571 matches
-
tip macrosocial însă fără să includă și interacțiuni între variabilele situate pe primul nivel și cele situate pe nivelul al doilea. Pentru a evita multi-colinearitatea între PIB și speranța medie de viață, am construit două modele alternative, unul folosind ca predictor PIB-ul, iar în cel de-al doilea speranța medie de viață. Deoarece variația explicată este mai mare în cazul modelului care include speranța medie de viață (modelul 2 2), am optat să construiesc eventualele interacțiuni între variabilele situate la nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este o țară cu un nivel redus al populației cu studii superioare comparativ cu alte state europene în care mândria națională este destul de puternică. Interacțiunea dintre acești doi factori potențează credibilitatea crescută de care se bucură biserica. Vârsta este un predictor semnificativ la nivel individual pentru nivelul de credibilitate de care se bucură biserica, persoanele mai în vârstă fiind mai încrezătoare în instituția religioasă. Efectul vârstei este potențat și de interacțiunea semnificativă cu un indicator al dezvoltării sociale și anume ponderea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Cu toate acestea este vorba despre același set de date în ambele cazuri 5 Pentru detalii cu privire la modul de culegere a datelor vezi www.soros.ro 6 Pentru toate cele trei modele mulți-coliniaritatea a fost testată cu ajutorul Toleranței. Pentru toți predictorii incluși în modelele prezentate Toleranța nu a scăzut sub 0,600 fapt care nu indică existența mulți-coliniarității predictorilor. 7 Arhweiler (2002) prezintă pe larg rolul jucat de împărații bizantini în modelarea ideologiei și dogmelor promovate de Biserica Bizantină 8 Principiul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Dacă parcurgem ansamblul studiilor citate se observă că procentul erorilor de evaluare este mai ridicat pentru societățile colectiviste decît pentru cele individualiste, iar numărul erorilor crește pentru subiecții care nu sînt studenți (deci nivelul de instrucție mai ridicat e un predictor al unui comportament mai autonom) (Bond, Smith, 1996). Tendința a fost semnalată și într-o replică românească pe care am coordonat-o recent (2010), în care 58 de subiecți naivi (studenți) au fost implicați într-un scenariu experimental similar cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest motiv, după cel de-al Doilea Război Mondial, psihologul social american contactează cercetători din Japonia și Germania, în vederea realizării unor replici ale studiului inițial. Lewin prevedea că natura politică democratică sau autocratică a societăților vizate va fi un bun predictor pentru stilul de conducere partenerial sau autoritar al liderilor identificați acolo. El a ales tocmai Germania și Japonia, deoarece ambele țări înfrînte în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial experimentaseră politic totalitarismul. În 1960, în Japonia, Misumi și Nakano au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exemplu, dimensiunea distanței față de putere corelează pozitiv cu conformismul și negativ cu independența și autoritarismul scăzut. Culturile naționale în care s-a obținut o distanță față de putere scăzută evaluează negativ supravegherea strictă și preferă luarea deciziilor în manieră consultativă. Un predictor semnificativ al distanței față de putere în cele 40 de țări din eșantionul inițial l-a reprezentat latitudinea geografică. G. Hofstede explică acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
își tratează profesorii cu respect, chiar și în afara clasei, există o distanță mare în relația profesor-elev, pe cînd în culturile cu DFP mică, în relația profesor-elev fiecare se raportează la "celălalt" ca la un egal (Hofstede, 1986). Pentru Hofstede (1991), predictorii distanței față de putere sînt: climă măsurată prin latitudine, mărimea populației, indicii de dezvoltare economică, experiența istorică, distribuția bogăției. S-a constatat cum culturile cu climă moderată și rece tind să se caracterizeze prin scor scăzut la DFP, pe cînd culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
climă moderată și rece tind să se caracterizeze prin scor scăzut la DFP, pe cînd culturile cu un climat tropical tind să aibă un scor mai înalt la acest indicator. Volumul mare al populației și rezidența predominant urbană reprezintă un predictor mai ales pentru DFP mare, iar pentru DFP mică, populația redusă și rezidența predominant în mediul rural reprezintă predictori relevanți. Țările cu scor înalt la această dimensiune au o economie bazată pe agricultură, iar cele cu scor mai scăzut dețin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în familie și casă în culturile feminine și, ca urmare, ambițiile privind cariera sînt libere, opțiunile fiind deschise pentru oricare dintre sexe, spre deosebire de culturile masculine, în care responsabilitățile sînt bine împărțite, iar cariera este importantă în special pentru bărbați. Un predictor neobișnuit pentru explicarea dinamicii acestei dimensiuni este clima, care se arată a fi, de obicei, caldă pentru culturile cu scor înalt și rece pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea masculinitate. în școală, efectele dimensiunii masculinitate feminitate se observă în legătură cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perspectivă generală și impersonală fără a lua în considerare situația specifică în care se află individul la momentul respectiv. Să reținem, dincolo de aspectele contradictorii anterioare, unanimitatea cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie cel mai consistent predictor al structurării atitudinilor și comportamentelor. De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce configurează registrul subiectivității sociale. