1,576 matches
-
altele, și de factura reflexivă, cerebrală, a unor poeme în care eroul liric meditează în cheie ușor elegiacă, pe tema timpului în inexorabilă trecere. Că tânărul poet Adrian Trifan a evoluat cu aplomb și decizie către arealul estetic al poeziei postmoderniste o probează însuși titlul noului său volum, cel de al patrulea, cu titlul surprinzător, șocant, „Zgubilitica rostire”, adică rostirea poetică, față de care adoptă, asemenea poeților noștri „optzeciști”, o atitudine desacralizantă, „minimalistă”, de lejeră, ironică, amuza(n)tă oralitate/ colocvialitate. Pentru
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
nordică, Suedia, are valoare de veritabilă provocare existențială, nebănuit de propice actului de creație, fapt materializat într-un ciclu substanțial și reprezentativ pentru actuala vârstă poetică a lui Adrian Trifan, una în careredescoperă cu certe reușite, în manieră avangardistă și postmodernistă, reportajul liric, poezia evenimențialului cotidian, de o părelnică banalitate, tehnica punerii în valoare a amănuntului semnificativ, revelator, prin mijloace de expresie (în mod surprinzător!) comune și poeziei moderniste de notație și atmosferă. Adoptând o asemenea formulă poetică, foarte adecvată notelor
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
tradiționaliști” sau mai „temperați”) care se află permanent în conjuncție și întersecție cu personajul central al cărții - omul de maidan. Este mereu prezent pe teren, între tinerii generației sale și a noastre, în școli și licee, între alcoolici ori teribiliști postmoderniști, fiind implicat într-o mulțime de acțiuni care îl vizează pe acest om de baracă „fiu risipitor al Aceluiași Tată Ceresc” deci al Bisericii, cu alte cuvinte frate de-al nostru, și unde Biserica - cu „Liturghia Sa de după Liturghie” este
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
mântuitoare de suflete, cât și în radiografieri realiste, uneori provocatoare ori incisive, dar fără răutate sau ranchiună, ale „afecțiunilor”, metehnelor, bolilor, și epidemiilor care bântuie ca un flagel prin acest început de secol XXI și mileniu III, în întreaga societate postmodernistă, desacralizată și secularizată; între acestea „demonismul modern” identificat sub diferite înfățișări: materialismul subtil, indiferentismul religios, plăcerile vieții dezordonate, repudierea lui Dumnezeu din viața cotidiană. Demersul autorului în această lucrare este acela al căutării „sensului ontologic pe care-l are spiritualitatea
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
atunci are o anumită valoare. Dar arta începe dincolo de această căutare. Nu despre ea este vorba. Este vorba de urmărirea meticuloasă a unor forme estetice, de vizarea exclusiv deliberată a textului, care vrea să exprime exclusiv ilogicul. Așa cum au procedat postmoderniștii. De aceea, afirmăm că nu este o căutare originală, ci, dimpotrivă, este cea mai uzitată și uzată, cea mai de rând din zilele noastre. De această carte cititorul se apropie ca de o iubită. Pe motiv că de fiecare dată
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
o substituire. Fiecare epocă literară - pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură și se găsește doar implicată în emoție. Conștientul neactualizat nu este omologabil cu
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
etc; - al doilea cuprinde dialogurile cu moartea care apare că o femeie cumsecade, înțelegătoare și chiar cocheta; - ultimul reprezintă un realism fantastic în care personaje legendare, mitologice ori de basm - demitizate cu tandrețe -, apar în narațiune, într-o stare precară, postmodernista,. (Lucian Gruia, Oglindă Literară, mai 2009) ,,Poeta, prozatoare, jurnalista, artist plastic, bistrițeanca Melania Cuc a devenit o prezență agreabila în peisajul literar românesc de dupa 1990. Cea de-a optsprezecea apariție editorială a prolificei autoare se intitulează Graal (Târgu-Mureș, Ed. Nico
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Tineri și în sensul începutului de drum la o vârstă mai înaintată. Autoarea acestui florilegiu, își ia în serios și întreprinderea de istoric literar, identificând sigiliul stilistic, prin însăși selectarea lucrărilor, a modernității poeților care se mențin în sfera curentului postmodernist actual, împletit cu cel tradițional. Astfel înscriindu-se în noul curent proglomodern, teoretizat de subsemnatul, curent ce vine după mâzga posmodernistă. Ideea centrală a postmodernismului este că problema cunoașterii se bazează pe tot ce este exterior individului. Postmodernismul, chiar dacă este
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
