885 matches
-
miocardic, aritmii, iar hiperglicemiile induc modificari importante în procesul de coagulare/fibrinoliză, disfuncție endotelială, activarea moleculelor de adeziune circulante, anormalități ale intervalului QTc. Toate acestea contribuie la apariția unui risc cardiovascular suplimentar la acești pacienți, manifestat în special în perioada postprandială (8). Studiul efectuat de Haffner și publicat în 1998, arată că mortalitatea pacienților cu diabet zaharat fără infarct miocardic se situază la același nivel cu cea a pacienților nediabetici care au avut un infarct miocardic (circa 15-16% la 7 ani
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
fi împărțite după trei criterii simple. 1)În funcție de momentul apariției simptomelor/determinării glicemiei, hipoglicemiile pot fi împărțite în hipoglicemii á jeun - cele care apar după cel puțin 6 ore de la ultima masă, sugerând de regulă o cauză organică și hipoglicemii postprandiale cele care apar în primele 5-6 ore după aportul alimentar. Acestea fac parte de regulă din categoria hipoglicemiilor reactive/funcționale. 2)În funcție de mecanismul de producere există hipoglicemii mediate de insulină și hipoglicemii nemediate inulinic. 3)Tot în funcție de mecanismul de producere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
fizico-chimice, metabolice și hormonale care controlează în esență cele două procese opuse: producția de glucoză (prin glicogenoliză hepatică și musculară și gluconeogeneză hepatică și renală) și consumul periferic al acesteia (1,4). În condiții bazale (după aproximativ 4 - 6 ore postprandial) glicemia se menține în jurul a circa 80 - 90 mg/dl dacă producția și consumul de glucoză sunt aproximativ egale, de circa 2 mg/kg/min. În acest moment circa 70 - 80% din producția de glucoză se realizează prin glicogenoliză iar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
paleativ cu Diazoxid care inhibă eliberarea insulinei, reducând frecvența și intensitatea simptomelor hipoglicemice. Hipoglicemii reactive (funcționale) Hipoglicemia este denumită „reactivă” pentru a sublinia relația sa cauzală (și temporală) cu aportul alimentar (din această cauză ele mai sunt denumite și hipoglicemii „postprandiale”) în timp ce apelativul de „funcțională” subliniază absența unei cauze organice a hipoglicemiei (din acest motiv numite și idiopatice). Frecvență. Hipoglicemiile reactive se întâlnesc destul de frecvent, putând justifica prezența unor acuze subiective polimorfe și nespecifice care aparent nu au altă explicație. Tablou
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
a glicemiei în urma reacției adrenergice) după 15 - 30 min. Chiar în absența aportului alimentar, evoluția nu va fi niciodată spre stadiul de comă hipoglicemică. Diagnostic. Criteriile diagnostice pentru hipoglicemiile reactive sunt următoarele: 1) Apariția simptomelor sugestive după 2 - 5 ore postprandial 2) Concordanța simptomelor cu o valoare glicemică sub 50 mg/dl. 3) Apariția simptomelor sugestive și înregistrarea unei glicemii sub 50 mg/dl în cursul unui Test Oral de Toleranță la Glucoză prelungit. 4) Absența simptomelor în perioadele de normoglicemie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
cursul postului de 72 ore sunt fie normale, fie la limita dintre normal și patologic(22). În caz că probele de laborator nu pot confirma o valoare glicemică scăzută în momentul prezenței simptomelor specifice (obiectivate medical), tulburările pot fi încadrate în Sindromul postprandial idiopatic. Forme clinice. Hipoglicemiile reactive pot fi împărțite în două mari grupe: 1) Hipoglicemii care apar în circumstanțe patologice bine definite: a) rezecția gastrică (sindrom postprandial tardiv), sunt cele mai severe dintre hipoglicemiile reactive, putând apare chiar semne neuroglicopenice până la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
