801 matches
-
este deseori invocată ca autoritate, dar luarea unei decizii arată foarte clar că raportul dintre practică și normă înclină în favoarea primeia, cu toate că consiliul încearcă în scrierea hotărârii în cadrul rigid al legii. Pentru fiecare caz în parte se caută la Sfânta Pravilă echivalentul legislativ, dar de multe ori se constată că oamenii și problemele lor sunt mult mai complicate decât prevederile legii. Așa că sentința se negociază cu părțile ori decâte ori acestea se prezintă la tribunal: mijloace pentru acceptarea unor soluții de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de mijloc, 1 ladă sea că“. Mărunțișurile se transformă în capete de acuzare, Maria pretinzând totul indiferent de starea lor. motivul de divorț joacă un rol important în recuperarea zestrei, condițiile pierde rii sau păstrării acesteia fiind bine marcate în Pravila țării. conform legii, glavele 214 și 215, femeia își pierde zestrea și toate darurile de la nuntă în cazul adul te ru lui temei nic dovedit de către soț și a curviei asocia te cu pros ti tu ția. Ce lor două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar cu un pic de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob, dar Pravila nu zice să vân ză fe cio rul pă pă rin te, ci zice să vân ză părintele pă fecior“, îl apos tro fea ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și cu mine vei avea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Alexandru Mareș despre Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice a textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Alexandru Mareș despre Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice a textelor vechi românești (Dan Simonescu, N. A. Ursu, Violeta Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
1531-1558), MM, 1960, 5-6; Piru, Ist. lit., I, 33-35; Lăudat, Ist. lit., I, 39-41; Ist. lit., I, 261-264; Panaitescu, Începuturile, 24; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Ivașcu, Ist. lit., I, 83-85; G. Mihăilă, Cronica episcopului Macarie, LRV, I, 168-171; G. Mihăilă, Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastaris și începuturile lexicografiei românești (secolele XV-XVII), „Studii de slavistică”, 1969; Dicț. lit. 1900, 525-526; Mazilu, Lit. rom., 280-304; Mazilu, Proza, 266-288; Mazilu, Recitind, I, 120-122, 165-168, 210-218, III, 23-28; Dicț. scriit. rom., III, 3-5. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
are alt gând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său și hotărăște
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său și hotărăște pe cel pârât ori a fi slobod sau îl osândește la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
creșterea albinelor, pentru stupii așezați pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum spunea și Vasile Alexandri în. Vidra (Poezii populare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venit în apărătorul bărbatului său, chiar culpabil, pentru a-l scăpa de la moarte, nu-și va pricinui nici o pedeapsă. Codul lui Vasile Lupu purta titlul „Manual Moldovenesc de legi imperiale și alte matime", tradus și în grecește, cunoscut și ca Pravila lui Vasile Lupu, aplicat în Moldova foarte multă vreme. De altfel, comentatorii afirmă că la Suceava, capitala Moldovei, a existat și o școală de drept și un institut teologic în care se predau și se învățau lecții în acest sens
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate fi judecat pentru fapte săvârșite cu vinovăție, după cum urmează: - afară de cazul de ucidere, care este rezervat judecării domnești, orice vinovăție a unei persoane din cler să se judece cu judecată bisericească; - cea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de cuscrie, de cumătrii, de sânge amestecat. nimeni să nu aibă treabă a-i opri sau a-i giudeca"; „cu dânșii să aibă treabă a-i giudeca, a-i învăța și a-i certa cum este legea creștinească, cu sfânta pravilă, părintele și rugătorul nostru, Episcopul". Jeluiri la Domnie a făcut și slujitorul Ioan la 1673 când Domnul Ștefan Petriceicu, tot pentru sărăcirea Episcopiei care la 11 februarie a promulgat iarăși hotărârea dată mai înainte de Ilieșu Alexandru Vodă pentru apărarea clerului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării, introduce și unele reguli la administrația bisericească, cu implicare și asupra învățământului. Astfel, Mitropolitul și Episcopii, cei