721 matches
-
GÂNDURI, FRĂMÂNTĂRI, SPERANȚE (versuri, A5 manșetat, 72 pagini, ilustrații - pictor RADU BERCEA, Gura Humorului) Sintetica mesajului liric - evolutiv - este în direcția bună, în primul rând prin nevoia acerbă de a transmite succesorilor, nu neapărat o moștenire - ca zestre culturală, ci povețe fără urmă de perfidie, îndemnuri spre mai bine, spre dobândirea prosperității și liniștii sufletești mult-visate. Titluri precum Țara Vrancei, Satul, Scrisoare de la Cotul Donului, Biserica de brazi, Deschide, Doamne, Privește Cerul, Zâmbetul lui Dumnezeu, precum și motto-urile surprinzătoare, devin tot
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
foaie, Poveștile vechi la mine-n odaie. La ceasul din noapte , când lumea visează, Tu vino la mine și cântă, dansează, Să tremure timpul în mii de ecouri, Minute și clipe dansând blând tangouri, Să treacă ușor , să-mi fie povața, În anii ce-mi trec din propria viață. Să vii precum vântul ce-adie ușor, Făcând natură să fremete viața, Apoi să-mi aduci un dor călător, Minunile lumii să-mi treacă prin fața. Să vii precum focul ce arde în
DANSUL MUZEI de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342689_a_344018]
-
va înfățișa o altă lume, lumea ultimelor decenii ale secolului al XIX, când boierimea era în decădere, neștiind să se adapteze schimbării, economiei de piață. Lumea de astăzi este alta, dar fața ei este aceeași, iar cărțile sunt pline de povețe. „Fiecare zi este o călătorie, iar însăși călătoria este casa noastră“ Matsuo Basho. Ziua ce a trecut m-a adus față în față cu o carte, o comoară a literaturii române. Micul prinț, personajul operei cu același nume a scriitorului
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
magiei cerului înstelat. Deși trăirea prin iubire este singurul mod de supraviețuire statutat de poetă, ea știe să fie pe rând iubită, mamă, fiică. Adresându-și întrebări firești asupra locului și rolului omului pe firmamentul vieții, formulează - cu destulă înțelepciune - povețe către cei mai tineri, povețe în care se regăsește cu puterea unei primăveri reînviate: „Iar sufletul ce-l porți nu-i de vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
prin iubire este singurul mod de supraviețuire statutat de poetă, ea știe să fie pe rând iubită, mamă, fiică. Adresându-și întrebări firești asupra locului și rolului omului pe firmamentul vieții, formulează - cu destulă înțelepciune - povețe către cei mai tineri, povețe în care se regăsește cu puterea unei primăveri reînviate: „Iar sufletul ce-l porți nu-i de vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri e călător ... ” (Povață). Și, deși
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
mai tineri, povețe în care se regăsește cu puterea unei primăveri reînviate: „Iar sufletul ce-l porți nu-i de vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri e călător ... ” (Povață). Și, deși viața i-a oferit prea puține motive de bucurie, cu înțelepciune, fără abandon, dar cu tacită resemnare, poeta privește întotdeauna partea plină a paharului, reușind să-și impună a revaloriza fiecare experiență, cu absconsa morală că fiecare eșec
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
făceam să-l apăr de ispitele nefaste ale tinereții... Când îi spuneam că la doar cei doisprezece ani ai lui nu-i bine să se uite la anumite programe de televiziune, Doru meu a găsit de cuvință să-mi ascute povața? Niciodată. Abia așteptai să iese din casă, că făceai exact pe dos ce-ți spusese. - Din zi în zi creștea și căpăta figura tatălui său, pe care l-am iubit din tot sufletul, dar bunul Dumnezeu, poate așa a vrut
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
și pătimașe. Doru, care avea acum un copil, era om în toată puterea cuvântului; cred că treizeci de ani sunt suficienți pentru un om ca să devină matur, așa cred, nu? L-am sunat, voiam să-i dau și eu o povață... cum trebuie să-mi crească nepoțelul, dar și de data aceasta, în loc să-mi aprecieze gestul, a spus pe un ton răstit: „Mamă!... lucrurile sunt diferite acum. Copiii primesc altfel de educație...” Cum o să procedezi, ilustre pedagog, dacă nu ai puterea
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
