496 matches
-
asta, evaluând situația, unde aș putea gèsi un taxi?! doar n-o voi purta toatè noaptea pe strèzi că pe o domnișoarè scoasè prima datè la plimbare, strecurându-mi mâna spre buzunarul din interiorul sacoului, dând de ceva tare, e portmoneul meu! Oare am suficienți bani la mine încât sè fac fațè oricèrei neprevèzute situații, doamne dumnezeule, ce vom face? nu-i pot spune pur și simplu, vino la mine acasè! deși nu-mi doresc decât s-o ating! Ținând sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu grijè geantă sus, în spațiul destinat bagajelor, pèstrând rucsacul lângè mine pe banchetè, îmi aleg locul de lângè geam în direcția de mers a trenului, apoi, îmi dau jos haină și o agèț sus, în buzunarul de la hainè am portmoneul cu banii dați de tată pentru mașinè, mâine mașină roșie va fi a mea! În ciuda a cred cè ar fi mai bine sè nu ne mai vedem, gândul cè mașină roșie va fi a mea mè umple de o fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Întuneric și ceață spre locul unde nu te mai așteaptă nimeni... Ai greșit, cuvântul Îți stă pe limbă, dar nu ți-l mai amintești, ai un lapsus și limba Îți e Încleiată, cauți grăbit În buzunarul interior, acolo unde ții portmoneul, e gol, doar o monedă mică, neagră, găurită În mijloc, o monedă miceniană, asiriană, egipteană, o ții În pumnul strâns, o să ți-o ceară În parcaj, atunci când o să treci podul. Nu găsești foile mototolite cu textul conferinței ca să vezi unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
proporții adecvate păr, gene și sprâncene, ar colora obrajii În mod corespunzător, până ce i-ar apărea În față un cap perfect și desăvârșit căruia i s-ar face mii de fotografii pe care tot atâția investigatori le-ar purta În portmoneu ca să le compare cu toate figurile de femei care le-ar apărea În față. Problema a fost că, odată terminată intervenția specialistului străin, doar un ochi puțin antrenat ar fi considerat identice cele trei cranii alese, obligându-i prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
categoria Întâi, una pentru joi, alta pentru sâmbătă. Insistă pe lângă casieră că vrea aceeași lojă pentru ambele concerte și că, aspect fundamental, să fie situată În dreapta scenei și cât mai aproape de aceasta. Moartea băgă mâna În geantă la Întâmplare, scoase portmoneul cu bancnote și le Întinse pe cele care i se părură necesare. Casiera Îi dădu restul, Iată, spuse ea, sper să vă placă concertele noastre, presupun că e prima dată, cel puțin nu-mi amintesc să vă mai fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
soț-soție, niște bătrâni. Dacă sunteți de acord, puteți... Domnul Tilică s-a simțit lovit ca de un ciocan în cap, s-a îngălbenit când a auzit ce cameră li se oferă, dar nu s-a pierdut cu firea. Scoate din portmoneu un Vlaicu de 50 de lei și-l foiește să-l observe doamna recepționeră, dar gestul și hârtia n-o atrag. Domnul Tilică retrage ispita și scoate la bătaie un Caragiale de 100 de lei. Doamna vede, dar nici această
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fi de vreun folos Maitreyiei: că numai așa ea mă poate uita. Gândeam ca un adolescent. Am ajuns la bancă pe jos, deși distanța din Royd Lane în Clive Street era destul de mare. După ce mi-am împachetat bine bancnotele în portmoneu și mi-am împărțit argintul prin toate buzunarele, am pornit mai sus, spre gară. Când am trecut podul de la Howrah, m-am aplecat să privesc Gangele, murdar și înțesat de bărci, și gândul sinuciderii mi-a apărut deodată în toată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
patru și treizeci. O voce clară distinsă: o auzeam pentru întîia oară, și încă la telefon, unde adesea vocile sânt desfigurate, năclăite în materie. Cineva care exista în mod plenar, și știa asta, mi-am dat imediat seama. Își scoase portmoneul și răsfoi câteva hârtiuțe. Alese una din ele și o parcurse repede din ochi, ezită o clipă, apoi o mototoli între degete. Era gata s-o zvârle dar se răzgândi și o băgă în buzunar. - Nu e asta. Eram de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
