345 matches
-
trecute, nu mai nimeream locul”. S-a întors și a tras sania chiar pe buza crăpăturii. A oprit caii cu grijă și și-a făcut cruce, murmurând: „Iartă-mă, Doamne, pentru nelegiuirea asta, dar numai aici îl pot feri de poteră! Trebuie s-o fac. N-am încotro”. Cu mare greu, ca și cum și-ar fi rupt ceva din suflet, a apucat de poala sumanului lotrului și l-a rostogolit în hăul crăpăturii din mal... A ascultat, ca să audă zgomotul căderii. După ce
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o să-mi arate el cum se face. Apa curgea printr-o țeavă de fier orizontală, care ieșea din zidul de sub placa memorială, pe placă scria că aici și-a alinat setea Iancu Jianu, faimosul haiduc, ocrotitorul săracilor, pe când fugea de poteră, și mai scria că e apă minerală, nu se recomandă femeilor gravide și celor care alăptează, când Szabi s-a aplecat să bea, i-am și zis s-o ia mai încet, n-a văzut ce scrie, gravidele n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nu planase nici o idee. Își recivilizase ținuta. Întredeschisese ușa, cu aerul acela absent cu care se cuvine ca un bărbat să se îndepărteze de un closet. 184 DANIEL BĂNULESCU Și, chiar de la primul pas schițat pe coridorul Prefecturii, zvîîr! o poteră de 20 de voluntari căzu, de pretutindeni dimprejur, asupra lui, și-l înfășură într-o plasă. Chiar așa, într-o mreajă, într-un năvod, într-o plasă de pești. Nu părea asta o arestare de profesioniști, dar nici poliția, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
personalul medical că se hotărâse și ciopârțitul să funcționeze. I-au acordat considerare, îl ocoleau, nu-i mai călcau în picioare așternutul, mormântul. La două zile după ce l-au luat în vizor, s-au lăsat și asupra lui, cu vizitele, poterele medicale, ce până atunci, cu seninătate, îl ignoraseră. Un diagnostician, medic primar, Dragaulea Cornel, ce poposea pe la Mociornița din an în paște, i-a testat reflexele fiziologice, atingîndu-i lojile amigdaliene c-o apăsătoare de limbă, i-a ciupit un pliu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
actele necesare înscrierii în clasa a noua, la vreun liceu. Aprilie fiind, aproape sfârșit de un an școlar, Doru nu putea fi lipit decât la un seral. La seral, polițaii învățămîntului bântuiau, cel mai puțin, prin registre, cu verificările și poterile. Îi va elibera tot el adeverință de încadrare în câmpul muncii. Cunoștea și o pensiune tainică, particulară, cu circuit închis, ținută de o rubedenie mai de pe departe de-a sa, mare profesoară de romînă-engleză, care accepta în internat și băieți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-Cine? - Didina. El a scos-o din Cruce, c-avea peștele ei, ehe, era mai tînără! A mierlit Mînă-mică doi comisari în noaptea aia. Parcă-l văd. Eu îi strigam: "Nu te lăsa, Sandule!" și el tăia. Bătaie mare. Veniseră poterele grămadă. Presării erau în razie. Tocmai atunci îl găsise s-o fure. Oacă ținea taxiul și eu i-am păzit fuga. Dracu știe cum am scăpat... Vocea-i tremura. Scuipă chiștocul ars. Mi-a plăcut și mie... Da cui nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înțelesese că lui Paraschiv i se făcuse de cuțit. Și-a început să-și plimbe altfel șoldurile, ca orice muiere ce simte că place. În seara de despărțire, când să se ducă Stăpânul în județ să se ascundă, că umblau poterele pe urma lor, după un timp, Gheorghe i-a făcut semn celui tânăr, că ei mai rămăseseră în casă: - Hai afară să-l păzim pe Stăpân, că are treabă cu a lui... Ieșiseră pe prispa joasă a casei. O lumină
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dracului mai sîntem! se mira singur Oacă. Au stins focul și-au plecat pe furiș înapoi la gazda lor. După o săptămână picară și ceilalți doi: Gheorghe cu ucenicul. Trebuiau să stea ascunși, să nu scoată nasul afară, că umblau poterele primprejur. Codoșul se uita pe geam și ofta: - O, nu mai vine ea vremea aia bună, să trecem pe la simigii, să le luăm cîful! Ce zici, Paraschive? Ăl tânăr privea salcâmii despuiați din curtea gazdei și căsca. În crengi țipau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un cartier și mai dă și p-alături! - N-aș crede! E crudă, miroase a lapte. - Ce lapte, huiduma dracului, nu vezi ce-i iese din gură? Ningea mărunt și nu era frig. Ăl bătrân se săturase de atâta ședere. Poterele îi mai slăbiseră și ieșiseră să umfle câte un portofel prin tramvaie. Se împărțiseră, să nu-i vadă lumea grămadă, să-i miroasă comisarii. Sandu-Mînă-mică plecase cu ucenicul pe Grivita, să-l învețe cum se blătuiește o moară fără bătaie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
