1,167 matches
-
and the Role of the Advisers”, The Political Quarterly Publishing Co. Ltd., Blackwell Publishers. Zanetti, Lisa; Adams, Guy B., 2000, „In service of the Leviathan: Democracy,ethics and the potential for administrative evil in the New Public Management”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 534-544. www.guv.ro/obiective/afis-docdiverse-pg.php?iddoc=255. www.mai.gov.ro/index 16.htm. www.mie.ro/ documente/dialog Ro UE/Raportul progreselor RO Aug2006.pdf. www.modernizare.mai.gov.ro/documente/Adm.public.pdf. www.modernizare.mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Ventriss, Curtis, 2000, „New Public Management: An examination of its influence on contemporary public affairs and its impact on shaping the intellectual agenda of the field”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 500-518. Vlădescu, Cristian (coord.), 2004, Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, CPSS, București. Colecția ziarului Adevărul, 1994-2006. Viața Medicală, 21, 26 mai 2006. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Noul management public în politicile de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
profesiei, după afectare, adică bunuri necesare exercitării profesiei care nu existau în patrimoniul profesionistului în momentul afectării. În această categorie poate intra și o clientelă profesională sau comercială. De exemplu, un medic poate dobândi de la un alt medic așa numitul praxis totalitatea pacienților și logistica necesară de servicii acestora de către medici 89. • bunuri dobândite ca urmare a exercitării profesiei (cea mai importantă valoare fiind clientela). Potrivit art. 2324 alin. 3 C.civ. creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lor, cu o serie de critici ("ai sistemului") sau cu o serie de criticisme de tip jurnalistic au reacționat prin negativizarea celorlalți pe ideea: "ceva este în neregulă cu aceștia". Această preconcepție ("în neregulă") caracterizează structura epistemologică și de social praxis a psihiatriei și psihanalizei moderne. Evident că "ceva era în neregulă cu Foucault" din moment ce și-a permis să critice psihiatria și instituirea unor norme arbitrare pe baza unei instrumentalizări acelui "radical psiho", pe care profesorul francez l-a descris în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pour l'action internationale (1920-1923), Geneva, Institut universitaire des hautes études internationales, 1967, 436 p. 25 Se pare că prima persoană care a utilizat acest supranume a fost comunistul Karl Radek. Încă din 1921, el atacă UPSAI in Theorie und Praxis der 21 / 2 Internationale, Viena, Arbeiterbuchhandlung, 1921. 26 Le Congrès de Tours, ediție critică realizată de J. Charles, J. Girault, J.L. Robert, D. Tartakowsky, C. Willard, Paris, Ed. Sociales, 1980, 920 p. Despre mișcarea muncitorească franceză din timpul războiului și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
București, 1957. 11) Bazin, André, Qu'est-ce que le cinéma?, Leș Editions du Cerf, Paris, 1990. 12) Berenguer, Ángel, Teoría y crítica del teatro. Estudios sobre teoría y crítica teatral, Universidad de Alcalá de Henares, 1991. 13) Burch, Noel, Un praxis al cinematografului, traducere din limba franceză de Irina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 2001. 14) Cantalapiedra Erostarbe, F. y Torres Monreal, F., El Teatro de vanguardia de Fernando Arrabal, Ed. Reichenberger, Kassel, 1997. 15) Carabăț, Dumitru, De la cuvânt la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
scenă are propriul său mod de a relaționa cu publicul (iluzie, participare etc.). 10 Béla Balasz, Arta filmului, traducere din limba maghiară de Raoul Șorban, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1957, p. 31. 11 Noel Burch, Un praxis al cinematografului, traducere din limba franceză de Irina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 2001, p. 28. 12 "Des angles de prises de vues exceptionnels peuvent acquérir une signification psychologique particulière." (Marcel Martin, Le langage cinématographique, Leș Editions du Cerf
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
