1,532 matches
-
cu entropie minimă - înmagazinează o mare cantitate de (bio)fotoni, ce-i vom denumi de acum înainte pulstoni în contextul demonstrației prealabile [Botez, 2002] și că emisiile (bio)pulstonice sunt coerente, când transmit informația (intersau intracelular etc.), ceea ce justifică un postulat esențial, cum pulstonica îl argumentează într-o manieră specifică: lumina universală poate fi asociată nu numai cu o componentă energetică, ci și cu una informațională : , unde k = 1,38 . 10-23 J/ K, o concluzie nu numai experimental validată, acum și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
cu teoria transmisiei informației. Rezultatele acestei interferențe au stat la baza elaborării uneia de interfață: teoria pulstonică și energetică a informației (TPEI) subordonată unei (bio)fizici, ce a fost deja prefigurată, acum fizica (bio)câmpului informațional. Este curios faptul, că postulatul constanței vitezei luminii are o însemnătate fundamentală pentru teoria relativității, totuși până acum nu există o cercetare mai temeinică în privința acestuia. Foarte mulți cercetători îl citează numai, dar evită orice discuție pe această temă, ca și cum evidența acestui postulat ar fi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
faptul, că postulatul constanței vitezei luminii are o însemnătate fundamentală pentru teoria relativității, totuși până acum nu există o cercetare mai temeinică în privința acestuia. Foarte mulți cercetători îl citează numai, dar evită orice discuție pe această temă, ca și cum evidența acestui postulat ar fi în afară de orice îndoială. Alții încearcă respingeri ale acestui postulat, ce nu se întemeiază însă pe o critică argumentată și foarte bine susținută pornindu-se de la modelul fizico-matematic al cuantei de informație (bioton) și al celei de energie (ergon
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
teoria relativității, totuși până acum nu există o cercetare mai temeinică în privința acestuia. Foarte mulți cercetători îl citează numai, dar evită orice discuție pe această temă, ca și cum evidența acestui postulat ar fi în afară de orice îndoială. Alții încearcă respingeri ale acestui postulat, ce nu se întemeiază însă pe o critică argumentată și foarte bine susținută pornindu-se de la modelul fizico-matematic al cuantei de informație (bioton) și al celei de energie (ergon) se poate realiza, chiar o nouă dimensiune info energetică pe baza
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
ele validează, în ultimă instanță, cercetarea. Răspunsurile - nicidecum simple - depind de amintita „descriere densă” a contextului (mai precis, a habitusurilor culturale) în care se găsesc prinse „microsocietățile” cercetate, un context care lasă să se ghicească, în exergă, conturul întregii societăți. Postulatul implicit al acestei relații - curentă în antropologia culturală - este că „textul” unei acțiuni sociale (adică normele, regulile și principiile ce o guvernează) e inseparabil de „pretextul” ei, altfel spus, de sistemul de simboluri și semnificații comune, împărtășite spontan, „ca aerul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câteodată cu Africa de Sud a apartheidului sau cu America războiului din Vietnam. Dar el a rămas întotdeauna centrat în Germania nazistă” (Besançon, 1997-1998, p. 793). Pot fi avansate și alte interpretări (Brzezinski, 1998, p. 358): • nazismul era în mod deschis antiintelectualist: „Postulatele sale nu erau decât mituri absurde, exprimate într-un limbaj complet primitiv”; comunismul, în ceea ce-l privește, chiar când propovăduia ura, pretindea că există o raționalitate „științifică”, susceptibilă să antreneze adeziunea (Kende și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dans le manuel genevois de psychologie sociale expérimentale, on trouve la phrase suivante: «Notre réponse șdans le débat de ceux qui soutiennent la nature sociale de l’intelligence et ceux qui la réduisent aux caractéristiques individuelles - n.n.ț... part du postulat que l’interaction sociale est un lieu privilégié du développement cognitif». L’interaction joue ici un rôle causal (que Mugny nomme causalité en spirale): chaque interaction permet l’élaboration de nouveaux instruments cognitifs et ceux-ci stimulent la participation à d
