1,061 matches
-
sărăcire expresivă. Dialectele (idiomurile materne!) sunt îndepărtate în timp și în spațiu: fiii sunt constrânși să nu le mai vorbească, pentru că trăiesc la Torino, la Milano ori în Germania. Acolo unde ele încă mai sunt vorbite, și-au pierdut orice potențialitate inventivă. De exemplu, nici un tânăr din cartierele din Roma n-ar mai fi în stare să înțeleagă argoul romanelor mele de acum zece-cincisprezece ani și - ironia sorții! - ar fi obligat să consulte glosarul de la sfârșitul volumului, ca un bun burghez
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
represiv, trebuie să luptăm în ceea ce privește cauza avortului, adică în planul copulării. Este vorba, evident, despre două lupte întârziate, dar cel puțin aceea „în planul copulării” are meritul ca, pe lângă o logică și o rigoare mai mari, să aibă și o potențialitate de aplicare infinit crescută. Trebuie să luptăm în primul rând împotriva „falsei toleranțe” a noii puteri totalitare a consumurilor, detașându-ne de ea cu toată indignarea firească în această situație; în al doilea rând, trebuie să impunem ariergardei acestei puteri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
chiar și în primele stadii ale evoluției sale. Eu știu că în nici un alt fenomen al existenței nu există o la fel de furibundă, de totală, de existențială voință de a trăi decât în făt. Nerăbdarea sa de a-și actualiza propria potențialitate parcurgând fulgerător istoria regnului omenesc are în ea ceva irezistibil și, implicit, ceva absolut și vesel. Chiar dacă pe urmă se naște un imbecil. Aceasta este „opinia” mea; personală, bineînțeles. Așa cum pretind să fie toate opiniile. Cu această „opinie” a mea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dac) este posibil, trebuie opus) rezistent) cererii de a accepta piețe mai mici, în schimbul unor profituri mai mari (pp. 132, 217-218). ,,Nu este”, ,,recomandabil s) se dezarmeze în relația cu rivalii” , insist) Fellner (p. 199). De ce nu? Deoarece ,,întotdeauna subzist) potențialitatea unei noi confrunt)ri” (p. 177). Raționamentul lui Fellner e în mare parte similar raționamentului care l-a determinat pe Lenin s) cread) c) ț)rile capitaliste nu vor fi niciodat) capabile s) coopereze pentru bun)stareda lor reciproc), în cadrul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
The Structural Study of Myth and Totemism, London, Tavistock Publications, 1988, p. 29. • Ibidem. semnificând, în ultimă instanță, rezistența pe care realitatea imediată i-o opune 25. Nu are de-a face cu concretul structurilor sociale ci mai degrabă cu potențialitățile lor26. Ne descrie realul justificându-i, mai curând, imperfecțiunile: situații extreme sunt doar imaginate, puse în scenă și astfel puse la încercare, spre a se arăta că sunt de neconceput 27. De fapt, contradicțiile sunt întrucâtva veridice, dar societățile, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel despre care se vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și care găsește în celălalt un mijloc de a-și hrăni fantasmele 143. Muncitorul real devenea, prin delegație, un Prometeu care sfida limitele cunoașterii, pronosticurile sociale. Toate aceste potențialități au o componentă onirică, inerentă epocii, în timp ce alteritatea „ordinară“ rămânea mai controlată, mai aproape de un anume „realism“144. Visul e vizionar și autonom în raport cu • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Dim. Păcurariu, Teme, motive, mituri și metamorfoza lor, București, Editura Albatros, 1990, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
niciodată și necesitatea ca el să spună lucrurile acestea pe care le aude - acum vorbesc și eu ciudat - Într-un discurs totuși inteligibil. Deci creația mi se pare, totodată - trist că spun chestia asta! - o formă puternică de alienare. Dezvoltarea potențialităților de infinitudine ale omului te scot din faptul că tu, ca toți ceilalți, ești finit, și dialogul tău cu ceilalți nu poate avea loc decât În dimensiunea de finitudine. Ca să-i răspund Sandei: eu m-am instalat foarte mulți ani
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înseamnă nu numai creativitate artistică, dar și faptul de a dialoga. Cornel Vâlcu: Inițial Înseamnă creativitate artistică, apoi... Nu pot spune că nu regret realmente faptul că Humboldt n-a rămas un estetician, și cred că și-a limitat niște potențialități acceptând să devină lingvist, dar eu m-am instalat foarte mulți ani În acele dimensiuni ale humboldtianismului care pentru mine erau comode, cum ar fi următoarea: alteritatea este deja cuprinsă În limbă și deci nimeni nu-i niciodată singur, pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
