7,887 matches
-
petent persecutat (cu cravată și plasă de plastic/ servietă) și tenacitatea poetului Nicolae Sinești nu e nici o legătură. Între osârdia sa de odinioară de a oferi revistelor texte despre natura și serbările partinice ale patriei și volumul Povara celor zece porunci (poeme inevitabile), postfățuite de prof. Valeriu Filimon, nu e nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant, inerțial al poetului inevitabil. Intrând în deja răsuflatul
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Azi-noapte,/ cu gândul la tine,/ am inventat liniștea!.../ În această nesfârșire,/ în mine-i întuneric;/ noaptea se definește ca timp/ liniștea e o Prințesă de aer...?". Climatul de iscodire și smerenie elegiacă se regăsește și în ciclul "Povara celor zece porunci", unde biografismul și lirismul se sprijină reciproc în secvențe de confesiune și meditație spirituală și autoreferențială. Deslușim o suită a stărilor de emergență numite singurătate, poezie, păcat, ravagiile timpului. De vreme ce un întreg patrimoniu afectiv se clatină, Nicolae Sinești își face
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
nu încetează, totul având loc în marginile semantice deja rulate între Arghezi, Voiculescu și liderii poeziei anilor '70. Cumințenia de stil n-are cum să nu producă un text perfect melodramatic, ca de pildă Credință: Crezând în veșnicie,/ în sfintele porunci,/ - inima mea,/ în cântecul plângând,/ a-nfipt până la tine/ cuțitul unui gând" ș.a.m.d. Poetul nu s-a dezbărat încă de forme minate prin uz și abuz, și nu se îndură să renunțe la expresii tip: "păcatul mă îndeamnă - răcoarea
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
în contra minții și inimii poetului. Ce nu va înceta să-și facă iluzii în privința perenității lucrării sale hic et nunc, chit că cezarul eminescian ne previne "că vis al morții - eterne e viața lumii-ntregi." Nicolae Sinești, Povara celor zece porunci, Editura Eminescu, Colecția Amphion, București, 1999, 150 pag., f. preț.
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
vremea, spicuind din "scenariul" recent prea multele perle ale istoriografiei ceaușiste - azi savuroase în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog) "la noi toată lumea muncește, cu sabia sau cu plugul", recte "pe ogoare fără haturi", fiindcă "cine nu ară și nu seamănă, nu culege". Ca să nu mai vorbim de sfruntata inadecvare a
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
zdrobit culcând ca o căruță-ncărcată, tulpinile tufarilor. Apoi de parcă ar fi prins noi puteri, monstrul zburător se răsuci ca turbat într-un loc, cu o viteză din ce în ce mai mare, strivind totul în jur. Apoi de parc-ar fi așteptat o poruncă, se oprea privind către înalt. O ultimă zvâcnire și se prăbuși pe spate cu picioarele și abdomenul zdrobit, încremenind. Lui Adrian îi venea să urle. Din când în când alte zgomote s-auzeau, ca niște aeroplane, și dispăreau fie zburând
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator și spiritul ordonator se aseamănă. Chipul omului creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu constă în suveranitatea sa asupra existenței, în privirea de stăpîn, în poruncă. Mitul trece în iluminism, iar natura devine simplă obiectivitate". (Mircea Eliade ar recunoaște aci un caz al "sacrului camuflat"). După cum e invalidată teza naivă a binefacerilor obligatorii ce ar decurge din aplicarea principiilor raționale în domeniul social. Michel Foucault arată
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
și mai ales mijloacele de a nimici existența de pe pământ. Irezistibila mașinărie, rachetă sau ce se întâmplă să fie, este fixată să declanșeze prăpădul la ora dorită de patronul slujit cu cea mai deplină fidelitate de inși roboți, sinucigași la poruncă. Un bărbat singuratic, o femeie inimoasă ce i se alătură, vor împiedica masacrul în secunda premergătoare exploziei, anihilând marcatorul ce clipocește roșu, sinistru. Scenariul suportă nu tocmai o infinitate de variante: există una încă neabordată de cineaști, în care avionul
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
-i dovedi necesitatea, să se așeze de bunăvoie în el. Acest fanatic crede în aparatul pe care îl supraveghează cu aceeași tărie cu care crede Creon în ordinea sa în numele căreia o îngroapă de vie pe Antigona pentru că i-a încălcat porunca, s-a supus legii nescrise a Hadesului și l-a înmormîntat pe fratele său." Sînt pagini în care conceptele de "vină", "culpabilitate", "păcat" (niciodată perfect suprapuse) sînt străbătute de un suflu vital puternic, luciditatea este dublată de elanul participativ, iar
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
mers atât de departe în aberație, încât tare mi-e teamă că singura soluție - dacă BOR ține să mai joace vreun rol în viața publică românească - ar fi dizolvarea ei și reînființarea pe criterii cu adevărat creștine. La cele zece porunci mă refer, nu la altele!
