londra. PETIT, F., DUBOIS, M. (1998), Introduction à la psychosociologie des organizations, Dunod, Paris. PORTER, L.W., LAWLER, E.E. III (1968), Managerial Attitudes and Performance, Irwin Dorsey, Homewood. PORTER, L.W., STEERS, R.M. (1973), „Organizational, Work and Personal Factors in Employee Turnover and Absenteeism”, Psychological Bulletin, 80, pp. 151-176. RAYMOND, F.V. (1972), Objectif de performance
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
and Work Redesign: Organising Work to Promote Well-Being and Effectiveness, Sage Publications, Londra. PETIT, F., DUBOIS, M. (1998), Introduction à la psychosociologie des organizations, Dunod, Paris. PORTER, L.W., LAWLER, E.E. III (1968), Managerial Attitudes and Performance, Irwin Dorsey, Homewood. PORTER, L.W., STEERS, R.M. (1973), „Organizational, Work and Personal Factors in Employee Turnover and Absenteeism”, Psychological Bulletin, 80, pp. 151-176. RAYMOND, F.V. (1972), Objectif de performance pour les dirigeants, Dunod, Paris. RITCHIE, J.B., THOMPSON, P. (1980), Organization and People: Readings
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Personality Development” (The Young Child, editat de W.W. Hartup și N.L. Smothergill, 1967); „Imitation” (International Encyclopedia of the Social Sciences, editat de D.L. Sills, 1968); „Social-Learning Theory of Identificatory Processes” (Handbook of Socialization Theory and Research, editat de R. Porter, 1969); „Modeling Approaches to the Modification of Phobic Disordes” (Psychopatology Today: Experimentation Theory and Research, editat de W.S. Sahakian, 1970); „Psychotherapy Based upon Modeling Principles” (Handbook of Psychotherapy and Behaviour Change, editat de A.E. Bergin și S.L. Garfield
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al., 2012, pp. 414-423ă. Privită ca proces de sine stătător, misiunea de audit financiar debutează cu o serie de activități privind planificarea misiunii și definirea metodei de auditare. În cadrul acestei faze, auditorul are responsabilitatea planificării misiunii, pentru atingerea obiectivelor propuse (Porter et al., 2003, p. 18ă. Potrivit ISA 300, Planificarea unui audit al situațiilor financiare, stabilirea unei strategii generale și elaborarea unui plan de audit conduc la obținerea unor beneficii În cadrul misiunii. Aceste beneficii vizează orientarea auditorului către domeniile importante ale
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
contabil de referință și cu normele legale aplicate. În funcție de localizarea principalelor evenimente semnificative În istoria auditului pe plan internațional, de beneficiarii acestuia și obiectivele propuse, În diagrama din figura 2.1 este reprezentată evoluția auditului financiar. Sursa: Proiecție proprie după Porter et al., 2003, pp. 18-37; Hayes et al., 2005, pp. 2-3. Încă din antichitate, cu peste 2000 de ani Î.Hr., În Mesopotamia, Egipt, Grecia sau Roma și continuând până la 1700 d.Hr., izvoarele istorice amintesc activitățile scribilor și ale
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de protejare a averii și visteriei, prin depistarea celor care ar fi atentat la integritatea patrimonială, misiunile de proto audit fiind comandate În special de regi, Împărați, biserici sau alte instituții ale statului (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Astfel, Porter et al. (2003, p. 19ă amintesc despre funcționarii regelui William Cuceritorul, Însărcinați cu verificarea modalității În care taxele și birurile erau stabilite și percepute. Deși evidențe ale utilizării metodei italiene de ținerea evidențelor contabile de Massari din Genova existau chiar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și primele decenii ale secolului al XIX-lea, aflate Încă În plină revoluție industrială, aduc modificări În ceea ce privește obiectivele auditului. În primul rând, acestea vizau prevenirea și depistarea fraudelor, dar și identificarea celor care le comiteau, pentru a asigura integritatea patrimoniului (Porter et al., 2003, p. 20ă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au loc Îmbunătățiri semnificative la nivel