2,756 matches
-
de acuratețea exprimării ori de capacitatea deosebită de analiză și sinteză, pe care scriitorul le manifestă în această carte în care aduce subiecte și personaje exemplare: „Poezia lui Gavril Rotică”, „Erezia ca formă a disperării”, „Pururi tineri: Eminescu și Cioran”, „Povestitorul are un nume: George Ungureanu”, „Probleme în lectura palimpsestului mioritic”, „Nicolae Labiș - necesarele întrebări” etc. Ei bine, toate acestea și multe altele ca ele, „adunate într-o carte, scot în evidență, în primul rând, statura impresionantă a cărturarului câmpulungean George
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
nu i-a dat deloc peste mâni, ca să-i smulgă pixul și să scrie singur. Au scris împreună, iar de coordonat, i-a coordonat omul Iaru (pe persoană fizică!), care a avut grijă să nu judece și să rămână un povestitor blând și senin, chiar și atunci când personajele și-ar fi meritat castrarea. Dar mai bine vă arăt o povestire: A doua zi, dimineață, puștiul vine cu tabachera bunicului. Se strecoară pe sub plapumă, își ițește capul cîrlionțat și extrage din adîncuri
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
Agopian și mai tinerii lui colegi de la Academia Cațavencu (aia veche, adevărată) petreceau lungi după amieze de joi, care se lăbărțau uneori până după miezul nopții. Printre tineri: Nic Sârbu, care a început să-l bată la cap sistematic pe povestitor: “Auzi, mă, Agop, da’ de ce nu scrii tu toate chestiile astea?”. Nu i-a fost ușor să îl convingă, dar până la urmă a reușit. A venit, apoi, rândul meu să am o micuță contribuție, în sensul că am transformat ceea ce
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
și așteptate cu nerăbdare de cei mici. Aici, într-un decor magic, toți copiii se vor întâlni cu Moș Crăciun și spiridușii săi. De asemena, cei mici pot face cunoștință cu Pachețica, Prăjiturica, Spiridușul Poștaș, Meșterul de jucării și cu Povestitorul, ajutoarele de nădejde ale Moșului, care, prin joacă, află dorințele copiilor. Tot în acest spațiu se află și cutia poștală unde copiii își pot lăsa scrisorile cu dorințe. Moș Crăciun poposește în târg în perioada 10 - 24 decembrie, în intervalul
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
nu s-a mai uitat în urmă. COSTEL Vrea să spună, vrea să facă. Simte când publicul nu e cu el sau cand râde prea tare la lucruri puțin amuzante. Vine cu o energie extraordinară pe scenă și este un povestitor extraordinar. Nu se îmbracă extravagant, nu țipă, nu face scandal, este un comediant binecrescut. Și avem nevoie de mulți ca el. Artitude și Stând up în the city - clubul mobil de comedie, îl aduc pe COSTEL în orașul tău. - Unde
Stand Up in The City [Corola-blog/BlogPost/97479_a_98771]
-
nu fi contemporan - autor: Ion Mânzatu /p. 71 Filosofia, ca dezvățare - autor: Marian Nencescu /p. 72 Pagină de cronică: Cioran, un aventurier nemișcat. 30 de interviuri, de Ciprian Vălcan /p. 74 autor: Gabriela Glăvan Remember 127 de ani de la moartea povestitorului Ion Creangă - autor: Irina Nastasiu /p. 75 Pagina celor mari pentru cei mici/p. 77 Povestea lui Stan-Pățitul, de Ion Creangă /p. 77 Ciclul: Povești nemurioare: Cât valorează o perlă / p. 87 Berbecul de aur /p. 87 Mihai Eminescu, mesaj
de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380237_a_381566]
-
știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului (...). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează etapele mișcării insesizabile în raport cu istoria. (...) Atare procedură este decelabilă, la rigoare, și în
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
ani a fost director artistic la Teatrul Național din Cernăuți, se bucura de simpatia tuturor și, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea în stradă, era imediat înconjurat de mulțime. Or, pe lângă numeroasele calități artistice avea un farmec cuceritor de povestitor, și toți îl ascultau cu gura căscată. Odată, cineva prea umflat de mândrie națională l-a întrebat de ce face atâta paradă de românism (pictează, în exclusivitate țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă costumul popular românesc etc.
