1,516 matches
-
polițiste ale istoriei la viitorul anterior. Asta a făcut la noi Marcuse, "inspiratorul lui Mai 1968". Studenții parizieni l-au descoperit în iunie. A doua observație: oricît de neverosimil ar părea, în miezul acțiunii, actorii și martorii aderă spontan la postulatul platonician. Așa-zisele "e greșeala lui Rousseau, a lui Voltaire", "e greșeala lui Gide" și a "minciunilor care ne-au făcut atîta rău", e greșeala lui Sartre și a intelectualilor de stînga, sînt exorcisme de-ale contemporanilor. Ce-i mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ca să revenim la America Latină a anilor '60, la noua sa stîngă activistă și la cartea mea Revoluție în Revoluție?, aș spune despre cultură că era creștină, despre ideologie că era "latino-marxistă", iar propunerea, caudillistă sau foquistă. Cultură creștină înseamnă un postulat al salvării, o schemă de mîntuire transpusă în istoria profană (Omul Nou); o concepție expiatoare asupra suferinței (aspirație la martiriul exemplar, transsubstanțializare a sîngelui în sămînța salvării). O sensibilitate particulară pentru vestire, pentru toți profeții Marii Promisiuni. Un mesianism exaltat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vreuna, în prezent, sub numele socialismului. Nu mi-am pus cu adevărat problema de a ști dacă scopul politic merită efortul, nici în ce constă societatea viitoare, pe scurt dacă Revoluția este sau nu dezirabilă. Era un imperativ implicit, un postulat, un a priori care părea superfluu de dezvoltat. Îmi convenea fără îndoială să las altora grija de a dezbate și de a urmări enunțul clar, dar explicarea postulatului n-ar avea nimic inacceptabil. Cît despre implicitul implicitului care forma matricea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scurt dacă Revoluția este sau nu dezirabilă. Era un imperativ implicit, un postulat, un a priori care părea superfluu de dezvoltat. Îmi convenea fără îndoială să las altora grija de a dezbate și de a urmări enunțul clar, dar explicarea postulatului n-ar avea nimic inacceptabil. Cît despre implicitul implicitului care forma matricea creștină, soclu al mentalității latino, răspîndită inconștient peste tot în comunitățile așa-zis atee ale stîngii revoluționare, enunțarea lui mi s-a părut deranjantă și deplasată; eu i-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
provoacă autoritate. Ce este opinia? Contrariul unei cunoașteri, va spune filosoful. Opinia este ceea ce eu cercetez; dovada că ea există este că o măsor, îi răspunde statisticianul, oracol suprem. Sociologul îi spune politologului că sondajul său, cu grila și cu postulatele de rigoare, este cel care produce opinia publică pe care ar trebui să o reflecte.65 Toate opiniile despre opinie sînt posibile, și mediologul nu intră în această dezbatere, în ciuda importanței sale. El rămîne în materialitate și o ia drept
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
social va funcționa atât timp cât indivizii sunt antrenați să funcționeze fiecare cu rolul său. 4. Comunitate și societate O modalitate de evidențiere a raporturilor dintre comunitate și societate este aceea a dependențelor funcționale dintre ele. Pe linia corecțiilor mertoniene privitoare la postulatele funcționalismului enunțate de Parsons, se indică faptul că: "Nu toate contribuțiile funcționale ale unei comunități locale ca întreg la societatea mai largă din care este parte, sau cele ale părților unei comunități la comunitate ca sistem sunt evidente. Înțelegerea detaliată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
istorică trebuia să îndepărteze o boală ce ne măcina de mult imitarea străinătății. Noi am preluat ca o boală formele juridice și instituțiile din afară. Venise însă timpul ca organismul social să expulzeze această boală, sarcina aparținând tinerei generații. Primul postulat al noii spiritualități era respectarea continuității. Continuarea instituțiilor tradiționale și în special a satului era crucială. Fără a cere întoarcerea la formele vechi, românismul solicită continuitate în contextul contemporaneității, în noi forme instituționale care totuși să asigure consolidarea spiritului de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sau scăzută la numărul ce exprimă o anumită mărime să conducă la un număr ce exprimă o altă mărime proporțional mai mică sau mai mare cu sau de atâtea ori decât prima. Rezultă că, în cazul seriilor ordinale de ranguri, postulatul identității izomorfe și al aditivității nu este respectat. Se pune totuși întrebarea: Care este temeiul în funcție de care acordăm numere rangurilor? Sau, cu alte cuvinte, ce tip de izomorfism fundamentează punerea în relație a rangurilor cu șirul numerelor reale? Pentru a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurate ordinal prin ranguri cresc sau descresc cu intervale inegale intervale care sunt, de regulă, mai mari la extreme și mai mici la mijlocul seriei. 0 altă problemă a seriilor ordinale de ranguri se referă la măsura în care este satisfăcut postulatul tranzitivității ordinale, formulat astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă, este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