multe aprecieri privind acțiunile sale. Aș dori însă, ca urarea noastră de La multi ani! a scriitorilor Filialei București a L.S.R. să se adreseze și managerului care a știut să ne unească sub aceeași cauză, cea care depozitează prin carte învățături, povețe, mărturii străvechi, semne ale unei memorii colective ce va crea istorie. Am să mai subliniez o altă latură a creației sale, despre care voi vorbi în rândurile următoare. POEZIA, VĂZUTĂ CA O STARE DE VEGHE Despre un scriitor nu poți
LA ANIVERSARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340698_a_342027]
-
mi-ai lăsat pentru liniștea bătrâneții mele... Un om este dator, așa cum datina ne poruncește: Pământul pe care-l are, copile, dacă-l muncește, Rod poate aduna din belșug, pământu-i roditor și bun, Îi dă să aibă ce mânca. Este povața bătrânilor ce spun: Pentru a gusta fructe bune, aduci un pom și-l sădești, Îl sapi, îl uzi, și mi-l stropești, după-aceea-l altoiești... El, primăvara, când dă-n floare, podoaba lui îți arată Să poți ca-n suflet să
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
au existat... Nomad a fost poetul care n-avea în traistă nici mâncare; cu ce să-și cumpere iubita spre care-l atrăgea ispita? A fost un doct, la vremea lui moștenitor al tatălui ce-n stihuri i-a transmis povață s-asculte rațiunea-n viață. În multe limbi a fost tradus Poetu-avea multe de spus... De-aceea chiar și la turkmeni a fost tradus de Porojeni - cu multa trudă și migală într-o română literară. L-au prezentat în zi
POEZIA DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344277_a_345606]
-
a bucuriei rurale, poeta are dreptate să ne întrebe concluziv, într-un inspirat joc de cuvinte :„Mă credeți/ Că liniștea are țara ei/ Acolo la țară?/” „Copilăria-i sărbătoare/ Și raiul fără izgonire” - Darurile prunciei, Întâiul păcat, Ucenicie, Peisaj nostalgic, Povața moșului, Dangăt sfânt vin să confirme această convingere a poetei, dând satului natal imaginea sacră a unui loc nu numai de neuitat, dar și unic prin emoția unor simțăminte: „În Casa Domnului, oriunde am intrat,/ Întotdeauna l-am simțit aproape
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Leștiorului), e omagiată întâlnirea Fiilor satului - Leșu 2003 sau gruparea de năsăudeni, trăitori la Cluj, din jurul publicației de frumoasă tradiție grănicerească „Virtus Romana Rediviva”. Desprinderea de satul natal și plecarea la învățătură e însoțită, ca-n poeziile lui Goga, de povețe de bună purtare, precepte ale moralei creștine, („Zi Tatăl nostru sara, dragă/ Și să te porți la-nvățătură” - spunea mama din poezia lui Goga), de data aceasta rostite de tatăl copilei: „- Ai grijă, fata mea, să nu minți niciodată,/ Aur să
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
E prea mult, totuși, Dumitre, ce-mi doresc;/ Vezi țara e în mare suferință;/ Brațe vânjoase, desigur, o slujesc/ și ce-aș vrea eu nu este cu putință./”. Înclinația spre poezia epică (legendă, uneori cu elemente de fabulă, Fata pădurii, Povața moșului, Povestea bradului) poate fi tot de sorginte coșbuciană. Pastel este o frumoasă „noapte de vară”, iar Obârșia Doinei - un emoționant omagiu liric al acestui cântec popular, elogiat de atâția poeți români. Poeziile de dragoste se îndepărtează de epic, recompunând
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Dau omului și plantei nemurirea. Pornirile ce peste timpuri și le Înfrână cu răbdare sunt menirea Răzbaterii prin vremile ostile. Sonetul VII Privește râu-n lung și ia aminte La ceea ce, prin felu-i te-nvață Să-ți fie călăuză și povață Prin curgerea-i din munte înainte. La început e-un firicel de ață Se deapănă la vale lin, cuminte, Dar apele-i tot cresc și al lor plin te Uimesc cu-nvolburarea lor în față. La fel un curs firesc este
A DOUA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342795_a_344124]
-
de comuniunea cu Dumnezeu Și ne vor readuce la credința păgână a lui Tezeu. Puterea satanică se mărește din veac în veac, Aducând semințiilor probleme aparent fară leac, Vor lovi tare evlavia mare a cugetului Și vor înlătura din pamânt povețele Domnului. Poftele noastre cresc pe zi ce trece, Ca mari instincte animalice, Care voiesc să alunge Sfântul Duh Și să stingă slova speranței divine din văzduh. Meteorilor, nu stirbiți sabia hristoiției! Alungați din suflet ticăloșia corupției Și căutați corabia mântuitoare
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