care te înspăimântă ca și un atentat terorist și pe care nu poți s-o accepți nici măcar în vis, pudoare?! Fenomenul de respingere apare, atunci când vrei să traiești un experiment, ca să-ți îmbunătățești calitatea versurilor, să încerci să fii modernă, postmodernistă, alchimie studiată, să fii în pas cu moda, excentrică. Dar ceva din tine te face să te lași chiar din start, chiar după ce citești de exemplu „Pianista", cartea premiată a scriitoarei Elfride Jelinek, pe care eu o consider puternic erotică
EPOCA CLINTON de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363666_a_364995]
-
Studii > DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre misiunea bisericii ortodoxe în postmodernitate 2. Reacția Bisericii față de provocările postmodernismului a) În fața individualismului postmodernist, se impune cu necesitate afirmarea identității ortodoxe, ca sistem religios unitar și unificator al tuturor existențelor umane în Hristos Mântuitorul și Domnul. Echilibrul sinergic între transcendența și imanența lui Dumnezeu se susține în teologia ortodoxă grație doctrinei privind energiile divine
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor în sine. Aceste tipuri de exagerări l-au făcut pe Steven Conor să catalogheze producțiile postmoderniste drept „megacărți care înghit alte cărți, megatexte care includ alte texte” . Definind secularizarea, pr. prof. dr. Nicolae Achimescu arată că pericolul acesteia rezidă în faptul că „economicul triumfă asupra spiritualității, tehnica asupra culturii, politicul asupra moralei, trupul asupra sufletului, temporalul
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
înmulțite paroxistic, care conduc la supraaglomerarea acestor centre. Abandonarea bătrânilor este contrară poruncii a 5-a din Decalog. La fel, neîngrijirea copiilor poate fi echivalentă unei crime. Nepăsarea față de cazurile delicate, care necesită ocrotire, este o coordonată esențială a egoismului postmodernist . Individul refuză orice implicare, considerând că are alte priorități ce țin de ascensiunea sa socio-economică, pasând responsabilitatea pe umerii Bisericii, statului sau altor foruri specializate în a acorda asistență socială „specializată” - de fapt, standardizată, întrucât se adresează unei comunități defavorizate
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
Articolele Autorului Interpretarea operelor literare se impune atunci când există ruptură dintre autor și cititor O operă literară este necesar să fie interpretată atunci când înțelegerea ei este greu de înțeles, când sensul ei este inaccesabil sau abscons, cum teoretizau opzeciști și postmoderniștii de la noi pentru ași justifica incoerența operelor pe care le scriau, și când, din aceste motive, se produce o rupere de contact între autor și cititor. Se pune fireasca întrebare cum a fost cu putință să se ajungă aici? Căci
INTERPRETAREA OPERELOR LITERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347511_a_348840]
-
maxim prezența ei în poezie și în viață, mai ales. Or, viața poetului se împletește cu poezia; poetul respiră prin această monumentală avere, pe care o are -Femeia iubită, contopită cu Poezia. Împlinirea iubirii se realizează într-un autentic cadru postmodernist , ”mâna va înnopta în cuvinte”, “în alfabetul dragostei unică literă femeie iubită”, “suflet pereche apropiată nuntă din flori sosesc de sărbători în brațele cerului tău să te sărut la ceasuri împlinite”( e această “ găsire a buzelor flămânde de rost”),” mâine
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
de a fi sclavul iubirii tale”( poetul anunță necesitatea libertății în dragoste prin iubire dăruită , necondiționat, "minunea de dincolo de mine"). Incendiar e sărutul, pictat de poet, o dragoste înflăcărată, care nu se stinge nici în unul din aceste poeme. Deși postmodernist , se cuvine să se refere, în speță, la fapte exterioare și care surprind lumea poeticului, prin banalitatea lor uneori, poetul , atât de pregnant, dublează stilul său poetic, marcându-l prin puternice și reușite note interioare ale sufletului său atât de
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
viața supremă a spiritului, neavând nevoie de atitudini doctrinaire ori de simboluri dificile. Poezia adevărată poartă un mesaj de universală semnificație în care se ascunde filosofia ei.O filosofie latentă, dar eficace, difuză în substanța poemului. Astăzi după mâzga poetică postmodernistă care a fost la noi, noul curent globmodernul ne descoperă o savoare a poeziei gnomice în chiar supunerea neabătută a versurilor la o idee, în înlănțuirea lor necesară, în cadența lor previzibilă, în ecoul lor meritat. Poezia înseamnă forma cea
