455 matches
-
are și Ziua Națională, redusă la o sărbătorire de o amploare fluctuantă, dependentă de interesele de moment ale guvernanților, oricare ar fi ei. Oricum, ideea instituționalizării datei de 1 decembrie ca Zi Națională a României, adoptată emoțional în zarva imediat postrevoluționară, a fost una total neinspirată. Lucru spus și răsspus. Era previzibil din prima clipă că ea nu va putea deveni nicicând o Sărbătoare. În primul rând, din motive meteorologice. Motive agravate ulterior, de la an la an, de o gândire retardată
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
toți acoliții Ierbii Fiarelor comentează, din când în când, versurile citite, la întâlnirea rituală cu Mircea Martin, de un anume, extrem de familiar, Cristi? Puțini își vor mai fi amintind serialul animat, de discret prozelitism biblic, ce făcea, în primii ani postrevoluționari, vogă între copiii abia ieșiți dintr-o lume intens cenușie. Se numea, ca și ciclul mamut de opere complete ale unui poet invocat ceva mai sus, Cartea Cărților. Și nu era, cred eu, deloc străin de memoria afectivă a lui
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
mitul iubirii în producții cu specific autohton. Au cam dispărut, de dragul poveștii, inhibițiile din supralicitările modernismului și stridențele ludice ale postmoderniștilor. Nostalgia o mai aveau șaizeciștii. Printre cei mai ambițioși, Nicolae Breban, Constantin Țoiu și D.R. Popescu. Însă romanele lor postrevoluționare au tăcut din cauze știute: ignorați tot mai mult de critică și pierzîndu-și publicul, ei s-au găsit izolați în tratatele de istorie literară. Nu insist. În actualitate, Gabriela Adameș teanu revigora în Provizorat posibilitățile conceptului prins în păienjenișul istoriei
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]
-
care ați susținut-o în mod consecvent în două epoci istorice diferite. A fost mai greu să-i sprijiniți pe șaizeciștii aflați în ofensiva afirmării lor în plin regim comunist sau să îi apărați de contestările și de reconsiderările ,,estetice" postrevoluționare? - Nu știu dacă a fost sau dacă este greu să-i sprijini pe șaizeciști, dar, oricum, a fost dificil și este încă: la începutul anilor '60 tinerii poeți și prozatori aveau adversari puternici (scriitorii dinaintea lor, îndeosebi poeții realist-socialiști, cei
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile dintre haosul totalitar și cel postrevoluționar, insistând asupra defrișării spirituale. Între singurătatea forțată demografic și căderile în viciu și boală se resemna și eroul din romanul Așezarea (1989). Șerban Ghika, un filosof trecând prin experiența unui Hans Castorp autohton, deosebea, tardiv, condiția derizoriului. Între supraviețuire și
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
colective și instaurează non-valori. Un imens laborator, în care se experimentează mecanismele libertății „furate”. De bună seamă că romanul lui Nicolae Stan nu va avea mulți cititori devotați. Temele tranziției, satira politică, caricatura socială și mesianismul, toate subsumate unei cronici postrevoluționare și-au cam pierdut din elan. Apoi, nostalgic al sfârșitului istoriei, Nicolae Stan nu insistă pe o poveste care să conserve atenția cititorului. Cu o excepție. În finalul cărții, un mister al crimelor multiple pare să resusciteze un suspans amânat
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
editurii, publicată în România literară, figuram și eu cu Cartea de iarnă. Cîștigasem primul concurs la care nu participasem.” (pp. 53-54). Venirea „nordicului” vizionar de la Echinox la Cenaclul de Luni dominat de „sudicii” ironici și intertextuali va căpăta, în istorisirile postrevoluționare, aspecte epopeice. Sub aburul legendelor urbane, de care este întotdeauna nevoie, fapt e că un cenaclu și un critic al lui preferînd un anumit tip de poezie (cea postmodernistă, in statu nascendi, în 1981) au receptat profesionist un altul, empatizînd
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
întâlnește cu toleranța cu care e privit nu comunismul crepuscular care e sălbatic, ci umanitatea care, cu enormă tristețe, îl populează. Același relativism îl va ajuta, în fond, să treacă peste/prin toate experiențele personale care se încheie cu revenirea, postrevoluționară, acasă. Miraculos, Monica primește, după tot felul de termene adresate autorităților, dreptul să plece la Paris și rămâne acolo. Urmează solicitarea de plecare a autorului, așteptarea „formularelor mari” de care știu și eu din copilăria mea brașoveană, când vecini de-
