468 matches
-
sergent cu o șapcă soioasă, îndesată pe cap. La biserică, haidamacii s-au dat jos. Veneau pe sub garduri, la umbră, pândind câinii oamenilor. Copiii din urma droaștei strigau cât puteau, să sperie dulău: - Na! Na! Huo! La oase! Și scoseseră praștiile lor lungi din mațe de cauciuc, cu crăcane de salcâm, țintind duba. O ploaie de pietre rotunde se abătu pe tabla căruței. Sergentul opri convoiul și alergă azvârlind după derbedei cu bastonul de cauciuc. Băieții, împrăștiați o clipă, se strânseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pulan. Râdea Veta, râdea și Procopie. S-au uitat unul la altul. Ce să mai scapi câinii, trebuiau scăpați hingherii! Huidumele, dacă văzură așa, dădură fuga, sus pe capra droaștei. Atunci au năvălit și băieții, strigînd: "Huo!" și trimițând din praștii altă ploaie de pietre. Goșnete a prins curaj și-a pus mâna pe un bolovan, lovind caii. Au ieșit și femeile din curți. Era un gomor de lume, și zbirii n-au mai avut pe unde să fugă. Un băiat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trei scaune alături și o masă. La o săptămână, perceptorii se întoarseră. După ei, abia se târa un camion tras de o gloabă. Muierile strigau: - Vin să ne ia trențele! Nu-i lăsați! Nu-i lăsați! Ieșiseră și băieții cu praștiile. - Huo! strigau. Cel cu toba lovea pielea cu două bețe: Bum! Bum! Bum! Intrară, cărară la camion mesele hodorogite, scaunele, ce găsiseră, nu se uitau. - Când aduceți banii le luați înapoi, spunea roșcovanul. Muierile blestemau înjur, căzând în genunchi: - Gîndiți-vă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că "glumele se fac cu copiii, nu cu sfinții". Șopârlele țâșneau când nici nu te-așteptai din tufișuri și traversau cărarea. Câte una, șovăielnică, poposea pe o piatră, dar Giandomenico rămânea nepăsător, nu culegea pietre să le țintească, până și praștia rămăsese în buzunar. Bărbații, mulțumiți de cumpărăturile făcute și voioși din pricina vinului băut, nu-l luau în seamă pe băiat, povesteau snoave, făceau fel de fel de planuri și când și când izbucneau în lungi și mitocănești hohote de râs
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Un copilaș de școală care se joacă cu o capsă sau o pușcă de scândură, deoarece, nefiind bogat, nu poate să-și cumpere tun și tanc în miniatură, candidat la crimă! Ce teorie! Eu, domnilor jurați, mă jucam numai cu praștia când eram mic, și azi, slavă Domnului, sunt un cetățean pașnic. Să trecem peste aceste insinuări neserioase. Domnilor, se face iarăși un caz disproporționat cu așa-siza părăsire a seminarului. Vestitul Renan, autorul Vieții lui Isus, a abjurat cariera ecleziastică și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Locul de prisacă se oferă „cu tot pomătul câtu va hi înpregiurul prisăcei și cu izvoarele de lângă prisaca și pădure pren pregiurul locului prisăcei și a pomătului, din marginea pomătului din sus de fântână până unde a da omul cu praștia cu piatră și la vale drept până în margine în câmpu” (subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o rază de cuprindere în formă de cerc a locului. Expresia a da omul cu praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o rază de cuprindere în formă de cerc a locului. Expresia a da omul cu praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei sau chiar a resteului în timpul când se fac daniile din documentele amintite mai sus. Deci albinăritul se dovedește a fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu „praștia cu piatră” pentru ca să stabilească o anume mărime de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine înțeles că se știa, pe bază de experiență îndelungată, ce și cât reprezintă acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care l‐a luat de soț după plecarea lui Iosif. Ea „și‐ a consolidat singură atât aureola de melpomenă... hrănind cu oxizi un foc fără combustie, o flacără de comoară... A fost una din fascinațiile vremii, o frumusețe ...” * 137 Praștia Praștia, ziar bilunar, în 2 pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care l‐a luat de soț după plecarea lui Iosif. Ea „și‐ a consolidat singură atât aureola de melpomenă... hrănind cu oxizi un foc fără combustie, o flacără de comoară... A fost una din fascinațiile vremii, o frumusețe ...” * 137 Praștia Praștia, ziar bilunar, în 2 pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul Purice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul Purice nr. 4, ca o ... praștie îndreptată către oamenii de felul „dl. Iancu Mihăilescu, absolvent a patru clase primare, telefonist la căile ferate... care, în numele literaturii române, s‐a ridicat împotriva poetului G. Tutoveanu prin ziarul bârlădean „Brazdă Nouă” din 27 octombrie; sau a atitudinii de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 27 octombrie; sau a atitudinii de o revoltătoare n ecuviință, pe care a avut‐ o un domn avocat, Ștefan Dumbravă, față de acel ași poet G. Tutoveanu, cu ocazia unei ședințe a Ligii Cu lturale.” Domnului Mihăilescu‐Macaz îi răspunde Praștia prin însuși cuvântul lui Nicolae Iorga care nu‐i altul decât șeful politic suprem al celui care aruncă trivialităț ile: ... G. Tutoveanu este „un adevărat, un duios și un puternic poet”; poezia sa „Aduceți‐vă aminte” este „Una din cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bucăți lirice din literatura noastră”; poemul său „Logodnica lui Vifor” este „de o formă clasică pură”; întregul volum „Balade” e „cea mai însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel de gazetă de satiră și umor al „Academiei Bârlădene”. 138 Rulmentul Rulmentul, gazetă de uzină, organ al Comitetului de partid și al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