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
al lor (Nicolae Balotă). Viorel Coman consideră povestirile lui Fănuș Neagu un capitol distinct al operei sale (a mai scris cinci romane, trei piese de teatru, mii de tablete, cronici sportive, însemnări de atelier), care se integrează în suita marilor povestitori români (,,ultimul gnom care a figurat pe pământul Brăilei’’), în filiație exemplară cu Ion Neculce, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati. Sincronizarea cu literatura universală Împreună cu Vasile Voiculescu (Capul de zimbru, Ultimul Berevoi - 1966), Ștefan Bănulescu (Iarna bărbaților - 1965, Cartea
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
intră în profundă vibrație și consonanță cu oceanul operei lui Fănuș Neagu, fiind, aidoma acestuia, unic, spectaculos, doldora de idei. Autozidindu-se în capodopere... Credem că, în subconștient, criticul l-a zărit pe Fănuș ca pe Mare Meșter Mare: arhetip al povestitorului, al ziditorului (prin cuvinte), un Manole care, pe măsură ce-și înalță opera, își sacrifică soția, pe Ana, zidind-o în dalba Mânăstire, dar - diferit în raport cu nestemata baladă - fără a o părăsi, fără a rupe vraja unirii, autozidindu-se și el
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Dunăre. Aflate în complementaritate, opera lui Fănuș Neagu și opera lui Panait Istrati ,,formează o saga brăileană, întinsă pe un veac și jumătate, de la domnia lui Cuza Vodă până astăzi’’. Povestirea bună ține de magie ,,Mie îmi place să fiu povestitor al stărilor de vrajă’’; ,, Nu gândesc decât în povești, rareori în fraze informative’’; În fiecare zi mă scol cu o povestire în cap și o ucid’’ (Fănuș regreta lipsa de timp, din perioadele când scria la romane); ,,Toți ai mei
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
aluzivitate politică. Autorul nu a rămas insensibil la reflecțiile autoreflexivitate și chiar ”independență” față de intenționalitatea auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în solitudine: Eu, spuse Mihail Manea când îi veni rândul, nu voi putea scrie decât ceea ce am trăit. Eu nu am avut povești de dragoste cu domnul
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
este structurat în doua parți:”Vulcanii” si „Diafanii”, obligând cititorul la o lectura atentă, cu benefcii pentru toți aceia care sunt interesați în descifrarea subconstientului.Este un autor înzestrat cu talentul cunoasterii, un radiograf al stării psihopatologice a personajelor, bun povestitor al starilor psihice confuze, întemeiate pe instincte cețoase si vanități. Autorul narează aventura unei vieți umane prinse în capcanele subconstientului, Rar în literatura română poți găsi un roman cu prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă cum este în
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
țel național? - Am trecut Prutul, pentru prima dată, în urmă cu circa 6 ani, cu prilejul primei mele cercetări de teren, alături de o echipă de studenți, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Am cunoscut adevărați povestitori, din satele de suburbie a municipiului Chișinău - Condrița, Colonița, Ghidighici - care, prin istoriile lor de viață, mi-au stabilit și mie traseul și mi-au luminat vocația. Cine consideră că tematica identitară este una perimată și desuetă în Republica Moldova fie
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
să nu dezvăluie numele reale ale actanților. Tema se dezvoltă în jurul unei multiple crime care s-a produs în realitate în cercul nomenclaturii bucureștene, cu probabilitate în anii de mijloc ai comunismului. O crimă cu dedesubturi abjecte, ale căror detalii Povestitorul le smulge pe încetul mediului, într-o întreprindere de tip detectivistic. Asemeni comisarului Maigret, mizeriile eului nu-l tulbură, cât îi dau de gândit asupra condiției umane însăși, în pașnicele, cât și în cele mai cumplite clipe ale sale. Pe când
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
le smulge pe încetul mediului, într-o întreprindere de tip detectivistic. Asemeni comisarului Maigret, mizeriile eului nu-l tulbură, cât îi dau de gândit asupra condiției umane însăși, în pașnicele, cât și în cele mai cumplite clipe ale sale. Pe când Povestitorul din Craii de Curtea-Veche se pregătește să-și părăsească odaia spre a-și întâlni noii prieteni, la birt, Povestitorul din Simplex, tot atât de discret despre propria-i condiție, sosește în vizită într-o veche casă bucureșteană, în zgomotul asurzitor al unei
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
cât îi dau de gândit asupra condiției umane însăși, în pașnicele, cât și în cele mai cumplite clipe ale sale. Pe când Povestitorul din Craii de Curtea-Veche se pregătește să-și părăsească odaia spre a-și întâlni noii prieteni, la birt, Povestitorul din Simplex, tot atât de discret despre propria-i condiție, sosește în vizită într-o veche casă bucureșteană, în zgomotul asurzitor al unei petreceri de absolvenți, de vis-a-vis. Este epoca locuințelor naționalizate, date prin repartiție, case boierești se degradează, într-o ruină