formulat astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă, este posibil ca postulatul tranzitivității să nu fie integral satisfăcut. Exemplul tipic în acest sens îl constituie clasamentele sportive. Se poate întâmpla ca o echipă aflată, de pildă, pe locul cinci să nu fii învins toate echipele aflate pe locurile inferioare și nici să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
echipele aflate pe locurile inferioare și nici să nu fi fost învinsă de toate echipele aflate pe locurile superioare locului cinci. C.H. Coombs distinge în acest sens două tipuri de serii: serii ordonate și serii parțial ordonate. Doar primele îndeplinesc postulatul tranzitivității, fiind propriu-zis serii ordinale, celelalte apropriindu-se mai mult de nivelul nominal al măsurării. În practica măsurării se folosesc însă tehnici prin care se verifică îndeplinirea tranzitivității, eliminându-se sau reformulându-se itemii care nu se înscriu în seria ordinală
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
B-C) = (C-D), după cum: (4-3) = (3-2) = (2-1) Numerele atribuite reflectă deci nu numai rangul (poziția) pe care se găsesc mărimile caracteristicii măsurate, dar și intervalul care separă un rang de altul. Este evident, prin urmare, că seriile de interval îndeplinesc postulatul tranzitivității în sensul că dacă A>B și B>C, atunci A>C. Pe lângă acesta, seriile de interval îndeplinesc parțial și condiția de aditivitate, în sensul că se pot efectua operații de adunare sau scădere a intervalelor, fără ca aceste operații
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de motivație, de evaluare a progreselor școlare etc. Ele tind sălimiteze la maximum pierderile de timp și de energie, să se ajungă la un Învățământ intensiv, mai viu și mai atractiv. Estimarea și alegerea mijloacelor sunt fondate și ele pe postulatul eficienței, ceea ce este condiționat nu numai de calitatea lor intrinsecă, ci și de modul În care sunt integrate În procesualitatea didactică, fapt care ține de metodologia aplicată. Indiferent de categoria căreia aparțin, mijloacele servesc la ridicarea eficienței și calității Învățării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inferioară. După Ausubel, „...drumul normal al cunoașterii concentrate și recapitulative din activitatea școlară este al deducției, de la vârf spre baza piramidei conceptuale a fiecărei discipline” (BÎrzea, 1996, p. 25). Sunt folosite În scopul prezentării de adevăruri sub formă de axiome, postulate, idei, noțiuni, În formarea gândirii ipotetico-deductive. Metodele transductive, divergente, implică relații ilogice, treceri de la particular la particular, ca În „gândirea artistică” sau „imaginativă”, responsabilă de elaborarea unor idei originale, de genul explicației prin metafore, prin asocierea unor elemente considerate În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de ei Înșiși. Se pot demonstra: strategii de rezolvare a diferitelor categorii de probleme; o anumită teză care pornește de la o altă teză recunoscută, din care teză, avută În vedere, se deduce, ca o consecință, o recunoaștere a acesteia; un postulat urmat de enunțarea concluziilor, o teoremă de geometrie etc. După cum se poate constata, demonstrația logică face parte din categoria metodelor deductive și este utilizată atunci când subiectul de tratat are un caracter exclusiv teoretic. Este folosită, de asemenea, În scopul dezvoltării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
analoage. 3. Instruirea programată (Învățământul programat)tc "3. Instruirea programată (ÎnvĂȚĂmântul programat)" a) Specificul instruirii programatetc "a) Specificul instruirii programate" Instruirea programată a Încercat să prefigureze o soluție nouă la mult frământata problemă a creșterii eficienței Învățării. Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, Îndeosebi pe teoria condiționării operante 1 a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica 2 a pătruns tot mai adânc În cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse postulate, principii, reguli; abordarea predictivă - permite testarea regulilor Și metodelor contabile, folosind drept criteriu capacitatea lor de a prezice evenimentele, de a fundamenta decizia. Este previzionată reacția piețelor de capital; abordarea comportamentală - mizează pe analiza reacțiilor utilizatorului de informație contabilă în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