patrulea rând, că traducerea poeziei universale în românește nu constituie numai o îmbogățire a sensibilității și gândirii noastre cu conținuturi spirituale noi, ci - mai ales - trezirea, în structurile creatoare ale limbii române, a unor valențe poetice care dormitau, ca simple potențialități, și actualizarea lor ca valori expresive concrete... O traducere poetică autentică devine automat demonstrație a virtuților latente ale limbii traducătorului, limbă care devine ipso facto instrument al poeziei universale. În fine, al cincilea principiu [...] o traducere autentică este repetarea creatoare
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
-se apoi la Facultatea de Construcții din București, fără a o absolvi. Începând cu volumul de debut, Sămânța, apărut în 1969, obsesia evidentă a poetului va fi simbolistica albului; gama metaforică este extrem de extinsă, dar conține întotdeauna acest „miez” de potențialitate a culorii: copilăria este „o rufă albă”, zidurile inaccesibile sunt și ele albe: „Dacă voi fi învins, vreau nisip alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a albului poate cuprinde o scală întinsă de la puritate la moarte. Primul registru
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
cea de-a doua întrebare). Avem toate motivele să credem așadar că realitatea este mai bine surprinsă prin cea de-a doua întrebare, deși amândoi itemii se situează pe terenul declarațiilor, și nu al comportamentelor efective, teren minat de grave potențialități distorsionante. Oricum, datele oferite de Barometrul de gen (2000) indică și o altă posibilă realitate semnalată de noi în considerațiile precedente. Violența intrafamilială este mai frecventă în mediile mai sărace, cu o școlaritate mai redusă. Astfel, luând răspunsurile la a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vezi Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 532-533). Trăsăturile intelectuale și de personalitate, abilitățile de comunicare și relaționare cu ceilalți fac într-adevăr diferențe în statutul economic și psihosocial al familiilor cu un singur părinte. În strânsă conexiune însă cu aceste potențialități subiective trebuie avute în vedere și următoarele date „obiective”: • În cele mai multe cazuri, părintele nu e singur în creșterea copilului. El locuiește cu părinții, cu bunicii, cu frații, surorile, cu partenerul sexual. Sau i se acordă ajutor de către propriile rude, de către
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
consistență și stabilitate în timp, în ceea ce se numește teme sau, mai nou, mituri familiale, adică un nucleu de crezuri foarte bine sistematizate, împărtășite de toți membrii familiei în legătură cu rolurile lor mutuale în familie, cu natura relațiilor dintre ei, cu potențialitățile și calitățile lor. Psihoterapeuții preferă termenul de „mit” celui de „temă”, pentru a evidenția că aceste crezuri pot să fie eronate și disfuncționale (cazul copilului despre care în familie se spune și se „știe” că este timid în relațiile cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și aspirațiile membrilor grupului și oferta de aptitudini și comportamente ale liderului. O tranzacție mai difuză și implicită are loc chiar înainte ca un individ să devină lider, în sensul că se ajunge la concluzia suprapunerii totale sau parțiale dintre potențialitățile insului respectiv și cerințele grupului și la o înțelegere tacită a onorării poziției de conducător, atât de o parte, cât și de alta. Nu de puține ori însă au loc și tranzacții explicite în această fază, de genul „te alegem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este aceea spre o comunicare care să nu fie limitată de apariția conflictelor (care de cele mai multe ori introduc în structura comunicării ceea ce vom numi aici reziduuri de comunicare). În același timp însă, considerăm că o comunicare lipsită în totalitate de potențialitățile conflictului este neautentică, deci nu îndeplinește atributele așteptate, cele ale eficienței. Cum am putea rezolva practic această dilemă? Un posibil răspuns ar fi jalonat de următoarele direcții: - necesitatea cunoașterii caracteristicilor conflictelor; - dezvoltarea unor legături, unor relații între conflicte și aspectele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