e voie! Ești nebun? Ce te-a apucat? ― Nu înțelegi că plecăm la Constantinopol? Doar nu vorbesc. .. turcește. Ea n-avu vreme să mai spună ceva deoarece ofițerul de la capătul punții ne ceru biletele de drum. Le-am scos din portmoneu cu toată gravitatea și i le-am întins, sub privirile uluite ale Mihaelei. Acesta, după un control rapid, încuviință din cap și ne pofti să urcăm pe bord. ― Dorule, ce înseamnă asta, plecăm? E adevărat că plecăm? Văzuse că am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dau bani de buzunar. Rău au făcut că nu i-au mai dat bani de buzunar. Bobby a Început să fure din poșeta lui Susan În fiecare după-amiază, pînă cînd ea a Înțeles de ce nu găsea niciodată nici un ban În portmoneu și a hotărît să ascundă banii În casa de fier a palatului. Dar Bobby nu s-a dat bătut și timp de cîteva zile și-a bătut capul Incercînd să afle formula cu care se deschidea casa de bani. Imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mi-a tradus fără dicționar, prospectul unui medicament străin. Păi, ăsta-i puțin lucru? Știu eu ce vrea domnu’ Geo: să mai ia niște bani, că, probabil, doamna lui mai vrea niște persane ori altceva. Și, după ce-și umflă portmoneul, gata, notele cresc de parcă le-ai fi pus drojdie. Iar tovarășul profesor își laudă elevii - lăudându-se, indirect - și le zice că-s mai bine pregătiți pedagogic decât unii profesori din oraș. Nu? Măcar de n-ar face una ca
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
băgat-o în seamă. La o masă din locanda pe nume Petit Grillon Nu știu dacă vă mai amintiți cu exactitatea momentul acela strașnic în care la o masă din cutare cafenea, devenită prin decenii vestită, boema dă peste un portmoneu al unui burghez doldora de bani. Ar fi putut să fii aparținut acesta cutărui manager, cutărui patron, cutărui domn cu burtă nu foarte mare, dar totuși destulă, care cu mașină din aceea Patrol rulează prin aglomerația țării. El, sau alții
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ăluia, marfă de felul acela duios încastrat în sintagma melodică și intratextuală din nemuritorul îndemn: "zi-le de-alea d-ale noastre"! Revenim la discuția dintâi, ne reîntorcem pe firul epic și povestim cum anume s-a trezit boema cu portmoneul doldora de bani, "parai", vorba ghidușului Florin Călinescu, pe urmă ceva mărci vest-germane, ca să mă exprim ca pe vremuri, și la urmă o cantitate nedefinită, ușor mirositoare, de bancnote din acelea de cincizeci și de o sută de mii de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Călinescu, pe urmă ceva mărci vest-germane, ca să mă exprim ca pe vremuri, și la urmă o cantitate nedefinită, ușor mirositoare, de bancnote din acelea de cincizeci și de o sută de mii de lei paralei. Astea toate se aflau în portmoneul cu pricina la care privește boema: cutare este îmbrăcat într-un fel, altul altfel, fiecare diferit, unu cu tatuaj, altul cu inel în urechea stângă, așa cum le stă bine unor boemieni, ceva muzică hip-hop îi însoțește. Discuția despre ce anume
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
privește boema: cutare este îmbrăcat într-un fel, altul altfel, fiecare diferit, unu cu tatuaj, altul cu inel în urechea stângă, așa cum le stă bine unor boemieni, ceva muzică hip-hop îi însoțește. Discuția despre ce anume trebuie făcut cu acel portmoneu dobândește treptat dimensiuni etice, susnumitul june Pansaers zice că respectivul obiect ar trebui pur și simplu predat, fără să spună cui anume. Consecvent sieși încă din alt cabaret, dumnealui Tzara crede că cel mai bine ar fi să fie tras
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din cap. — Bu-nă ziua, dom-ni-șo-ru-le, spuse portarul silabisind de parcă tot mai citea. — Bună ziua, domnișorule, îl secondă și Nicu, dar nu mai scoase chipiul. Însă tânărul, prea agitat ca să salute, trecu la chestiune: — Unde se dau anunțurile? S-a pierdut un portmoneu și stăpânul... — Cu bani? se auziră deodată băiatul și portarul. — Nu, nu cu bani... — Bijuterii? întrebă Nicu tocmai când portarul spunea: — Documente? — Nu, cu un... cu o... cu altceva. Și stăpânul meu, stăpânul lui, vreau să zic, oferă bună recompensă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nicu o luă spre prima lui adresă, la sediul concurenței, în strada Sărindar, măturând cu ochii, pentru orice eventualitate, zăpada drumului. Avea un scop care-l făcea să uite de plictiseala îndatoririlor zilnice și de picurii din streșini. Căuta un portmoneu în care să fie un inel cu diamant sau, poate, un ac de cravată cu rubin, cum avea tatăl lui Jacques, doctorul Margulis. Dar dacă omul-șopârlă a spus adevărul, ceea ce nu-i deloc sigur, nu erau bijuterii. Brusc îi veni