produs existent pe piață există întotdeauna o valoare: prețul de vânzare. Diferența dintre preț Și valoare este diferența dintre esență Și aparență. Cunoașterea valorii unui activ este esențială în cunoașterea prețului care ar trebui plătit pentru un anumit activ. Un postulat de bază în evaluare este acela că o persoană nu va plăti pentru un activ mai mult decât valorează. Există însă o serie de persoane care afirmă că orice preț poate fi justificat dacă există persoane doritoare să plătească acel
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
au sporit subsidiile pentru cei din clasele avute. Chestiunea inegalităților în ceea privește șansele de acces ține în bună măsură și de problematica inegalităților rezultatelor școlare, adică a educabilității, în sensul în care, respectând poate în cel mai înalt grad postulatul meritocratic, rezultatele școlare sunt determinante pentru accesul la treptele ulterioare. Problema care se pune în mod evident este dacă atribuirea acestor rezultate reflectă doar talentul și abilitățile elevilor sau dacă intervin factori de genul accidentelor de naștere. 6. Aplicație. Măsurarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Primul episod care merită amintit aici este mitul peșterii. Înaintea expunerii lui, Platon enunță un principiu al condiției umane pe care urmează să îl valorifice în mit: sufletul nu poate cerceta ca atare inteligibilul „deoarece nu se poate înălța dincolo de postulate (w(j ou) duname/nhn tw=n u(poqe/sewn a)nwte/rw e)kbai/nein). Aceste „postulate - u(poqe/seij” ar putea avea chiar și un sens mai general decât simplul lor sens logic, care este, fără îndoială, corect
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
umane pe care urmează să îl valorifice în mit: sufletul nu poate cerceta ca atare inteligibilul „deoarece nu se poate înălța dincolo de postulate (w(j ou) duname/nhn tw=n u(poqe/sewn a)nwte/rw e)kbai/nein). Aceste „postulate - u(poqe/seij” ar putea avea chiar și un sens mai general decât simplul lor sens logic, care este, fără îndoială, corect: sensul pasajului ne pare a fi acela că omul gândește întotdeauna pornind de la ceva dat, pe care nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dialogurile de maturitate vorbesc de transmigrație și de transcendența Formei. Mă interesează corelativul ontologic al transmigrației: Forma pe care vrea să o definească, există ea? Constituirea unui răspuns marchează etape succesive: de la problema definiției până la cea a ipotezei și a postulatului - problema definiției Formei, Forma devine ipoteză în Phaidon și postulat în Republica. Trecerea este de sesizat în modul de punere al întrebării: Hippias Maior (287c) întreabă dacă Dreptatea există; la nivelul lui Phaidon (65d) întrebarea devine: putem percepe Dreptatea, Frumusețea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât să reducem incoerența inițială utilizând modele propuse de o anume teorie a personalității. Postulatul coerenței este indispensabil studiului structurilor de personalitate și al dezvoltării lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcțional format din elemente interdependente. De aici rezultă o a treia caracteristică: Ă permanența (stabilitatea) temporală: Dacă personalitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
le aduc satisfacție. Ca alternativă la interpretările psihanalitice și behavioriste ale comportamentului, Maslow a propusă ca pe o a treia forță a psihologiei Ă perspectiva umanistă. În lucrarea sa Către o psihologie a ființei (1968), Maslow prezintă 43 de afirmații, postulate de bază, ce explică punctul său de vedere. Iată câteva dintre cele mai semnificative: Fiecare individ se naște cu o anume natură interioară; Această natură interioară este formată și influențată de experiențe, gânduri și trăiri inconștiente, dar nu este dominată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conținuturile cunoa[terii" În modelul tradițional, autonomia în câmpul cunoașterii apare ca fiind rezultatul unei inițieri ghidate. Doar această modalitate poate conduce la atingerea unui anumit nivel de cunoștințe. Pentru modelul incitativ-personal însă, autonomia în câmpul cunoașterii are statut de postulat. Este condiția prealabilă și, totodată, mijlocul care-i permite persoanei în formare să se dezvolte. Ca atare, funcția transmiterii cunoștințelor și modelajul acesteia este departe de a mai ocupa o poziție centrală. Profesorul nu mai este singurul depozitar al cunoașterii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]