scăzută în momentul prezenței simptomelor specifice (obiectivate medical), tulburările pot fi încadrate în Sindromul postprandial idiopatic. Forme clinice. Hipoglicemiile reactive pot fi împărțite în două mari grupe: 1) Hipoglicemii care apar în circumstanțe patologice bine definite: a) rezecția gastrică (sindrom postprandial tardiv), sunt cele mai severe dintre hipoglicemiile reactive, putând apare chiar semne neuroglicopenice până la convulsii și comă; b) unele cazuri de ulcer gastro-duodenal (hipertonie parasimpatică); c) obezitate (hiperinsulinism); d) stadii precoce ale diabetului tip 2 (hiperinsulinism ce apare tardiv postprandial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
postprandial tardiv), sunt cele mai severe dintre hipoglicemiile reactive, putând apare chiar semne neuroglicopenice până la convulsii și comă; b) unele cazuri de ulcer gastro-duodenal (hipertonie parasimpatică); c) obezitate (hiperinsulinism); d) stadii precoce ale diabetului tip 2 (hiperinsulinism ce apare tardiv postprandial), mecanismul acestor hipoglicemii este totuși puțin elucidat; e) răspuns insulinic exagerat la leucină (hipersensibilitate ? celulară la leucină printr-o tulburare genetică neidentificată). 2) Hipoglicemii idiopatice. Sunt adevăratele hipoglicemii reactive/funcționale și apar probabil ca urmare a unei hipersensibilități înnăscute
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
căldură, în timpul febrei. Se cunosc în clinică cazuri de paraplegie tranzitorie sau cecitate tranzitorie la bolnavii cu SM, după expunere la soare. Deasemenea am observat deficitele neurologice acute, provocate de efortul fizic cu hipertermie. Se cunoaște de asemenea, că perioadele postprandiale sunt însoțite la bolnavii cu SM de o diminuare a performanțelor neurologice, aceasta datorându-se acidozei și parțial hipertermii din această perioadă postprandială. A fost descris de către MIRCEA T. (1978) un bolnav cu SM care în timpul nopții avea o ameliorare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
am observat deficitele neurologice acute, provocate de efortul fizic cu hipertermie. Se cunoaște de asemenea, că perioadele postprandiale sunt însoțite la bolnavii cu SM de o diminuare a performanțelor neurologice, aceasta datorându-se acidozei și parțial hipertermii din această perioadă postprandială. A fost descris de către MIRCEA T. (1978) un bolnav cu SM care în timpul nopții avea o ameliorare a deficitului motor la membrele inferioare. Cazul poate fi explicat prin aceste fenomene, posibil prin scăderea temperaturii corpului ori a mediului ambiant sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
țară și străinătate se referă la patologia stomacului, modificările morfofuncționale în boala ulceroasă etc. Din cele 75 de lucrări de specialitate publicate în reviste și volume de prestigiu, amintim: Tumoră viloasă beningnă de stomac - forma anemică, Incidența și cauzele sindromului postprandial precoce la gastrectomizații pentru boala ulceroasă etc. În decursul întregii activități medicale a efectuat un registru variat de intervenții chirurgicale: regiunea cervicală, torace, căile biliare, pancreas, splină etc., acumulând o bogată experiență chirurgicală atât în problemele de diagnostic cât și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
al feselor și coapselor. Într-un studiu cu insulină marcată cu I125 s-a constatat faptul că rata de diminuare a depozitului subcutan de insulină este cu 86% mai rapidă la nivelul abdomenului decît al coapsei (9). De asemenea, glicemiile postprandiale sunt cu 29% mai mici după injectare în regiunea abdominală, comparativ cu coapsa (10). Această variabilitate a vitezei de absorbție a insulinelor, în funcție de locul de administrare, argumentează indicația ca insulinele prandiale să fie administrate în țesutul celular subcutanat abdominal (cu excepția
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
