349 matches
-
întregirea neamului 1916-1918. Pe spatele soclului alte inscripții: Cetățenii urlățeni recunoscători eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de corespondență cu privire la ajutorul acordat de către Prefectura prahoveană pentru ridicarea monumentului .
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de corespondență cu privire la ajutorul acordat de către Prefectura prahoveană pentru ridicarea monumentului .
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
de 2-1 pentru ploieșteni. De atunci avea sa joace timp de 15 ani, atât cât a durat întreaga sa carieră ca fotbalist, numai sub culorile galben-albastru. Respectiva perioadă se identifică totodată și cu cele mai mari succese din istoria clubului prahovean, mai exact : 3 titluri de campioană în 1958, 1959 și 1966, o cupă a României în 1963 și un loc doi la finele sezonului 1961-1962. Atacant central pur sânge, Mircea Dridea întruchipa perfect calitățile omului de gol prin intuiție, plasament
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
retragere avea să rămână în cadrul clubului fiind numit inițial antrenor al echipei de tineret, apoi antrenor secund și în cele din urmă antrenor principal dar numai pentru o scurtă perioadă și anume returul ediției 1973-1974. La sfârșitul acestui sezon formația prahoveană a retrogradat în a doua divizie fapt care a condus la schimbarea sa din funcție. Totuși va cunoaște și zile bune pe banca tehnică a Petrolului, cea mai notabilă performanță rămâne promovarea echipei din eșalonul secund în 1982. Devotamentul față de
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
acest sens, omul de afaceri a vândut în anul 2007 fondului de investiții PPF compania de asigurări Ardaf pentru suma de 35 de milioane de euro . În anul 2008, Tender a vândut către compania americană de servicii petroliere Weatherford firma prahoveană Atlas Gip pentru suma de 16,8 milioane de euro. În anul 2009, omul de afaceri a vândut hotelul Covasna din Neptun pentru suma de 1,2 milioane de euro către oamenii de afaceri Nicolae și Ion Dușu din Constanța
Ovidiu Tender () [Corola-website/Science/318150_a_319479]
-
Manu. După 25 de ani de activitate în Campionatul Municipal Ploiești, în vara lui 1987, din postura de campioană municipală, având ca antrenor pe Gheorghe Mănescu, a revenit, după disputarea unor jocuri de baraj, în eșalonul de elită al fotbalului prahovean. Din lotul echipei au făcut parte printre alții: M. Gheorghe - Voinea, V. Ene, Avram, M. Dumitrescu, Șerban, Cioc, Moldoveanu, M. Dumitrescu, D. Gușă, Bordea, Mușat, V. Dumitrescu. În 1990, devine Astra, promovând doi ani mai târziu în Divizia C, având
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
Ploieștiului, odată cu evacuarea școlilor secundare care-și încheiaseră cursurile, se refugiază la Slănic Prahova. Populația evacuată din Ploiești îl desemnează ca reprezentant în consiliul orășenesc. După reluarea cursurilor, în noiembrie 1944, avîndu-se în vedere că era deja vicepreședintele Asociației Profesorilor Prahoveni, i se propune să se ocupe de sindicalizarea profesorilor, astfel încît la 2 februarie 1945 devine președintele acestui sindicat. A rămas la conducere atît timp cît sindicatul a avut ca principală sarcină rezolvarea problemelor materiale ale cadrelor didactice, demisionînd atunci
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
ai promoțiilor dintre 1936 și 1979. A mai fost organizat un banchet de Liceul „Ion Luca Caragiale” la restaurantul "Hotel Palas" din Sinaia. Clubul Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București l-a omagiat în ședința din noiembrie 1987, iar "Clubul Umoriștilor Prahoveni" l-a făcut membru de onoare. În nr. 11-12 al Gazetei Matematice a apărut articolul „Profesorul Ion Grigore la 80 de ani”. Primele epigrame au fost publicate în revista Orizont din Timișoara, la 19 iulie 1973, printre acestea numărîndu-se și
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
și 1979, când a fost diriguitor în domeniul culturii și artei, el a avut dese ocazii de a participa activ, în străinătate, la colocvii și mese rotunde, inclusiv la festivaluri internaționale de folclor, conducând formații populare de dansuri și corale prahovene; ele au câștigat medalii de aur și de argint, la Messina - Italia, Stuttgart și Magdeburg din Germania și Corck - Irlanda. ("Medaliile" se găsesc azi în arhiva "Direcției de Cultură" a județului Prahova) În 1975 a inițiat, împreună cu alți colaboratori, reluarea
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
1918-1921, rezumatul tezei de doctorat, 50 din totalul de 300 pagini cu date inedite din arhive). 2. "Prahova - tradiții de luptă și înfăptuiri", Ploiești, “Întreprinderea Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
2001 (276 pagini). 11. "Universitatea Petrol-Gaze. 1948-1998", monografie, publicată la semicentenarul instituției, Editura “Universității din Ploiești”, 1998 (coautor, 245 pagini). 12. "Nicolae Iorga și Prahova. Documente: 1889-1948", culegere de documente, București, Editura “Silex”, ediția I, 1998 și Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
I, 1998 și Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16. "Nicolae Iorga in memoriam - 130 de la naștere
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16. "Nicolae Iorga in memoriam - 130 de la naștere", culegere de evocări, Ploiești, Editura “Noel Computers” și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 2001 (coautor, 296 pagini). 17. "Nicolae Iorga in memoriam. 1871-2001", tabel cronologic adnotat, Ploiești, Editura “Prahova”, 2001 (224
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Ploiești, Editura “Prahova”, 2003 (508 pagini). 21. "Doctrine Politice în epocile modernă și contemporană", Ploiești, Editura “Prahova”, 2004 (coautor, 120 pagini cu exemple de personalități). 22. "Nicolae Iorga și Partidul Naționalist Democrat în viziunea presei și a documentelor de arhivă prahovene. 1890-1948", București, Editura “Academiei Române”, 2005 (215 pagini). 23. "Doctrine și Curente Politice - ieri și azi", Ploiești, Editura “Typodas Press”, 2006 (coautor, 112 pagini pe bază de lucrări din străinătate). 24. "O istorie a social-democrației în Ploiești și Valea Prahovei. 1870-1948
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principala a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de pe urma existenței unui mare număr de geomorfosituri și a existenței stațiunii balneoclimatice de interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
specializare Jurnalismul de Televiziune (1998-1999), urmate de un masterat în Comunicare managerială industrială și social politică la Universitatea Politehnică din București (2005-2007). A lucrat timp de șase ani ca profesor de istorie (1986-1992), apoi redactor și redactor-șef al săptămânalului prahovean ARGUS (1992-1998), redactor și redactor-șef al revistei "Poliția Română" (1999-2000); șeful Grupului de Presă al MI (2000-2002); director adjunct al Direcției de Relații Publice din MI (2002-2003); șeful departamentului de Relații Publice la Agenția Națională Antidrog (2003-2009). A predat
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
este o cabană montană cu destinație turistică construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor. Situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
drumeții pot fi cazați, în limita locurilor disponibile. De la gară Bușteni (883 m), urmăm bd. Libertății (șoseaua națională) spre stînga, pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]