dăruiesc mereu iubirea pură și întreagă! Erai ca o minune veche... povești și snoave depănând, creai o lume de miracol, fără s-o crezi chiar existând și totuși ea era acolo, cu toată bogăția-n tine, Mămuța mea cea cu povețe, învățături, povești și doine.. Era atât de fascinant cum toate pe ce-ți puneai mâna ca-n basme de demult și vechi, și Dumnezeu își punea mila... Te întrebam, nedumerită: ,,La ce mămuță-s bune aste?’’ , iar tu zâmbind misterios
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici, ești frumoasă, Ești atât de duioasă... Sunt aici, sunt cu tine, ( Sunt doar singur cu mine ). POVAȚĂ Colorați-vă inimile cu soare, Izbucniți în petale de flori, Ciripiți pe alei sclipitoare, Faceți duș în savantele ploi... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) (vol. ” Rug de stele ” ) Referință Bibliografică: Poeme / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343287_a_344616]
-
cel mai sus / Ăst buzdugan, ăla a pus Mâna pe bani! Ne-am înțeles?” / Dănilă n-are de ales Și-și zice-n gând:„Am cam sfeclit-o! / Na, că beleaua mi-am găsit-o!” Da’ este-o vorbă, o povață: „Pe cărăuș, nevoia-nvață”. Dănilă nu are ce face / Și spune: „Bine zici, măi drace! Pare că nu ești prea pogan! Zvârle tu-ntâi ăl buzdugan, Ca să te pun la încercare, / Să văd de ce îi fi înstare!” Dracul ia buzduganul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Iar de aici, pe muntele de la asfințit, Unde meșterul sculptor pe ea o a cioplit. V Pe Creator îl zăresc în Cascadă, El vine veșnic pe noi să ne vadă Să ne îndrume și să ne învețe, Să dea neasemuite povețe. VI Rădăcinile Pomului Eternității viguroase se-ntind iar dintr-un ochi precum o scorbură un pescăruș pornește-n colind,/ vestind tuturor că Iisus, Cel fără de păcat,/ pentru noi, oamenii, iar azi, de Paști, a Înviat! NUCUL Hai, vino, zi senină
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
Prin harul Lui, iubită mamă, Eu sunt ce sunt și-I mulțumesc, Trăirea mea nu e o dramă, De-aceea azi Îl proslăvesc, I-am dat întreaga mea viață... Așa cum sunt, El m-a iubit, Mi-a fost nădejde și povață Și m-a iertat când am greșit, Mamă, e zi de sărbătoare, În care-aș vrea să-ți dăruiesc Cu mâna mea, măcar o floare Și să îți spun că te iubesc, Dar cum e depărtarea mare Și nu putem
PENTRU TINE MAMĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344105_a_345434]
-
părea că e prea lacom, amintindu-și credința că acela care fluturi albi va vedea, viață lungă va avea! Își pleca încetinel pleoapele și-n ruga smerită cerea iertăciune Domnului, nădăjduind. Se-ncredea și-n Cel de Sus, și-n povața frățâne-su! În amândoi! Cu astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul de năpada răuvoitoare a buruianului mai mic, mai mare. Și găsitul ăsta
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
clipă să vină înapoi! Ninsori de dalbe flori mi s-au oprit în plete Și lacrima beteagă proptită-n ochi îmi stă Fără să vreau strig tare:- Tu Dragă Tinerețe! (Vreau chiar în ultim ceas să-ți dau vreo trei povețe!). Aleargă caii noștrii prin file înzepezite Și trag în hamuri sănii de ani cu bucurii, Pe cerul din Cuvinte aprinsă este steau Măcar pentru o clipă... să fim cu toți copii! 03 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință
ALEARGĂ CAII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343144_a_344473]
-
te-au scos atunci în cale Vorbeam ca mulți alții, lucruri banale, Însă, cu timpul m-ai abandonat De-atunci multă tristețe-am adunat. Aș vrea să te privesc din nou în față, Să-mi dai multe speranțe și-o povață. Aș vrea să fii cel care-ai fost cândva Te vreau aici, căci nu te pot uita. Vreau să te-aud și să-ți simt răsuflarea Te-aștept și sper să regăsești cărarea Pe care să pășești fără tăgadă, Să
AŞTEPT SĂ VII! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343599_a_344928]
-
tristețe. Ridică-ți fruntea sus și-ncearcă să învingi! Viața e ste o luptă, trăiește -o - n loc să plângi. Fii mereu optimist! Pășește drept și sigur. Luptă să-ți fie bine, chiar dacă azi ești singur. De mi-ai uitat povața , eu înc-o dată-ți spun, Dă totul azi din tine, dă tot ce-ai mai bun! Ascultă-mă pe mine, cu timpu-ți va fi bine Fii hotărât în viață, fii-ncrezător în tine! La o iubire nouă, să te gândești
IUBESC PE ALTCINEVA! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343602_a_344931]