meselor, ceea ce creează un discomfort pentru pacienți. Chiar și respectând acest interval, momentul de acțiune maximă (la 2-3 ore pentru insulinele umane și la 3-4 ore pentru cele porcine) este mai tardiv decât cel al insulinei endogene, ceea ce explică hiperglicemiile postprandiale, iar durata acțiunii efective (3-6 ore pentru cele umane și 4-6 ore pentru cele porcine) se extinde peste durata creșterii postprandiale a glicemiei, ceea ce creează riscul hipoglicemiilor tardive. Apariția mai precoce a efectului și durata mai scurtă de acțiune a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
umane și la 3-4 ore pentru cele porcine) este mai tardiv decât cel al insulinei endogene, ceea ce explică hiperglicemiile postprandiale, iar durata acțiunii efective (3-6 ore pentru cele umane și 4-6 ore pentru cele porcine) se extinde peste durata creșterii postprandiale a glicemiei, ceea ce creează riscul hipoglicemiilor tardive. Apariția mai precoce a efectului și durata mai scurtă de acțiune a insulinelor prandiale umane le oferă acestora un avantaj cel puțin teoretic față de cele porcine (6). Un progres semnificativ în farmacocinetica și
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
repede și atinge concentrații plasmatice mai precoce și mai mari decât insulinele prandiale umane, efectul farmacodinamic al insulinei lispro, evaluat prin clamp euglicemic, este similar (11). Avantajele substituției prandiale cu lispro, constatate în studii sistematice (12,13) sunt: reducerea hiperglicemiilor postprandiale reducerea frecvenței hipoglicemiilor postprandiale tardive flexibilitate mai mare a tratamentului din punctul de vedere al pacienților, datorită faptului că lispro se administrează imediat preprandial sau chiar și postprandial (foarte important, mai ales în cazul copiilor). Durata mai scurtă de acțiune
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
plasmatice mai precoce și mai mari decât insulinele prandiale umane, efectul farmacodinamic al insulinei lispro, evaluat prin clamp euglicemic, este similar (11). Avantajele substituției prandiale cu lispro, constatate în studii sistematice (12,13) sunt: reducerea hiperglicemiilor postprandiale reducerea frecvenței hipoglicemiilor postprandiale tardive flexibilitate mai mare a tratamentului din punctul de vedere al pacienților, datorită faptului că lispro se administrează imediat preprandial sau chiar și postprandial (foarte important, mai ales în cazul copiilor). Durata mai scurtă de acțiune a insulinei lispro impune
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
prandiale cu lispro, constatate în studii sistematice (12,13) sunt: reducerea hiperglicemiilor postprandiale reducerea frecvenței hipoglicemiilor postprandiale tardive flexibilitate mai mare a tratamentului din punctul de vedere al pacienților, datorită faptului că lispro se administrează imediat preprandial sau chiar și postprandial (foarte important, mai ales în cazul copiilor). Durata mai scurtă de acțiune a insulinei lispro impune o mai atentă substituție bazală, aceasta însemnând, de cele mai multe ori, administrarea a cel puțin două injecții de NPH sau înlocuirea acesteia cu glargin (5
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
prandială este perfect sincronizată cu creșterea glicemiei în perioada absorbtivă și se desfășoară bifazic, avînd o fază precoce, rapidă, cu o durată de aprox. 5 min, urmată de o fază tardivă, lentă, la sfîrșitul căreia, la aprox. 2 - 4 ore postprandial rata de secreție revine la nivel bazal. Aprox. 50 % din insulina secretată prandial este extrasă la prima 59 trecere prin ficat. Insulinoterapia trebuie să se bazeze pe cunoașterea secreției fiziologice de insulină, cu scopul reproducerii ei cât mai fidele (1
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