noroc. În filosofia clasică problema regimului social optim se pune în raport cu un etalon furnizat de către natură. Filosofia poli-tică modernă inversează perspectiva: natura nu mai furnizează un etalon de atins ci devine un obiect ce trebuie stăpînit. Acțiunea nu mai e praxis ci techne, adică mod de gestionare tehnică a ordinii sociale. Cînd domeniul de reflecție politică, apoi economică, se lărgește, inovațiile conceptuale devin indispensabile. Conceptele filosofiei poli-tice clasice și cele ale economiei domestice nu mai sunt suficiente. Trebuie inventată o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este într-adevăr localizat cel mai bine în cotidian, care "nu este doar suma faptelor și a gesturilor cotidiene, dimensiunea banalității și a repetiției, ci un sistem de interpretare"375. Acest sistem de interpretare oferă cadrele necesare pentru disocierea unui praxis și organizarea lui într-un cadru privat, iar fenomenologia subiectului în societatea de consum, prezentată de filosoful francez, vrea să arate modalitățile în care saturarea cu obiecte și produse de consum a condus către o modificare importantă a vieții cotidiene
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sa principală ar fi aceea a "poetizării" și nu a raționalizării, cultura "poetizată" pe care ar promova-o Rorty, discursul său estetizant și relevarea "funcției limbajului de dezvăluire a lumii" opunându-se propriei sale concepții de rezolvare a problemelor în interiorul "praxisului intramundan". Rorty consideră că "diferența dintre încercarea lui Habermas de a reconstrui o formă de raționalism și recomandarea mea că ar trebui poetizată cultura nu este oglindită în vreun dezacord politic. Noi nu suntem în dezacord în privința valorii instituțiilor democratice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
idee și la o practică a dreptății care să nu fie legate de cele ale consensului" (Condiția postmodernă, p. 97). Pentru Rorty, teoriile au nevoie de "autocertificare", de "auto-întemeiere" și tocmai de aceea intervine în această problemă "acțiunea socială" ("social praxis"), situație care îl determină pe Rorty să îl reabiliteze pe Bacon în pofida lui Descartes: "Păstrarea ideii platonice potrivit căreia facultatea umană specifică este mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
susținere a propriilor interese și poziții în acerba competiție a grupurilor pentru putere și resurse. Acesta ar fi compromisul rezonabil, compromisul fără compromitere. Este evident că tot ce s-a spus despre rezonabilitate pare a fi inspirat dintr-un posibil praxis politic. Dacă rezonabilitatea politică înseamnă atenție și receptivitate în identificarea temelor și problemelor, raționalitate în urmărirea scopurilor, flexibilitate și adecvare în alegerea mijloacelor, intuiție și inteligență în tratarea aliaților și adversarilor etc. să vedem, în continuare, cum ar putea fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
79 Council of Europe, Transnational Media Concentrations in Europe, Report Prepared by the AP MD, Directorate for General Human Rights, p. 4, Strassbourg, November 2004, pp. 35-40, apud Ion Stavre, op. cit., p. 16. 80 Organizată de Agenția Ortodoxă de Presă "Praxis" în colaborare cu Secția de Asistență Religioasă din cadrul Ministerului Aparării Naționale, această întâlnire a avut loc în decembrie 1996; 81 Daniela Rovența-Frumușani, op. cit, p. 75. 82 Adevărul, an I, nr. 8, joi, 4 ianuarie 1990, p. 4. 83 Adevărul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
servanda) și, în ultimă instanță, pe redescoperirea convingerii grecilor antici că viața publică și violența nu au nimic în comun, în mod deosebit pentru că oamenii se deosebesc de animale în virtutea capacității lor de a vorbi (lexis) și de a acționa (praxis) și, astfel, prin tendința lor de a se grupa într-un polis de cetățeni protejați de violența fizică prin zidurile din jurul cetății lor. Această percepție esențială că violența este opusă vorbirii și acțiunii publice este în zilele noastre menținută vie
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane și consecințele practico-morale care derivă de aici, este evident efortul său de a citi și ilumina textul nietzschean cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea că mișcarea originară a vieții umane are caracterul praxisului și este întemeiată pe posibilitatea sa de a fi și pe temporalitate. În acest sens Heidegger dă la iveală autentice fragmente de bravură hermeneutică. De exemplu analiza fragmentului "Cum "lumea adevărată" a ajuns să devină basm", pe care el o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu conștiință de sine, și devine cetățean al Statului universal și omogen. În acest sens, ea este un fel de "antropologie filozofică" sau de reconstrucție rațională a traseului prin care omul, în virtutea constituirii sale temporale care îl face capabil de praxis, așadar de faptul de a se proiecta în viitor și de a acționa, se desprinde de naturalitatea animalului și produce istorie, realizându-se pe sine însuși ca posibilitate în existența temporală concretă. Procesul formării omului nu este cu toate acestea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