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
a două planuri: existența cotidiană, cu rutina ei, și influxurile unor întâmplări stranii, episoade neobișnuite prin care trec oameni, altfel, atât de obișnuiți. Prozele respiră un aer al timpului și sunt pline de ceea ce formează structura și compoziția realității noastre postrevoluționare. La o privire mai atentă se observă însă că lumea nouă nu o exclude pe cea veche, din timpul socialismului de stat. Cele două epoci, precum și cea mai îndepărtată, interbelică, se regăsesc, în diferite "concentrații", în carnea și memoria personajelor
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus, în cazul lor, ultimului și celui mai terifiant deceniu ceaușist, vîrsta maturității li s-a "vărsat" și consumat în cei cincisprezece ani de maturitate postrevoluționară, în care poezia a lăsat loc publicisticii, și contemplația artistică - implicării civice. Dezertarea de pe frontul literar a ajuns să constituie regula pentru această generație atât de promițătoare, și care pare și astăzi încremenită într-o poză de grup juvenil, cu
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Cristea-Enache, în numărul din noiembrie al Vieții Românești. Renumit pentru pasiunea lui cinegetică, Negrici nu-și mai face iluzii nici cu privire la noblețea miticului sport, după ce a văzut cum era practicată de oficialii regimului comunist și, în prezent, de noii îmbogățiți postrevoluționari: "Ce să mai spun de tirul la cocina domnului Țiriac și de sutele de victime cu păr și copite ale traficului de influență. Într-o tristă măsură, vânătoarea a devenit o ocupație trivială. [...] Și mai e ceva, Daniel, vânătoarea aparține
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7837_a_9162]
-
această încredere stratificat rigidă nu se întemeia pe vreo formă, contabil scuzabilă, de mită. După prăbușirea, gratuită la acel moment, a întregii piramide, urmată de arestarea și anchetarea lui, Gheorghe Florescu își diminuează, cantitativ, elanurile. Intrat, apoi, într-o lume postrevoluționară energică și greu cuantificabilă, pentru care, în Piața Universității, a pus, de altfel, umărul, cafegiul încearcă s-o măsoare, din inerție, cu aceleași talere. Oamenii, spune el, au rămas cam aceiași. Nu și numaidecât, adaug eu, raporturile dintre aceștia. Detaliile
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
proporționale împliniri spirituale. Obiectivele culturale ale vechiului regim erau unele cu semnul minus: arta trebuia deposedată de cât mai multe dintre dimensiunile și valențele ei, pentru a se mortifica, îngheța ideologic. Cu atât mai firesc, mai natural a fost dezghețul postrevoluționar, în care vechi poncife, tabuuri și clișee propagandistice au fost exuberant dinamitate. Tarabele gemând de reviste și cărți pornografice editate pe hârtie proastă, mâinile tremurătoare și ochii sticlind de plăcere ai cumpărătorilor de toate vârstele (de la puberul timid cu fața
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
iar eventualele - să le zicem așa - "bisericuțe" folosesc implicite criterii de popularitate. Putem grupa memorialistica de carceră din Jurnalul fericirii alături de didahiile erudite din Dăruind vei dobândi și de ludicul intransigent din În genul tinerilor doar pentru că în primii ani postrevoluționari ele atinseseră, independent sau prin contaminare, statutul onorant de cărți-cult. Și, implicit, de cărți extrem de bine vândute. Pe celălalt versant, pe lângă un titlu lipsit de atracții - mă gândesc la Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional -, avem un altul
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
colegilor de la Acolada. Bursa debuturilor O foarte bună idee se vede materializată în BUCUREȘTIUL CULTURAL, suplimentul revistei 22 apărut sub egida Grupului pentru Dialog Social. E vorba despre o amplă anchetă făcută printre criticii și cronicarii literari atenți la evoluția postrevoluționară a literaturii noastre. O primă anchetă, derulată mai de mult, urmărea configurarea unui top al celor mai importanți autori afirmați după 1989. A urmat Bursa debuturilor din ultimii ani (din 2000 încoace), iar acum este în plină desfășurare (cine mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
Guvernarea pedelistă este, poate, cea mai neagră din perioada postrevoluționară. În cadrul emisiunii "Subiectiv", de joi seara, de la Antena 3, Răzvan Dumitrescu a prezentat cele 15 jafuri ale celor care au avut puterea în România. 1. Jaful de la Hidroelectrica, creat de "băieții deștepți". Au fost stopate contractele cu intermediari din energie