clasică pură”; întregul volum „Balade” e „cea mai însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel de gazetă de satiră și umor al „Academiei Bârlădene”. 138 Rulmentul Rulmentul, gazetă de uzină, organ al Comitetului de partid și al Comitetului de întreprindere (mai târziu - Comitetului sindicatului) din Fabrica de rulmenți Bârlad, apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlară. Într‐un număr din România Mare - scos de bârlădeni la București - G.G. Ursu spune că în „Cronica unui colț de ța ră” se evocă participarea elevului Alexandru Vlahuță de la Liceul Codreanu, când stătea în Cotul Negru la lupta cu praștiile. „Aici s‐ a oțelit Vlahuță pentru bătăliile de mai târziu ale vieții” - spune profesorul. ... ” Se poate - evocă G.G. Ursu, dar trebuie adăugat că elevul se înarma prin acei ani 1872 - 1876 și cu alte arme... cu o solidă cultură umanistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe altul, Împărtășindu-și unul altuia experiențe, cunoștințe, mod de lucru pentru a Învăța ceva nou. Copiii Învață cu ușurință unul de la altul tot felul de lucruri; așa cum Învață trăsnăi, pot Învăța și lucruri utile, cum Învață să tragă cu praștia, să facă vaporașe de hartie pot Învăța și deprinderi de muncă intelectuală. Trebuie doar să le creăm condițiile favorabile, ca Într-o seră, (va amintiti metaforă?!) dar lăsând un grad de libertate, „o briză de aer proaspăt”... Insist Îndeosebi pe
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
tuturor ascultătorilor. Dacă cineva dintre noi ar ciripi ceva, ne-am trezi cu toții în Deltă la tăiat stuf sau cu domiciliu forțat la Periprava. Se zice că acolo, dacă ai un prieten devotat, îți poate arunca o dată pe lună cu praștia, peste gardul din nuiele, un pachet de țigări "Naționale" sau "Miner". Nu era mare lucru să ajungi în această situație. Tocmai din acest motiv, profesorul Bidaru dorea să schimbe subiectul discuției. Nu mai e cazul să fiți așa tristă... și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din Republica Soră Vandana de Nord în Republica Soră Vandana de Sud, precum și din Republica Soră Vandana de Sud în Republica Soră Vandana de Nord. Facilitatea aceasta este exploatată și de contrabandiști, dar și de patrioți. Contrabandiștii, folosindu-se de praștii electronice, aruncă din Republica Soră Vandana de Nord în Republica Soră Vandana de Sud boia dulce, precum cei din Republica Soră Vandana de Sud în Republica Soră Vandana de Nord boia iute, în vreme ce patrioții urinează la țintă dintr-o republică
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
În șura sa, Ăialalți au făcut un pichet provizoriu de graniță și Julius Zimberlan tratează cu un sergent să-i arunce peste gard drujba. Să-l plătească n-ar fi greu: ar prinde bancnota de o piatră și, cu ajutorul unei praștii, lucrurile s-ar rezolva. Da, dar cum să-i transmită grănicerul drujba? Prima încercare era să se soldeze cu o catastrofă: metalul a atins gardul și o flacără uriașă s-a văzut până departe, pe teritoriul ambelor republici surori. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
din Republica Soră Vandana de Nord în Republica Soră Vandana de Sud, precum și din Republica Soră Vandana de Sud în Republica Soră Vandana de Nord. Facilitatea aceasta este exploatată și de contrabandiști, dar și de patrioți. Contrabandiștii, folosindu-se de praștii electronice, aruncă din Republica Soră Vandana de Nord în Republica Soră Vandana de Sud boia dulce, precum cei din Republica Soră Vandana de Sud în Republica Soră Vandana de Nord boia iute, în vreme ce patrioții urinează la țintă dintr-o republică
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
În șura sa, Ăialalți au făcut un pichet provizoriu de graniță și Julius Zimberlan tratează cu un sergent să-i arunce peste gard drujba. Să-l plătească n-ar fi greu: ar prinde bancnota de o piatră și, cu ajutorul unei praștii, lucrurile s-ar rezolva. Da, dar cum să-i transmită grănicerul drujba? Prima încercare era să se soldeze cu o catastrofă: metalul a atins gardul și o flacără uriașă s-a văzut până departe, pe teritoriul ambelor republici surori. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
coadă; mîncare; mîner; moarte; moft; munci; a munci; mușchi; necaz; nedumerire; negru; nevoie; nimeri; noroc; note; obține; ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara; povară; praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]