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fragmentat, fracționat, neregulat, întrerupt. Încercarea lui Mandelbrot constă în depășirea geometriei parcelare euclidiene, care pierde din vedere complexitatea ansamblului; această teorie nu constituie ceea ce epistemologii numesc „un sistem ipotetico-deductiv”. Nu este construită pe baza unui număr redus de axiome sau postulate cu care pot fi demonstrate numeroase teoreme, ci constituie un limbaj sau o metodă - destul de suplă, în esență - de interpretare a naturii. A studia forma norilor sau a măsura țărmul Marii Britanii păreau întreprinderi pe cât de fanteziste, pe atât de „în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Bogăția semantică a conceptului de disciplină trece însă dincolo de sensurile amintite. Din perspectivă epistemologică, disciplina poate să însemne: un domeniu structurat al cunoașterii care posedă un obiect propriu de studiu, o schemă conceptuală, un vocabular specializat, precum și un ansamblu de postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode și legi (Legendre, 1993, p. 378). În același dicționar este menționată și o definiție mai veche (UNESCO, 1972): „ansamblu specific de cunoștințe ce are propriile caracteristici în planul învățării, al formulării, propriile mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea, exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe. Scrisorile sunt documentetc "Scrisorile sînt documente" Adevărul și postulatele contradictoriitc "Adev\rul [i postulatele contradictorii" Când este vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus, face și figură de cinic sofist, problema adevărului n-ar trebui să se pună. Îndoiala exclude, oricum, orice fel de militantism. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea, exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe. Scrisorile sunt documentetc "Scrisorile sînt documente" Adevărul și postulatele contradictoriitc "Adev\rul [i postulatele contradictorii" Când este vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus, face și figură de cinic sofist, problema adevărului n-ar trebui să se pună. Îndoiala exclude, oricum, orice fel de militantism. Pentru un sceptic, mai importantă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a ipotezelor care se exclud. Și Cioran e conștient, prea conștient, de toate acestea. Într-o scrisoare din 6 aprilie 1974 i se destăinuia cu năduf lui Noica: „Cum vezi, nu scap de obișnuita mea indecizie, de acea hărțuială a «postulatelor contradictorii», atât de dragi lui Baudelaire și pe care le cunoști la fel de bine ca mine” (6 aprilie 1974, 602). Baudelaire, modernul. În plină modernitate, Cioran îi suportă pe propria piele consecințele. De aceea crede la un moment dat că „Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ă sfatul, prudența, grija excesivă Ă pentru că, „specialist în melancolie”, despre care spune adesea, cu modestia orgoliului, că știe câte ceva, Cioran s-a ridicat, demonic, deasupra bolii. Consecință tot a unei metamorfoze, ori a unei ciudate antinomii. Nu invocase el „postulatele contradictorii” ale lui Baudelaire?! Un astfel de postulat e însuși faptul că, prin excesul înregistrării formelor, Cioran substituie sau amână neantul, a cărui mărturie corpul este. Oricum, cu o atitudine care neagă romantismul său structural, nici un fel de dispreț față de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în melancolie”, despre care spune adesea, cu modestia orgoliului, că știe câte ceva, Cioran s-a ridicat, demonic, deasupra bolii. Consecință tot a unei metamorfoze, ori a unei ciudate antinomii. Nu invocase el „postulatele contradictorii” ale lui Baudelaire?! Un astfel de postulat e însuși faptul că, prin excesul înregistrării formelor, Cioran substituie sau amână neantul, a cărui mărturie corpul este. Oricum, cu o atitudine care neagă romantismul său structural, nici un fel de dispreț față de corp și de materie la Cioran. Pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
recunoaște că după apariția primei sale cărți în franceză (Précis de décomposition), un compatriot, probabil Horia Stamatu, ar fi spus că „Toate astea au ieșit din Rugăciunea unui dac” (5 martie 1970 Ă 593). Să se fi recunoscut Cioran în „postulatele contradictorii” ale acestui poem, în glisarea lentă a termenilor contrari care se neagă până la a se institui decisiv unul pe altul?! Fără doar și poate că rugăciunea ca blestem și blestemul ca rugăciune sunt ipostaze ale palinodiilor care-i articulează
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i rămâne decât utopia de a-și petrece „ultimii ani într-un loc ca al Barcienilor” (idem). Ceea ce încearcă să instituie Cioran este, recuperator, o morfologie a marginii, cu avantajele ei ascunse, cu voluptățile ei secrete. Demonul, care înseamnă „hărțuiala «postulatelor contradictorii»”, îl face să considere legitimă cealaltă ipoteză, a unui loc de baștină blestemat. Iată: „Singurul merit pe care mi-l recunosc e că am înțeles foarte de timpuriu că trebuie cu orice preț să părăsesc spațiul mioritic. Pământ blestemat