de profesie, prin Înființarea ICAEW În Marea Britanie și descrierea unei metodologii de lucru În cadrul misiunii de audit (Dowler și Harris, 1912, p. 17ă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și Harris, 1912, p. 17ă. Totodată, scandalurile financiare din industria feroviară americană, precum și criza financiară din 1929-1933 continuă focalizarea auditului financiar pe prevenirea și identificarea fraudelor financiare săvârșite În cadrul companiilor, misiunile fiind comandate În principal de stat, acționari și creditori (Porter et al., 2003, pp. 20-25ă. Riscul de fraudă În auditul financiar 64 Perioada de relansare economică Începută de după cel de-al Doilea Război Mondial, necesitatea reluării activităților de creditare și investiție impun auditului financiar rolul principal de atestare a sincerității
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
al Doilea Război Mondial, necesitatea reluării activităților de creditare și investiție impun auditului financiar rolul principal de atestare a sincerității și regularității situațiilor financiare, misiunile de audit fiind Îndeplinite de specialiști din domeniu și comandate de stat, bănci și acționari (Porter et al., 2003, pp. 25-29ă. Punerea bazei IFAC (1977ă a condus la recunoașterea profesiei la nivel internațional și la instituționalizarea acesteia. Astfel, rolul auditorului constă În atestarea situațiilor financiare, de respectare a referențialului contabil și a funcționalității sistemului de control
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fees after direct control for audit effort”, International Journal of Auditing, 6, pp. 37-51 Novac, L.E. (2008ă, Fundamentals of audit - theoretical and practical approach, Editura Cavallioti, București Pickett, S. (2006ă, Audit planning: a risk-based approach, John Wiley & Sons, New Jersey Porter, B., Simon, J., Hatherley, D. (2003ă, Principles of External Auditing, 2nd edition, John Wiley & Sons, West Sussex Singleton, T., Singleton, A., Bologna, J., Lindquist, R. (2006ă, Fraud Auditing and Forensic Accounting, 3rd edition, John Wiley & Sons, New Jersey Soltani, B.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
aferente misiunii și, implicit, a onorariilor de audit practicate (Hoitash et al., 2007, p. 412ă. Credibilitatea vizează natura și sursa informațiilor utilizate, circumstanțele În care acestea sunt obținute, precum și modul În care s-a efectuat controlul Întocmirii și păstrării lor (Porter et al., 2003, p. 152ă. Credibilitatea probelor de audit depinde de șase mari caracteristici: independența sursei, eficiența sistemului de control intern din firma-client, cunoștințele și expertiza auditorului, calificarea și profesionalismul celor Însărcinați cu oferirea informațiilor, gradul de obiectivitate, timpul de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2010, pp. 861-881ă. În același timp, pe baza procedurilor analitice se pot stabili pragurile de semnificație, se pot identifica anumite riscuri la nivel de misiune și se pot planifica natura, durata și profunzimea aplicării și a altor teste de audit (Porter et al., 2003, pp. 228-233; Arens et al., 2012, pp. 407-408ă. Principalele proceduri analitice care pot fi utilizate În această fază sunt: analizele de trend, analiza ratelor financiare pe baza situațiilor financiare ale clientului, comparații ale evoluției principalilor indicatori financiari
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de ramură. De cele mai multe ori, aceste proceduri sunt concentrate pe analiza poziției și performanței financiare. În faza de testare substanțială, procedurile analitice servesc auditorului pentru obținerea probelor de audit cu privire la relațiile care se stabilesc Între conturi și clase de tranzacții (Porter et al., 2003, pp. 230-232ă. Obiectivul principal al procedurilor analitice Îl reprezintă astfel confirmarea sau infirmarea valorilor individuale ale unor conturi din situațiile raportate. Spre deosebire de procedurile aplicate În faza de planificare, În această fază se urmărește cu precădere obținerea unei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]