De mult pusese el geana pe negustori. - Să-i scuturăm nițel, adăugă și ăl bătrân. - Numai să iasă și Nicu din pușcărie, să se întoarcă și Oacă de la Filaret... Erau puțini, și asta cerea îndrăzneală. A treia noapte, au picat poterele. Jandarmii au înconjurat groapa. Căutau pe dezertorii fugiți de la armată. Trei camioane s-au deșertat la rampă. Soldații și-au stins țigările și n-au mai vorbit. Un căpitan i-a împărțit în plutoane și au coborât. Nu cunoșteau. Gunoaiele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sârmă, ca peștele în undiță, urlând. Goșnete era în vecini, la Stere, bea o cinzeacă. A aflat 258 numaidecât. A dat să sară afară, dar 1-a văzut pe sergent și s-a oprit. Sta și se uita cum aduna potera cățelărimea. Ăi prinși lătrau în oiștile lor, mușcîndu-se unul pe altul. Adunaseră vreo treizeci și de prin alte mahalale, de-ți era mai mare mila să-i privești cum se uitau prin obloanele găurite. Când să facă spre răspântie, în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or turbura, Fântâna din Peșterea... 275 {EminescuOpVI 276} Potera ne-a auzi, Înainte ne-a eși, Că-i o matcă de voinici Peste patruzeci și cinci, Și-i o matcă haiducească Peste patruzeci și șase Și pre mine m-or lua Și pre tine te-or tăia, Ce haznă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe mâna mea, C-oi fi eu de te-oi ține - Cântă, mândră, cântecul Că mi-i drag ca sufletul. Mîndra-ncepe a cânta, Munții se cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna din Peșterea. Și potera i-auzia Înainte li eșia Și din grai așa grăia: - Alei, Viță Cătănuță, Ce ai cotat pe - aice De ne --ncurci tu florile, N-au hodină oștile. Ia dă-ți tu Viță vama! Viță din grai și grăia: - Ce fel de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Avem și ciocoi bogați, Voi cu mine să-i călcați, Raza armelor să le - arătați, La chimir bani să băgați. Când din casă vom eși Și pe drum vom întîlni Săraci, femei și bărbați Cîte-o liră să le dați, De poteră să-ntrebați, Potera să mi-o aflați, După dânsa să plecați, Cot la cot să mi-o legați, Să-i lăsăm așa-ncurcați, Până vom intra-n Carpați. Și tot astfel să urmați Să putem să fim scăpați, Și să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bogați, Voi cu mine să-i călcați, Raza armelor să le - arătați, La chimir bani să băgați. Când din casă vom eși Și pe drum vom întîlni Săraci, femei și bărbați Cîte-o liră să le dați, De poteră să-ntrebați, Potera să mi-o aflați, După dânsa să plecați, Cot la cot să mi-o legați, Să-i lăsăm așa-ncurcați, Până vom intra-n Carpați. Și tot astfel să urmați Să putem să fim scăpați, Și să fim neurmăriți De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prietenii Grătărel, nu pentru că, așa cum crezusem eu, era pofticios de fripturi sau mici la grătar... Deștept, inspirat și cu gust, unchiul. Nu m-a pus să cânt, dar mi-a făcut semn să ciulesc urechile la tezaurul lui folcloric: "Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." Ca din cărți le zicea și le cânta, iar ninetistele, care veniseră și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
atât de mare ca a lui nea Grătărel. Iar când am fost pentru prima și ultima oară ca să-i mulțumesc, în cimitir, l-am auzit cum cânta, ca în ziua aceea de pomină în care-mi dăduse iarba fiarelor: Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." 18 E semn de înțelepciune, de îmbătrânire sau de boală metafizică, domnule Z? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