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
ca în oricare totalitarism. Societatea juca, in corpore, comedia armoniei, al cărei cuvânt de ordine era normalitatea. Se putea duce, după cumpliții ani ai dejismului, o existență tihnită și modestă, într-o ambianță cu puține ispite/oferte, preponderent statică. Gazdele Povestitorului aparțin acestei categorii, de mare răspândire, vizita ar pluti pe dulcile aripi ale habitudinii, dacă n-ar întârzia Dora, persoană cunoscută și apreciată de Povestitor și cândva iubită cu patimă de Victor, amicul Povestitorului. întârzierea acesteia neliniștește, absenta, femeia superioară
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
o existență tihnită și modestă, într-o ambianță cu puține ispite/oferte, preponderent statică. Gazdele Povestitorului aparțin acestei categorii, de mare răspândire, vizita ar pluti pe dulcile aripi ale habitudinii, dacă n-ar întârzia Dora, persoană cunoscută și apreciată de Povestitor și cândva iubită cu patimă de Victor, amicul Povestitorului. întârzierea acesteia neliniștește, absenta, femeia superioară, de soi autoritar, măritată cu un chirurg celebru, nu dă nici un semn de viață, cum ar fi fost cazul într-o societate care pierduse totul
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
puține ispite/oferte, preponderent statică. Gazdele Povestitorului aparțin acestei categorii, de mare răspândire, vizita ar pluti pe dulcile aripi ale habitudinii, dacă n-ar întârzia Dora, persoană cunoscută și apreciată de Povestitor și cândva iubită cu patimă de Victor, amicul Povestitorului. întârzierea acesteia neliniștește, absenta, femeia superioară, de soi autoritar, măritată cu un chirurg celebru, nu dă nici un semn de viață, cum ar fi fost cazul într-o societate care pierduse totul, nu și bunele maniere. Dora, povestește Vocea, "constituise dacă
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
un sanatoriu de lux al Ministerului de Interne. în timp, își determinase soția să renunțe la studii și să se ocupe de educația celor doi copii ai lor. Victor suportase cu greu lovitura, schimbase Facultatea, prilej de a face cunoștința Povestitorului. în noua facultate o cunoscuse pe sora Dorei, cu care se și căsătorise, o ciudată alegere, dacă nu insolită. Supravegheat în expresie, Povestitorul va conchide că "mă abțin de la orice comentariu, deși despre acest gen de situații inexplicabile poți să
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
celor doi copii ai lor. Victor suportase cu greu lovitura, schimbase Facultatea, prilej de a face cunoștința Povestitorului. în noua facultate o cunoscuse pe sora Dorei, cu care se și căsătorise, o ciudată alegere, dacă nu insolită. Supravegheat în expresie, Povestitorul va conchide că "mă abțin de la orice comentariu, deși despre acest gen de situații inexplicabile poți să spui că nu se discută tocmai pentru că au prea multe explicații". Porniți în căutarea absentei, la domiciliul acesteia, cei doi cad într-o
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
situații inexplicabile poți să spui că nu se discută tocmai pentru că au prea multe explicații". Porniți în căutarea absentei, la domiciliul acesteia, cei doi cad într-o capcană: casa foiește de securiști, de organe ale autorității, intrușii sunt deîndată despărțiți, Povestitorul este condus, cu oarecare brutalitate, într-o încăpere întunecoasă, unde orele trec încet și amenințător. Este interogat, cu repetiție. Povestitorul, în pieptul căruia nu bate inima unui rezistent, face față onorabil situației care putea lua orice întorsătură, fără ca măcar cel
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
domiciliul acesteia, cei doi cad într-o capcană: casa foiește de securiști, de organe ale autorității, intrușii sunt deîndată despărțiți, Povestitorul este condus, cu oarecare brutalitate, într-o încăpere întunecoasă, unde orele trec încet și amenințător. Este interogat, cu repetiție. Povestitorul, în pieptul căruia nu bate inima unui rezistent, face față onorabil situației care putea lua orice întorsătură, fără ca măcar cel în cauză să știe despre ce este vorba. Eliberat în zori, nu va afla nimic de la Victor, plecat atunci chiar
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
rămâne în patrimoniul unui cerc restrâns. înalta situație a asasinului, legăturile lui încă mai de sus îl ocrotesc de gura mulțimii. O scurtă slujbă religioasă, în cercul familiei, închide cazul. Și ce ar mai fi de zis? Din acel moment, Povestitorul începe o anchetă pe cont propriu, pas cu pas, din deducție în deducție, narațiunea evoluează pe un făgaș detectivistic, dezvăluind sordidele angrenaje ale unei societăți închise, deasupra legii, unde nu crima contează, ci ecoul ei, impactul informației. Va trece în
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]