709 matches
-
timpul istoric al capitalismului occidental. Iar succesul, după o primă perioadă de șovăială, părea total. Numărul de mici întreprinzători care își căutau un viitor în noua economie de piață a societății românești a explodat. Dacă în aproape doi ani de postcomunism, din ianuarie 1990 și până în septembrie 1991, în România au fost înființate 70 611 societăți comerciale, în următoarele nouă luni, până în iunie 1992, numărul acestora s-a dublat, ajungând la 147 000. În 1996, numărul lor se dublase din nou
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-un ritm extrem de alert și cu costuri foarte mari. În primul rând, îl construiește instituțional. În al doilea rând, îl construiește și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci au fost dominați de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați în interiorul economiei socialiste. Una dintre metode a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci au fost dominați de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați în interiorul economiei socialiste. Una dintre metode a fost de a-l
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest fel, o parte a subvențiilor directe în folos propriu. A treia metodă de subvenționare a economiei au reprezentat-o creditele bancare cu dobândă negativă, la care trebuie adăugate creditele bancare neperformante. Volumul lor a fost, în primul deceniu al postcomunismului, relativ mic, chiar și către sfârșitul perioadei totalul creditului bancar nereprezentând mai mult de 11% din PIB (EBRD, 2000). Până în 1996, statul (băncile erau în proprietatea statului) a oferit un credit constant sectorului privat și în continuă scădere sectorului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
58,9%, în condițiile în care rata inflației în același an a fost de 156%. A patra metodă a fost cea a contractelor guvernamentale, a căror distribuție preferențială a stârnit numeroase scandaluri de corupție. Ca urmare, în primii ani ai postcomunismului, noua clasă politică românească „incubează” o nouă clasă de capitaliști români. Dar nu în afara economiei socialiste, ci în interiorul ei, nu pe piața privată nou-apărută, ci mai ales pe „piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a primului deceniu de postcomunism, România începe să se diferențieze de alte țări foste socialiste tocmai prin această particularitate - capitalismul românesc are capitaliștii săi. Este adevărat că denumirea li se potrivește doar parțial, căci au o serie de particularități. În primul rând, fluturele capitalist care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel local). Spre deosebire de revenirea surprinzătoare în teoriile despre „tranziție” a unor clișee precum distincția „tradițional”/„modern”, analiza aceasta nu pornește de la imagini simpliste despre comunism („gaură neagră”, „pauză a istorie”, „crearea omului nou”) pentru a ajunge la soluții normative despre postcomunism, bazate pe o antropologie negativă (oamenii nu „știu”, nu „înțeleg”, nu își schimbă „mentalitatea”). Rezultat al unei cercetări de teren ce a avut loc între 1990 și 2001, studiul este bazat pe modalitățile concrete în care oamenii își trăiesc viața
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că acea muncă este disponibilă (p. 81). În regimul socialist, individul era cel responsabil pentru propria bunăstare, fiind obligat să muncească pentru ea, dar statul era cel care avea obligația de a furniza locuri de muncă. Trecerea de la comunism la postcomunism a adus cu sine și creșterea marcantă a inegalității sociale, precum și modificarea patternului de inegalitate, cel axat pe privilegii birocratice, specific societății socialiste, fiind înlocuit cu unul bazat pe mecanismele pieței (Deacon, 1993). De asemenea, tranziția a scos la iveală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional determină, alături de cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine convertirea capitalului social în capital economic, relațiile menținându-și însă rolul important și în postcomunism, adesea primând în fața regulilor formale. Este vorba însă despre relațiile din afara grupului de apartenență. Conform EVS’99, dintre țările foste comuniste doar Germania de Est (45%) și Slovenia (42%) înregistrează scoruri peste 40% în ce privește considerarea prietenilor și cunoștințelor drept „foarte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioadele modernă și postmodernă au atins o nouă anvergură începând cu postcolonialismul și continuând cu perioada postindustrială și tehnotronică. Încheierea intempestivă și bizară a experimentului politic bolșevic inițiat de Lenin a antrenat dezmembrarea Uniunii Sovietice și intrarea în era postcomunistă. Postcomunismul, postindustrialismul și postmodernismul întrețin relații izomorfe care antrenează toate resorturile culturii și civilizației mondiale. Gândirea și practica educaționale nu fac excepție. Cercetările comparative nu mai vizează strict identificarea deosebirilor curriculare dintre diferite țări, ci convergențele internaționale și tendințele de evoluție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colectiv” (ca să folosesc câțiva dintre termenii consacrați de Gustave Le Bon