masă (inclusiv gustări), în doze calculate în funcție de glicemie, conținutul în hidrați de carbon și activitatea fizică, sau pentru corecția hiperglicemiei. Pentru eficiența maximă a pompei de insulină, analogii de insulină cu acțiune rapidă sunt de preferat, aceștia facilitând controlul glicemic postprandial și permițând calculul corespunzător hidraților de carbon consumați. (3,6) Unele studii multicentrice sugerează o eficiență superioară a insulinei aspart în controlul glicemic postprandial, comparativ cu insulina lispro și o asociere mai puțin frecventă a acesteia cu hipoglicemii, comparativ cu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pompei de insulină, analogii de insulină cu acțiune rapidă sunt de preferat, aceștia facilitând controlul glicemic postprandial și permițând calculul corespunzător hidraților de carbon consumați. (3,6) Unele studii multicentrice sugerează o eficiență superioară a insulinei aspart în controlul glicemic postprandial, comparativ cu insulina lispro și o asociere mai puțin frecventă a acesteia cu hipoglicemii, comparativ cu insulinele lispro și cele regular. (9,10) Rezervoarele de insulină sunt în general de 300 U/ml și pot fi detașabile, de unică folosință
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
insulină; - inserția subcutanată a cateterului și atașarea pompei (verificarea circuitului prin programarea și administrarea "prime"-lor); - respectarea planului stabilit pentru alimentația din primele zile și limitarea eforturilor fizice în această perioadă; - monitorizare glicemică frecventă, cu determinări efectuate preprandial, 2 ore postprandial și la orele 22:00, 24:00, 3:00; - ajustarea ratei bazale prin creșterea sau scăderea acesteia cu 0,1 u/oră, în funcție de glicemiile de la orele 3:00, 7:00 și 12:00; - ajustarea bolusurilor în funcție de glicemiile postprandiale la două
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
2 ore postprandial și la orele 22:00, 24:00, 3:00; - ajustarea ratei bazale prin creșterea sau scăderea acesteia cu 0,1 u/oră, în funcție de glicemiile de la orele 3:00, 7:00 și 12:00; - ajustarea bolusurilor în funcție de glicemiile postprandiale la două ore, în cazul analogilor de insulină, sau în funcție de următoarea glicemie preprandială, în cazul insulinelor regular; - supravegherea și revizuirea cunoștințelor și abilităților de utilizare a pompei de insulină; - externarea, cu stabilirea planului de alimentație, activitate fizică, monitorizare și asigurarea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
obiective pentru minim cinci ore. Obiectivele glicemice trebuie stabilite individualizat, în funcție de istoricul hipoglicemiilor și de alte particularități. Pentru a verifica rata bazală nocturnă, persoana va consuma doar trei mese, omițând gustările. În condițiile menționate, se determină glicemia la 2 ore postprandial, la culcare, la ora 3 și dimineața. Dacă se identifică diferențe glicemice mai mari de 30 mg/dl între aceste perioade, rata bazală se va modifica prin creștere sau scădere cu 0,1 unitate/oră, înainte de valoarea patologică. Frecvent, pentru
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
necesare mai multe profile. (Figura 8.13) Reevaluarea și reajustarea ratei bazale sunt necesare atunci când apar modificări importante, cum ar fi: - în activitatea fizică, - în greutate (cu 5-10 %), - în sarcină, - în caz de gastropareză (o rată bazală temporară mai mare, postprandial, poate fi mai eficientă decât un bolus preprandial, reducând riscul de hipoglicemie), - perioada menstruală, - boli intercurente, - medicație ce interferă cu controlul glicemic. Stabilirea bolusurilor Pe baza experienței acumulate deja în utilizarea pompelor de insulină, calcularea bolusurilor prandiale, corespunzătoare cantității de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
corectitudinii procedurii va fi reluată la fiecare ședință de educație continuă. În tabelul 9.1 sunt redate momentele în care se evaluează prin autocontrol efectul diferitelor tipuri de insulină. Este de menționat faptul că nu există o unanimitate în ceea ce privește intervalul postprandial la care să fie evaluată glicemia. Unii experți recomandă măsurarea glicemiei la 90 min după începerea mesei. Evident, cu cât momentul determinarii este mai aproape de masă obiectivul glicemic este situat mai sus. Într-un recent Consensus Statement (6), ADA recomanda
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]