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit și ei din mantaua poeziei eminesciene. Poetul Arghezi, după unii critici cel mai mare poet după Eminescu, s-a născut sub zodia genialității eminesciene. Deși a debutat sub auspiciile lui Macedonski, n-a recunoscut decât un singur maestru
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
sincretismul oriental, puternic mediatizat în Occident grație teosofiei și antroposofiei. Așadar, ceea ce-i rămâne omului postmodern este prezentul; definitoriu pentru aceasta este accesoriul său indispensabil - Internetul, care se scrie, în mod obișnuit, într-un prezent continuu. h) Migrația - favorizează transformarea postmodernistă a societății, prin ambele variante ale sale: 1.din țări sărace, în țări bogate și 2. din mediul rural, în mediul urban. Cei în cauză sunt pasibili a-și părăsi tradițiile, ghidându-se după reperele impuse de structurile sociale la
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
conceput în raport cu noua ordine mondială impusă cu de-a sila de atâta amar de vreme încoace. Analizând cu obiectivitate lucrurile și stările de fapt ale prezentului, putem contura fără dubii afirmația cum că ființarea în cuprinsul acestui pervertibil aluat pornografic postmodernist, atâta vreme cât rațiunea omenească are drept finalitate precisă posibilitatea de a descoperi într-o bună zi ceea ce părintele acad. Dumitru Stăniloaie numea cu o atât de mare subtilitate drept „profunzimile misterelor existenței” în ideea mântuitoare de „a îmbrățișa infinitul” divin, nu
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
departe de a fi fost gândită drept o fotografie abstractă a unei Realii palpabile și laborios codificate, actuala imago mundi caracterizată printr-un interior profund lipsit de substanță calitativ superioară, dar creionată într-un tipar specific al antiformei de ordin postmodernist (indefinibilă sub aspect structural), nu întruchipează, dacă putem spune așa, decât o complicată reducție nenecesară a unui cod “natural” anterior formulat, un racursiu, cu alte cuvinte, deosebit de relevant, cu funcție deloc epistemologică, menit să indice însă nicidecum reflexia poetică a
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
Dumitrescu-Bușulenga. Și avea mare dreptate distinsa cercetătoare întru eminoscologie, atunci când realiza o asemenea afirmație nepărtinitoare, dar puternic umbrită de tristețea-i interioară izvorâtă din multitudinea tuturor metamorfozărilor contemporane cu vizibil aspect negativ. „Am găsit o foarte frumoasă definiție a artei postmoderniste: artă care înfățișează viața și arta în cioburi. Excelent! Totul este fragmentat, totul este sfâșiat, totul este vulgarizat, din nenorocire, degradat sub aspect al formei.”, continua în aceeași notă evaluativ-obiectivă a prezentului autoarea volumului „EMINESCU - CULTURĂ ȘI CREAȚIE”. Înlocuirea adevăratului
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
nivel emoțional, cât și intelectual. Poeziile deja consacrate devin, acum, provocările unor poeme sublime, originale. Cei 144 de poeți ai „zodiilor lirice”, toți universali, sunt prezenți în carte în sistem reflex! În chip firesc, propun denumirea acestei specii lirice poetice postmoderniste, pe care o cultivă în acest volum poetul Theodor Răpan, REFLINTEXT (reflex literar intertextual). Îmi asum invenția sintagmei! Reflintextul devine, astfel, un mod de receptare profund subiectiv al sentimentului filtrat liric, înțeles ca modalitate de „a fi” a eului, situarea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
comentarii, fiindcă se știe, numele desemnează caracterul personajului, sau cel puțin, trăsăturile lui. Structurat în câteva mari capitole, romanul de față este o mică frescă a vieții contemporane, cu toate misterele și întortochelile ei. Scris în cheie clasică, cu inserții postmoderniste și cu un limbaj adus la zi, (inclusiv problema laptelui infestat cu aflatoxină!!! - eveniment preluat de la știrile TV de pe toate canalele), el poate interesa o largă categorie de cititori, și anume aceea care consumă literatura realistă care pune mai puțin
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
care ea, societatea, a fost obligată să și-o însușească drept normă de a fi, din păcate, altfel, riscând aruncarea de pe orbita globalizării și, implicit, marginalizarea. Faptul că azi avem în fața ochilor un așa-zis mozaic arhitectural societar cu tentă postmodernistă, plin de cioburi lipite haotic pe o pânză inertă în locul unei tușe puternice (și bine gândite în prealabil) trasate de un pictor pătruns de oareșice urmă de geniu, reprezintă efectul unei intoxicări constante în timp din punct de vedere politico-mediatic
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]