oară că ne veneau polițiști În vizită, se mai Întâmplase o dată, când un copil greu adaptabil aflat În grija lui Sorin plecase de la fundație, rătăcise vreo câteva zile prin Arad și fusese prins furând dintr-o alimentară. L-a adus potera Înapoi, lucrurile s-au aranjat până la urmă. N-a fost să fie și de data asta așa ceva. De la bun Început părea să fie mult mai grav. Un polițist În civil, după ce s-a recomandat, inspector nu-mai-știu-cum, a Întrebat dacă: - Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și bine. Tânărul domn se așeză pe mal și montă o lansetă, Îi puse mulineta și apoi trase firul. Nu se simțea-n largul său și se temea că-n orice clipă ar putea s-apară un paznic sau o poteră a cetățenilor din oraș. Vedea casele din oraș și campanilele de dincolo de creasta dealului. Își deschise cutia cu momeli. Peduzzi se aplecă și-și băgă două degete late și groase În ea, printre gutele umede. — Ai ceva plumb? — Nu. — Tre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
children and adolescence”, American Psychologist, 53(2), pp. 221-241. Clark, L.A., & Watson, D. (1991), „Tripartite model of anxiety and depression: Psychometric evidence and taxonomic implications”, Journal of Abnormal Psychology, 100, pp. 316-336. Cloitre, M., Tardiff, K., Marzuk, P.M., Leon, A.C., & Potera, L. (1996), „Childhood abuse and subsequent sexual assault among female inpatients”, Journal of Traumatic Stress, 9, pp. 473-482. Cobham, V.E., Dadds, M.R, & Spence, S.H. (1998), „The role of parental anxiety in the treatment of childhood anxiety”, Journal of Consulting
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
oamenii de felul acelora care au rupt cercul de foc în reduta Grivița deși pentru prima dată auzeau șuieratul gloanțelor sunt din aceea ale căror dorinți nu pot fi disprețuite, și o sută de mii de oameni 50 formează o poteră care întoarce victoria în favoarea unei sau a alteia din cele două mari puteri care sunt în poziția de a amenința independența.... Armata română devine un factor în chestiunea Orientului, astfel că de bună seamă va avea și ea de zis
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din zbor o conversație. Geronimo le spunea prietenilor lui: Nu prea mai există câini pe-aici, nici măcar cei ai ciobanilor. O bandă de tâlhari omoară orice animal ce îi iese-n cale și vinde carnea. S-a reclamat faptul ăsta poterei militare? Ăia nu văd și nu aud, dacă li se dă partea lor. Giandomenico îi mărturisi totul lui don Terentio. Știam totul, fiul meu drag, totul. Dumnezeu însă iartă când foamea roade măruntaiele. De la amvon, don Terentio, într-o dumunică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Pierre, Les sommets de l'État: essai sur l'élite du pouvoir en France, Paris, Seuil, 1994. Bloomfield, Paul, Uncommon people. A study of England's elite, London, H. Hamilton, 1955. Bobbio, Norberto, Il Dubbio e la scelta: intellettuali e potere nella societa contemporanea, Roma, Nuova Italia scientifica, 1993. Bottomore, T.B., Elites and society, Middlesex, Pelikan Book, 1964. Brym, Robert, Intellectuals and politics, London, Allen&Unwin, 1980. Burguière, André, Revel, Jacques (dir.), Histoire de la France. Choix culturels et mémoire, Paris, Seuil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Governi; în una parolă tutto ciò che formă uno Stato, è distrutto. Le Truppe Polache sono passate al Servizio della tre Potenze Belligeranti, e Quindici Milla Uomini die Esse furono condotti nell'interior della Russia. Li Vincitori godono di un potere illimitato nè Paesi, che occupano; la Lituania è divenuta Provincia Russa, e la Polonia Meridionale șino alla Wistola è în poter della Prussia. Chi permetta dunque Vostra Maestà di abdicare spontaneamente una Corona, che mi apportà tânte afflizioni, e tânți
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
priască tuturor, în primul rând „comunității multimilionarilor” (există și o „comunitate” de miliardari, Atherton, un fel de buncăr colectiv, fără poliție - „municipalitatea” nu are bani, neexistând activități comerciale pe raza ei -, dar bine protejat de ziduri, drumuri private și mari potere angajate de fiecare „cetățean”). Fenomenul segregării „comunitariste” e foarte răspândit deja, și ar putea fi în creștere. El se numește de-fusion (antonimul lui fusion), în sensul de secesiune: cartiere prospere organizează un referendum prin care se separă de orașul din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]