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
deschisă. Și-și propuse să nu treacă mâine seară pe strada Fântânei, ca să nu dea ochii cu polițaiul, era prea curând după nefericitul accident... de luptă. Nu scoase însă nici o vorbă despre întâmplarea cu spada de gheață și nici despre portmoneu, erau secrete. Lui Jacques nu-i putea spune tot, deși îl socotea cel mai bun prieten, pentru că el avea niște reguli de viață stricte, impuse de domnul doctor, pe când Nicu crescuse fără tată și cu bunica pe post de mamă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să cam ciulești urechea ca să-l înțelegi: — Ce-o să citim? șopti el. Lucruri obișnuite, un mic incendiu în Calea Victoriei, de la coșul casei unuia, Ciuflea... — Cum? — Ciuflea. Ciu-flea. A fost stins repede de pompierii de la postul din strada Cometa. Apoi un portmoneu pierdut, al cărui conținut pare foarte, foarte prețios, fiindcă recompensa e de trei ori mai mare decât de-obicei - nu-mi dau seama ce poate să fie, s-a păstrat un secret neobișnuit -, apoi doi escroci care-i păcălesc pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Andronic... Știri judiciare. Starea civilă. Adânc mișcată de nenorocirea ... A. S. R. Principesa Maria. Declarații de căsătorii. DIN ITALIA. DIN LONDRA. Din Buzău. Teatre. Astă-seară, la Teatrul Național... Operă. Dra Olimpia Mărculescu și Dl ... în Rigoletto. Anunț. „S-a pierdut un portmoneu din piele de căprioară în zona Teilor Clemenței. A se adresa...“. „S-a pierdut pisicuță albă. Picior stânga spate amputat...“ „Arestatul găsit ieri leșinat și aproape înghețat în apropiere de moșia Băneasa (la lacuri) a declarat că se numește Dan
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Petre m-a privit cu dispreț. L-am pus pe un pled, peste lemne. Petre l-a aranjat puțin, ca pe-o marfă, i-a pus pălăria pe cap, a scotocit în buzunarul interior al hainei, de unde a scos un portmoneu de antilopă, l-a ascuns imediat într-un buzunar propriu. Deodată mi-am dat seama ce mă zgândărea de când spusese Petre că mă duce la Poliție. Cum adică la sfârșit de săptămână nu-s oameni pe acolo, ce zi e
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Cu atât mai bine. Povestește-mi de-a fir a păr ce ai vorbit cu străinul pe care l-ai întâlnit ieri în fața Bisericii Icoanei. Nicu oftă și-și descheie surtucul: vasăzică asta era. Nu accidentul cu țurțurele și nici portmoneul, care n-ar fi vrut să intre în atenția Poliției, fiindcă atunci nu și-ar mai fi primit recompensa. Și nici maică-sa, cu vreo boroboață. Era prima dată că vorbea cu conu Costache, și de-aproape îi păru mai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și sunt necăjit. Și eu, constată sec străinul, uitându-se tot la ochiul de geam cu spărtură ca un soare cu raze. Soarele era spart și rece. Nicu ar fi preferat să fie întrebat „De ce?“ și să-i povestească de portmoneul pe care-l căutase toată dimineața zadarnic. Lui îi putea spune. Dacă bărbatul era marțian, poate știa unde e, fără să-l caute, și dacă are înăuntru un bilet de loterie și dacă numerele de pe bilet sunt câștigătoare. Fiindcă altfel
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
arătă movilei albe și plecă. Clopotele bătuseră mai de mult amiaza, iar băiatul se hotărî, fiindcă era timp bun și își simțea sufletul împăcat, să mergă în Grădina Cișmigiu. Era duminică, deci nu se cădea să lucreze, adică să caute portmoneul cu biletul de loterie. Dacă vremea permitea, pe lacul Cișmigiu se făcea patinaj. Nu mai departe decât anul trecut o văzuse, de pe margine, pe Principesa Maria patinând cu mâinile împletite în cruciș, în față, cu ale bărbatului ei. Era frumoasă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
locurile cu apă și poate, dacă l-ar fi avut la el, l-ar fi aruncat. Îi era teamă „să nu blutească“. Îi era teamă să nu fie văzut. Deja „dracu’ ăla de cobil“ se ținuse după el. Scoase iar portmoneul și-l privi cu atenție. Pe mijloc erau întipărite într-un cerc de piele trei litere împletite între ele: R.O.Z. Când îl deschideai dădeai de o mulțime de buzunare și buzunărașe, unele la vedere, altele tainice, îi trebuise
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]