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
că nu va lăsa în Israel nici cea mai mică pată; că ar fi cel mai groaznic păcat și cea mai mare mîrșăvie precum și contradicția cea mai învederată ca DUMNEZEU să fi trimis pe mesia pentru a fi răstignit. " Că poruncile Decalogului fiind desăvîrșite, orice nouă misiune ar fi fost cu totul zadarnică. "Că legea mozaică nu a avut niciodată un înțeles mistic. " Că ar însemna să înșeli oamenii spunîndu-le lucruri ce ar trebui înțelese într-un sens diferit de cel
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
memorabilă, Azovul de la Marea Neagră, pentru a-i înfrunta pe atotputernicii turci. După o primă înfrîngere, pornind, din nou, ostilitățile, izbuti să primească din cetatea asediată soli de pace. Turcii au părăsit cetatea și Petru s-a văzut stăpînul ei. Din porunca lui, la Moscova, armatei i se făcu o primire triumfală. Iar țarul defilă în uniformă de simplu marinar. În Europa această neașteptată victorie stîrni mare interes și datorită slăbiciunii dovedite a turcilor și a ridicării, neașteptate, a unei noi puteri
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
ca unii ce L-au zămislit pe El după har și după dar. Și „Încetând ea să zămislească și să nască, Ful ei a născut și naște În fiecare zi pe cei ce cred În El și păzesc sfintele Lui porunci”43. Deci și ei Îl nasc pe El, și El se naște În ei, și ei se nasc În El. Noi nu Îl zămislim pe El În chip trupesc, cum L-a zămislit Maica Domnului, ci Înțelegător și ființial. Și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Primit cu entuziasm la Festivalul de la Berlin 1999, unde a fost distins cu un Urs de argint, "Mifune" are, în primul rând, meritul de a confirma valabilitatea formulei imaginată de conaționalii săi Lars von Trier și Thomas Vinterberg: cele "10 porunci" ale Dogmei 95 (printre care: turnarea în locuri reale, fără decor construit; sunetul și imaginea înregistrate simultan, fără muzică adăugată; camera purtată pe umăr; imaginea în culori, fără ecleraj adițional etc.) ce par a nega orice "progres" cunoscut de cinema
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
continuare să devină (din motive economice, din motive de "siguranță" - cam îndoielnică pentru mine, dar, mă rog, poate greșesc - din motive culturale) parte din lumea zisă "euroatlantică". Pe de altă parte, aceste țări și populații se văd supuse unor rigide porunci venite de la birocrații din Bruxelles și Strasbourg (care în treacăt fie spus nu sunt prea iubiți nici măcar de către populațiile franceză, engleză, daneză și altele, cel puțin nu de unanimitatea acestor populații), porunci care uneori se aseamănă cu cele care pe
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
țări și populații se văd supuse unor rigide porunci venite de la birocrații din Bruxelles și Strasbourg (care în treacăt fie spus nu sunt prea iubiți nici măcar de către populațiile franceză, engleză, daneză și altele, cel puțin nu de unanimitatea acestor populații), porunci care uneori se aseamănă cu cele care pe vremuri pogorau din vârful Kremlinului. Este Europa de Apus realmente liberală? Probabil, în parte. Dar la ora actuală e vorba acolo mai curând de un socialism destul de autoritar (care începe să interzică
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
mila Lui îi va acoperi la judecata ce va să fie115. Nu au avut în vedere plăcerea de moment, ci desfătarea viitoare. Împodobiți cu o viețuire virtuoasă și sfântă, însuflețiți de o nețărmuită dragoste, aveau întipărite pe lespedea inimii lor poruncile și îndreptările Domnului. În ochii lor, nimic nu prețuia așa de mult ca ascultarea de Hristos, spre Care și-au îndreptat necontenit privirile minții și pe Care L-au iubit fără măsură. În relația cu aproapele, se bucurau cu negrăită
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de a bea, ci cu întinderea poruncii în veci, unește și îndemnul de a înseta, și de a bea și de a avea pornirea spre El. Iar celor ce au apucat să guste și au aflat că bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn spre împărtășire de și mai mult. De aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”30. Deci, porunca și îndemnul Domnului: «să vină la Mine și să bea» nu e dată doar pentru viața aceasta, ci și pentru veșnicie, căci setea nu se va potoli vreodată; în cel ce bea, sau în cel ce gustă, se trezește dorința
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un crin (χρίνον)44 simbol al curăției și al virtuții, în general, apoi cu o „grădină ... împrejmuită din toate părțile ca de un zid de amintirea poruncilor”45. Înaintând fără încetare, mireasa a sporit atât de mult în căile virtuții încât „din gura ei odrăslește raiul” (βλαστάνειν παράδεισον)46. Ea și-a făcut gura „izvor de miere” (μέλιτος ποιῆσαι πηγήν τό στόμα) și limba vistierie a înțelepciunii
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
vers, și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare printr-o poruncă sfântă, e mama-ngrijorată ce-și poartă-n veci, renume. Ca cei ce-s prunci în viață sau vor veni pe lume, la sânu-i să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
pângărit a fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-au călcat sfânta poruncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Izgonirea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
este postul decât rugăciu¬nea”. Începând din epoca apostolică și post apostolică, postul de miercuri și de vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au devenit pen¬tru creștini o instituție sfânta și venerabilă. Astfel, canonul 69 apostolic accentuează porunca postului pentru membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeț, sau cântăreț, nu postește sfântul și marele post al Paștilor sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească... iar daca va fi laic sa se afurisească
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
a făgăduinței „unde curge lapte și miere“ (Ieșire 3, 8-17). Parcurgerea acestei călătorii cere un progres duhovnicesc. Pe de o parte, este vorba de trecerea din sclavie în libertate, iar pe de altă parte, de orientarea acestei libertăți pe calea poruncilor dumnezeiești. Dumnezeu este Subiectul acestei călătorii. El locuiește în Sinai, pornește din Egipt cu Moise și apoi merge împreună spre Țara Canaanului. Este vorba aici de o călătorie cu caracter liturgic. În psalmul 68, versetele 8-9, este sugerată această călătorie
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
post a trupului și prin rugăciune a sufletului. Așa cum reiese din cântările Triodului, postul este răstimpul de lumină al făpturii, în care tot universul intră în slava lui Dumnezeu: „Preacinstitul Post să-l începem cu bucurie, strălucind cu razele sfintelor porunci ale lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii, sfințenia curăției, tăria bărbăției. Să ajungem luminați la Sfânta Înviere cea de a treia zi care luminează lumea cu nestricăciunea“. - Am intrat în perioada pregătitoare de postire către
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]