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
adică vitalismul orgiastic pe de altă parte, diferența nu-i decât de instrumente, sau de cauze, nu și de consecințe. În fine, creștinismului, Cioran îi va prefera, finalmente, budismul. Dar nici budismul cu convingere. Reluând parcă afirmația referitoare la baudelaireenele „postulate contradictorii”, Cioran mărturisește într-un loc: „Îndoiala este singurul lucru durabil” (12 aprilie 1974 Ă 447). Altădată, când cineva îl trata drept spirit creștin, iar Arșavir Acterian îi reproșase Ă „cu sau fără dreptate”, zice Cioran Ă anticreștinismul, Cioran readuce
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
168 3. Norma de integralitate și contextul organizațional /172 4. Norma de consistență și evaluarea /176 Capitolul 12. Culturile organizaționale /179 1. Cultura: definiție și repere /180 1.1. Nivelul manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizației: o definiție care se înscrie în paradigma funcționalistă și o definiție care ține de paradigma "constructului social". 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația Funcționalismul s-a dezvoltat, la origine, în sociologie. El se bazează (Séguin, Chanlat, 1983) pe două postulate fundamentale: există unitate funcțională, adică orice sistem este constituit din părți perfect integrate între ele. În fine, orice sistem trăiește în stare de echilibru cvasi-staționar, adică, în afara unor ajustări minore, suferă puține modificări. Organizațiile vor fi atunci definite ca "unități
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai puțin difuzate în lucrările publicate în limba franceză. 1.1. Teoria nevoilor a lui Maslow (1954) Această teorie foarte cunoscută are o origine speculativă și se sprijină pe experiența clinică a lui Maslow. Ea se fundamentează pe mai multe postulate: • există cinci categorii de nevoi: nevoile fiziologice elementare (hrana, de exemplu), nevoile de securitate (nevoia de protecție împotriva pericolului sau amenințării, siguranța locului de muncă, de exemplu), nevoile de dragoste și apartenență, nevoile de stimă (unele privesc stima de sine
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vânzărilor. Dacă responsabilul spune: "Trebuie să facem publicitate", el alege un comportament dintre altele posibile (analiza comportamentului agenților comerciali, a produsului fabricat...). Această alegere traduce o valoare "publicitatea crește vânzările" care le va fi astfel comunicată salariaților. 1.3 Nivelul postulatelor de bază Este nivelul cel mai profund. El este constituit din valori care sunt considerate fixate și intangibile. Cercetările asupra culturilor organizaționale se ordonează în jurul mai multor orientări. Figura 10. Determinantele culturii Mai întâi, cultura organizațională a fost văzută ca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
bonum) care este unirea dintre virtute și fericire, dar acest lucru nu e posibil în viața de aici pentru că și atunci când cineva își face datoria, nu obține întotdeauna maximul de fericire. "De aceea Dumnezeu și o viață viitoare sunt două postulate care, conform principiilor rațiunii pure, sunt inseparabile de obligațiile pe care aceeași rațiune ni le impune"21. Kant consideră că dacă omul îl pune pe Dumnezeu în legătură cu valorile morale și nu cu rațiunea lui abstractă, atunci acesta va avea o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
eveniment ar depinde de un alt eveniment din Trecut 47. Un ultim argument a posteriori pe care ne propunem să îl analizăm este argumentul moral. Deși la început acesta nu a fost folosit ca un argument rațional, ci ca un postulat practic, ulterior a fost folosit pentru a stabili existența lui Dumnezeu prin argumentare rațională. Deși I. Kant a respins categoric orice dovezi teoretice pentru existența unei ființe perfecte sau necesare, el a oferit, totuși, un argument moral în favoarea unui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
făcute câteva observații în legătură cu argumentul moral al lui Kant. În primul rând, trebuie subliniat că nu a fost intenția acestuia de a construi un argument moral, ci scopul său era de a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate câteva posibile obiecții. De exemplu, nu este obligatoriu ca scopul suprem al acțiunilor noastre, acel summum bonum, să fie și atins. Tendința cea mai firească ar fi să spunem că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]