care dădeau „cinul preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spunea în publicația nr. 75 a Sfatului administrativ, dată ca urmare a poruncii pleni-potențialului general Kiselef la 24 martie 1833, adresată locuitorilor orașelor pentru ca aceștia să cunoască drepturile pe care le aveau Eforiile. Sârguința locuitorilor de a se lămuri asupra pravilei respective, a drepturilor și a îndatoririlor Sfaturilor orășenești era apreciată și considerată ca o datorie de onoare a fiecărui locuitor. „De locuitorii de prin orașe, de la voi, atârnă de acum înainte ocârmuirea intereselor voastre iar Sfaturile orășenești, alcătuite din mădulare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămas printre altele opereta "Baba Hârca", a cărei premiră a avut loc la 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași). Aceștia lucrau în acea vreme la alcătuirea Codului Calimachi și primeau 250 de lei pe lună, leafă pentru traducerea pravilelor grecești, muncă prealută de acolo de unde o lăsase paharnicul Toma Cara. Construcția bisericii este în formă de navă cu pridvor și având absidele laterale înscrise în grosimea zidurilor, fiind executată în stil neoclasic de către arhitectul Leopold. Se pare că inițial
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fi fost direct interesat să-și lege numele de înfăptuirea unei asemenea instituții, ce-i reconfirma, practic, nu doar preocuparea, ci chiar predilecția pentru domeniu: "Anul trecut rememora el cu vădită satisfacție au fost însămnat prin începerea unui curs de pravile și prin învățarea științii inginerești și de arhitectură (la Academia Mihăileană n.ns.). Numărul școalelor începătoare au primit asemine întindere. [...] Numărul celor ce urmează învățătura în școalile publice să rădică la 1.272 și alți 1.565 să cresc în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
primăriei din ultima perioadă menționăm pe: Costică Dorofte, Demostene Ciuche, Dumitru Lehănceanu, Costică Ciobanu, Vasile Ivașcu, Gheorghiță Cristea, Dumitru Chirilă, Mihai Bertea și Ion Grigoreanu. ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ COMUNALĂ În trecutul îndepărtat, poporul își trăia viața după obiceiul pământului de la bătrâni. Pravilele 3 țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care se referă la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept cutumiar (tradițional) se reduce la esența lui, la concepția și structura unui drept agrar, ca mai târziu să depășească sfera agrarului, a vânătorii și pescuitului. Sistemul de drept cutumiar ce reglementa viața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante 1 și alta, care se referea la cea sedentară 2, ambele cu codicele lor senioriale 3 (domnești, boierești și mănăstirești) sau pravilele lor țărănești, relative la starea liberală sau aservită. În acest spirit de împrejurări, se organizează justiția la noi, din evul mediu, când instituțiile fundamentale ca și procedura judiciară erau preluate de primii ctitori de viață statală românească din dreptul romano-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și procedura judiciară erau preluate de primii ctitori de viață statală românească din dreptul romano- bizantin. Este o trainică armătură juridică ce s-a menținut în tot timpul dominației islamice, la început prin monumentele legislative numite „nomo-canoane” și apoi prin pravilele neoficiale din limba greacă, iar mai târziu din limba slavă. În baza materialului etnologic, din sfatul satului făceau parte trei unități social- culturale de proporții reduse, care îndeplineau funcții analoage în viața satului tradițional românesc și a căror activitate era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cir (terci) clocotit sorbit pe îndelete, felii de cartofi cruzi așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Principatele Române, București, Editura Enciclopedică, 1995. Brociner, J., B., Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei I.C. Brătianu, București, Editura Albatros, 1993. Carp, Radu, Stanomir, Ioan, Vlad, Lauențiu, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu (întocmit de Augustin Z.N. Pop), București, Editura Academiei, 1959. Catargiu, Barbu, Discursuri parlamentare 1859-1862, București, Editura Minerva, 1914. Cîncea, Paraschiva, "Opoziția parlamentară față de alegerea lui Carol de Hohenzollern
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]