special văduvele Și fecioarele. Acest aspect a fost impresionant tratat de Eduard Nagel, care indică Și posibilele influențe care explică întârzierea, influențe datorate riscului persecuției, experienței dificultăților cotidiene Și disciplinei penitente a Bisericii<footnote Eduard Nagel, „Kindertaufe und Taufaufschub. Die Praxis vom 3.-5. Jarhhundert in Nordafrika und ihre theologische Einordnung bei Tertullian, Cyprian und Augustinus”, Europäische Hochschulschriften, XXIII:144 , Frankfurt am Main, 1980, p. 55-76. În această lucrare face referiri la Botezul copiilor Și la amânarea botezului și vorbește despre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
predecesor, clarificând dinamica repausului și a mișcării, imanenței și transcendenței, activității și pasivității, naturii și harului, în al aspirației creaturii. Miza era o nouă teleologie, o nouă introspecție în misterul îndumnezeirii, cu profunde implicații pentru înțelegerea de către călugări a țelurilor praxisului monahal. Ca și în cazul Sfântului Grigorie, prin speculațiile sale teologice, Sfântul Maxim Mărturisitorul a dorit să mențină echilibrul între curentele dogmatico-polemice, filosofice și ascetice ale gândirii sale.
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cum nu se poate mai îndrituit să identifice în melodramă (e drept, fără să formuleze explicit ideea) principiul fundamental al comunicării artistice, principiu atribuit de Hans Robert Jauss catharsis-ului54, din unghiul acesta (pragmatic-psihologizant) fiind modelate "lovinescian" și celelalte aspecte ale praxisului estetic (poiesis-ul și aisthesis-ul i. e. activitatea productivă, respectiv receptivă). Așadar, dacă melodrama exprimă tragicul într-o manieră "omenească, prea omenească", lipsită poate de măreție dar profund autentică, în chipul acelui "comic dureros" al vieții obișnuite, se înțelege de ce Lovinescu abhoră
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
O procedură de analiză a imaginilor / 158 4. Cunoștințe comune / 163 4.1. Teste asociative / 163 4.2. Accesul la "hărțile de idei" / 166 4.3. Organizatori ai raportării la droguri la tinerii italieni / 173 PARTEA A TREIA Dinamică și praxis / 183 Capitolul 5 Identificarea structurii / 185 1. Relații între cogniții / 185 1.1. Legătura "frecvență/rang" / 185 1.2. Clasamentul asocierilor făcute de subiecți / 189 2. Verificarea centralității / 194 2.1. Controlarea existenței nucleului central / 194 2.2. Reconstrucția obiectului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau mai fenomenologice și plurivalente, cu riscul de a pierde din rigoarea metodologică. * Studiul conținuturilor unei RS este de neînlocuit, dar trebuie să știm să alegem tehnicile cele mai apropiate de formele asociative sau structurate. Partea a treia Dinamică și praxis Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aplicarea acestei tehnici de cercetare a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi hiperconectori; chestionarul [28/5], trimițînd la douzeci și opt de conectori clasificați în cele cinci SCB "lexic", "vecinătate", "vompoziție", "praxis", "atribuire". Foarte succint, SCB "lexic" (L în tabelul chestionarului de mai jos) trimite la relațiile care definesc un obiect de reprezentare. SCB "vecinătate" (V) reunește ansamblul operatorilor care exprimă relația de incluziune sau de co-incluziune. Cel al "compoziției" (C) evocă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de reprezentare. SCB "vecinătate" (V) reunește ansamblul operatorilor care exprimă relația de incluziune sau de co-incluziune. Cel al "compoziției" (C) evocă familia operatorilor care stabilesc relația de la tot la parte, de la parte la tot și de la parte la parte. Grila "praxis" (P) definește operațiile legate de descrierea acțiunii. SCB "atribuire" (A) se compune din ansamblul operațiilor de gîndire care fac sau nu să corespundă atributul "cuvîntului asociat" cu stimulul, de exemplu relația de frecvență dintre cele două sau cea evaluativă etc.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante, în funcție de context. Ajută la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]