în lucrarea sa de referință, Psihologia mulțimilor). Probabil că ei erau, măcar parțial, și o „mulțime eroică” (în schimb, în 14-15iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a contestat conducerea comunistă a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. În loc de încheiere Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism, care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, care a fost speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar rămâne, În exclusivitate, obiect de studiu la istoria doctrinelor. În ceea ce privește așa-zisa „sociologie a tranziției”, nu cred În așa ceva din mai multe motive: centrarea presupusei discipline numai pe postcomunism denotă obediență ideologică sau, În cel mai bun caz, o glazură ideologică a demersului sociologic; toate țările lumii se află În tranziție către o nouă etapă (fază de evoluție) de dezvoltare a istoriei lor; invocarea „tranziției” noastre este un aspect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
desprinzi de atracția gravitațională a unor moduri clasice de gândire, mai ales când crezi în obișnuitul echilibru academic al comparării termenilor, și că este greu să treci cu ușurință de la trecutul cufundat în istorie la prezentul animat de reflectoarele trăirii. Postcomunismul îl trăiesc atât de intens, încât nu aș dispune de acea necesară distanță pentru a-l vedea clar. Postmodernismul e atât de divers, încât mi se pare opacizant. Postiluminismul este atât de cufundat în întunericul trecutului, încât până și o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions Armand Colin, Paris. Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București. Vlăsceanu, Mihaela, 2001, Organizațiile și cultura organizațională, Editura Trei, București. Voicu, Bogdan, 2005, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max, 1993, Etica protestantă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002). Antoine Prost, „Frontierele și spațiile privatului”, în Philippe Ariès și Georges Duby, Istoria vieții private, vol. IX, Editura Meridiane, București, 1997, p. 12. Ibidem, p. 49. Bogdan Voicu, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II, Resursele, Editura Expert Projects, București, 2005, p. 100. OECD, Education at a glance, OECD Indicators, 2004, pp. 130-146 passim. PNUD și CNS, Femeile și bărbații în România. 2000. Pentru o analiză mai detaliată a forței de muncă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Expert Projects, 2005). Bogdan Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV, lector asociat la Universitatea din București și la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Secretar general de redacție al revistei Sociologie românească (2002-2004). Volume recente: Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc (Expert Projects, 2005, două volume), Social Sciences perspectives on the European postcommunist societies (coordonator, Psihomedia, 2005), European Integration from East to East. Civil society and ethnic minorities in a changing world (coordonator, Psihomedia, 2004), Globalization, Integration, and Social Development
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
et du sud de l’Europe”, Revue Géographique des Pyrénées et du sud-ouest, t. 63, f. 2, 1992-1993, Toulouse. Stahl, Henri H. (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Cartea Românească, București. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Toulouse. Stahl, Henri H. (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Cartea Românească, București. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord.) (2005), EU Integration Process from EAST to EAST: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World, Psihomedia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nr. 1. Uslander, Eric M. (2002), The Moral Foundations of Trust, Cambridge University Press, Cambridge. Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord.), EU Integration Process from EAST to EAST: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World, Psihomedia, Sibiu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
manifestă și prin conflicte deschise între liderii locali. În trecut, experiența este contradictorie, însă în general se pot observa unele reușite. Este probabil să asistăm de fapt la o restructurare a relațiilor locale, sub impactul schimbărilor sociale mai largi din postcomunism, cu o trecere ulterioară către participare civică mai ridicată. Este posibil ca apropierea orașului să fi jucat în acest caz un rol mai degrabă negativ pe termen scurt, o bună parte dintre interesele sătenilor mutându-se către situația Ploieștiului, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
României la UE, http://www.mie.ro/index.php?p=118 Mai multe despre argumentul modernizării „false” din societățile comuniste pot fi regăsite la Piotr Sztompka (Sociology of Social Change, 1993), ca și în volumul meu despre Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor. (2005). Datele pe care se bazează comentariile de mai jos au fost culese și prelucrate în mai multe valuri de activitate de către AB Research, prof. Dumitru Sandu, Mălina și Bogdan Voicu, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]