Vezi aici cele 15 jafuri ale guvernării PDL () [Corola-journal/Journalistic/40653_a_41978]
-
1989, aptitudinea de a face scandal, în lungi și obositoare certuri cu părinții lor (și ei mereu nemulțumiți și surescitați din cauza sărăciei generalizate din țară). Sau mi-i închipui constituindu-și un mod nevrotic de-a fi în anii imediat postrevoluționari, când, sub conducerea nefastă a lui Ion Iliescu, istoria a stagnat și a format o baltă în România. Dar toate aceste eventuale explicații nu-i scuză. Ei trebuie să respecte anumite reguli ale jocului sau să nu ia parte la
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
Daniel Cristea-Enache La zece ani după Recviem pentru nebuni și bestii, Augustin Buzura vine cu al doilea său roman postrevoluționar, de mare întindere, ca toate celelalte, deși acesta este doar Primul caiet. Un "caiet" al autorului, dar și unul al protagonistului său: doctorul Cassian Robert, fugit la vârsta senectuții de acasă și retras undeva la munte, într-o cabană de lângă
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
de prezent asediat, ca de obicei, de silueta Marei, Cassian revine la (ad)notarea unor întâmplări care-l privesc într-un mod indirect. Întâmplările și viețile altora. Din anii războiului al doilea mondial, suntem proiectați în cei ai realității românești postrevoluționare; și de la povestea socrului, trecem la cea a unei nurori chestionabile, amestecată în tot felul de aventuri și necazuri în lumea interlopă. "Capitolul" nou, tot senzaționalist, dar cu două trepte mai jos, e mult mai puțin convingător. Cassian Robert și
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
-și antipatizează obiectul. Îl folosește ca pretext și îl uită pe parcurs (precum Arghezi în Cimitirul Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți! Acum au început să-și cumpere insule
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
un caracter autobiografic pronunțat, și aici vorbim de povestea debutului, a oamenilor care i-au ghidat primii pași în literatură (Nora Iuga, Sânziana Pop, Paul Goma), a anilor studenției, repartiția postului de redactor al Editurii Politice, prima slujbă, până la anii postrevoluționari, un grav accident de mașină din 1991, GDS-ul, „obsesia jurnalisticii, obsesia politicii”, așa cum se intitulează unul dintre capitole. Amplu, cuprinzând mai multe capitole, este „romanul familial”, povestea Adameștenilor, cum le spune autoarea. În Frații Adameșteni, Linia gorjeană, Destine de
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
venit lui Dan C. Mihăilescu în urma exersării (prea) asidue a magistraturii de cronicar al actualității (și, nu, așadar, la capătul unor sistematice tatonări în domeniul teoriei). Ajungând să scrie bine despre aproape orice (nu e o noutate faptul că literatura postrevoluționară și-a găsit în el cronicarul numărul unu), Dan C. Mihăilescu revizitează astăzi, cu acest întreg bagaj de lejeritate, teritorii dragi din epoca dificilă a propriei formări. Iar cartea despre scrisorile lui Eminescu e cel mai bun exemplu. Ea face
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
Nuni Cărbunaru cea mai falsă carte pe care a citit-o vreodată, o carte concepută în-tr-un timp al minciunii. Scriitura Destrămării este însă transparentă, este o scriitură a sincerității fruste. Destrămarea este un dosar care conține date esențiale ale deceniului postrevoluționar, care nu-i îngăduie cititorului să uite prea devreme, intenționat sau nu, ceea ce s-a întâmplat înainte și imediat după Revoluția din 1989. Anatolie Paniș - Destrămarea. Editura Snagov, 2001, 336 p., 60.000 lei.
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
fenomenul este regăsibil și la noi în atitudinile exclusiviste față de Marin Preda sau Nichita Stănescu. Îl înțelegem, prin comparație, dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Bruxelles. A studiat la Facultatea de Litere a Universității din Zagreb (engleză și franceză la nivel de master, apoi portugheză și română). A tradus poezie de Adela Greceanu și Claudiu Komartin, a colaborat la traducerea antologiei de proză scurtă românească postrevoluționară Nabokov la Brașov (2010). Am învățat românește din curiozitate. Știam deja franceză, spaniolă, portugheză, puțină intaliană. În liceu făcusem și latină, iar la facultate am avut un curs de lingivstică comparată a limbilor romanice, unde am auzit de fapt prima
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]