menit să crească implicarea și coeziunea, pe de o parte, și să ajute la învățarea creativă și participativă la membrii grupului, pe de altă parte. Totuși, termenul coeziune - aparent simplu de reliefat în urma cercetării câmpului epistemologic al acestor definiri - posedă potențialități mult mai complexe în plan practic. Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau poate fi influențată major de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupul trebuie să o îndeplinească, formulează o sugestie contrară ideilor tale, consider-o o idee nouă, și nu neapărat un atac la persoana ta sau la ideile tale. O astfel de posibilă regulă poate dezamorsa conflicte aflate de asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că acceptarea privată se face prin acomodarea mecanismelor proprii la realitatea grupului, acomodare care are o durată diferită de la persoană la persoană). Tocmai de aceea o accelerare a dezvoltării normei, chiar dacă întrunește adeziunea membrilor, este posibil să nu întrunească și potențialitățile de dezvoltare și acceptare privată a lor. Putem spune chiar că există un ritm propriu de însușire și dezvoltare a normei pentru fiecare membru în parte și astfel este importantă găsirea unor condiții optime, proprii fiecărui grup. În ceea ce privește cea de-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mediei, ci, mai mult, membrii grupului au fost mai îndemnați în adoptarea unor poziții extreme în comparație cu situația inițială. În completarea acestei idei, vom aduce în atenție și un alt fenomen, amintit de literatura de specialitate - „fenomenul accentuării”; astfel, membrii cu potențialități diferite care intră în componența unui grup tind mai degrabă să-și accentueze diferențele decât să le omogenizeze. În plan didactic, acest fenomen este important deoarece incidența lui poate fi una deosebit de semnificativă; mai precis, ne punem întrebarea: dacă faptele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de strategii care folosesc normele cooperării și competiției pentru a facilita învățarea școlară. Într-una dintre ele, intitulată „Concursul jocurilor de echipă”, fiecare cursant face parte dintr-un astfel de microgrup de învățare, echipă ce lucrează împreună încercând să dezvolte potențialitatea fiecărui membru al său, deoarece întregul grup nu va fi în poziția de a câștiga acest joc în ipostaza în care există măcar un membru component al echipei nepregătit; competiția apare aici între grupele de lucru, acest factor influențând foarte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceea că, dacă în SWOT Punctele Tari erau cele care evidențiau Oportunitățile, iar Punctele Slabe trimiteau spre polul Amenințărilor, în restructurarea valorică avem o perspectivă încrucișată, în sensul că Punctele tari sunt generatoare ale Amenințărilor, iar în Punctele slabe regăsim potențialitatea Oportunităților. În momentul în care am epuizat resursele primei bipolarități, ne putem întoarce în pasul trei al metodei și să luăm spre analiza o altă bipolaritate. 13.1.1.4. Tehnica CATWOEtc " 13.1.1.4. Tehnica CATWOE" De multe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în sprijinul creșterii gradului de eficiență a învățării reprezintă o resursă cu adevărat importantă; acest lucru devine cu atât mai evident cu cât schimbările de dinamică din toate sectoarele vieții sociale fac din ce în ce mai dificilă integrarea structurilor școlare în energia și potențialitățile (dar și riscurile) presupuse de ele. Pe de o parte, metodele de interacțiune sporesc implicarea și motivarea elevilor/studenților; activitatea devine mai de profunzime, conținutul nu mai este oferit „de-a gata”, ci elevul/studentul este cel care participă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Deut. 33,22; 1Pt. 5,8). Cum este posibil ca același simbol să vizeze două personaje complet opuse? Într‑adevăr, simbolul este o „metaforă deschisă” capabilă să primească orice semnificație, impusă, fie de codul cultural care o generează, fie de potențialitatea intrinsecă a simbolului însuși. În cazul nostru, este vorba de cea de‑a doua variantă. Cristos, precizează Hipolit, este numit aici „leu, în virtutea naturii sale împărătești și slăvite” (∗4 ϑ∈ ∃∀Φ4846∈< 6∀ℜ ♣<∗≅>≅<); Anticristul, „datorită firii sale tiranice și violente
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]