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantion de interviuri de istorie orală). Premisa conceptuală a explorării subiectivității sociale a constituit-o natura negociată, interacționistă a identității sociale a subiecților. Totodată, există o unanimitate a cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie un predictor consistent al structurării atitudinilor și comportamentelor (Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, 2008). De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce ordonează structurarea resurselor subiective dintr-o societate. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata, ne aflăm în fața unei tendințe contradictorii, care se distribuie diferit față de studiile clasice centrate pe dimensiunea independență interdependență (Singelis, 1994; Singelis, Brown, 1995), ce atestau cum "tinerețea" este un predictor al independenței, care are mai multe resurse de a se afirma în acest interval biografic. Tot astfel, studiile invocate probează cum perioada senectuții este însoțită, din cauza sporirii nevoilor asistențiale, de o dependență mai pronunțată (Singelis et al., 1999). Pe eșantionul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizat de Goodwin și colaboratorii săi (1999) pe un eșantion de 450 de participanți, aparținînd Rusiei, Georgiei și Ungariei, a împărțit subiecții pe trei grupe ocupaționale muncitori, antreprenori și studenți și a scos la iveală faptul că vîrsta este un predictor semnificativ al disponibilității de autodezvăluire (deopotrivă ca întindere și adîncime) și deschidere către "celălalt". în toate cele trei culturi, tinerii (în special studenții) se simțeau mai confortabil să împărtășească aspecte intime ale vieții lor, cu referire la o varietate largă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teorii care asociau diverse variabile sociodemografice cu cele proprii ajutorării interumane. Astfel, cercetările din domeniu au dovedit importanța factorului demografic, căci pe măsură ce densitatea metropolelor creștea, s-a observat cum ajutorul acordat scădea. De asemenea, rata schimbării populației era un bun predictor al comportamentului de ajutorare, căci pe măsură ce mobilitatea socială era mai ridicată, incidența ajutorului primit era mai modestă. Prosperitatea economică a fost și ea pusă în legătură cu această dimensiune relațională, remarcîndu-se faptul că o stare economică medie e cea mai adecvată pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu prietenii decît cu ceilalți necunoscuți, cu care nu au partajat relații afective apropiate, ceea ce sprijină ideea că istoria interacțiunii interpersonale joacă un rol important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste se poate dovedi simplistă din moment ce ea nu ține seama de relațiile sociale complexe care apar în fiecare cultură. în acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ținutei de serviciu, ca o oportunitate de a eficientiza toate aspectele comportamentului profesional, inclusiv hainele și înfrumusețarea. Încă din 1958, B.M. Springbett a pus în evidență faptul că vestimentația adoptată de candidați pentru un eventual loc de muncă reprezintă un predictor important al deciziei de angajare (apud M.L. Damhorst și J.A. Reed, 1986, 89). Nancy J. Rablot și Mary F. Drake (1985) au stabilit factorii care determină adoptarea unor ținute la locul de muncă, subliniind că ținuta angajaților este percepută
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
304). Mai exact, interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al subiecților descreștea, în sensul că subiecții care își atingeau unele obiective esențiale pentru stima de sine nu mai erau preocupați de managementul impresiei înfățișării (M.O. Perry, 1983, 285). Totodată, cercetarea a arătat că stima de sine este un predictor mai puternic al interesului vestimentar, comparativ cu indicatorii demografici (vârsta, venitul, ocupația) (idem, 287). Aproximativ în aceeași perioadă, Michael R. Solomon și John Schoper (1982), printr-o anchetă pe bază de chestionar, au verificat ipoteza potrivit căreia cu cât indivizii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interesul și gradul de implicare emoțională în comunicarea diadică (E. A. McCullough, M.F. Miller și I.M. Ford, 1977). Alți cercetători, în schimb, au arătat că anumite haine, care pun în evidență corpul sau fac vizibile anumite părți ale acestuia, reprezintă un predictor puternic al comportamentelor sexuale (K. Grammer, L. Renninger și B. Fischer, 2004). Mai mult decât atât, unii autori au susținut empiric faptul că atractivitatea percepută a vestimentației este un factor de reușită socială în multe situații, persoanele îmbrăcate atractiv obținând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
strâmți. Cele două grupuri experimentale au indicat caracteristici sexuale pentru mai mult de jumătate din articolele listate de cercetători în chestionar, autorii remarcând că nu există diferențe culturale și sociale semnificative în adoptarea unor ținute, atitudinea față de haine fiind un predictor puternic al utilizării acestora. Într-un alt experiment, aceiași autori au arătat că etnia reprezintă o variabilă care intervine în alegerea unor ținute, subiecții afro-americani (femei) fiind mai interesați de utilizarea hainelor pentru a atrage atenția și admirația subiecților de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
arterială crescută constituie un factor de risc major atât pentru boala coronariană, cât și pentru AVC ischemice sau hemoragice. Studiile arată că presiunea diastolică este invers corelată cu mortalitatea, ceea ce semnifică faptul că presiunea pulsului poate fi cel mai bun predictor al efectelor adverse legate de creșterea presiunii arteriale la populația vârstnică. În mod paradoxal, presiunea arterială scăzută este de asemenea asociată cu creșterea mortalității la populația în vârstă, dar relația este pe termen scurt (primii 3 ani de la diagnostic), astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
presiunii arteriale la populația vârstnică. În mod paradoxal, presiunea arterială scăzută este de asemenea asociată cu creșterea mortalității la populația în vârstă, dar relația este pe termen scurt (primii 3 ani de la diagnostic), astfel că presiunea arterială scăzută este un predictor al supraviețuirii (5). 1.1.2. Bolile cardiovasculare în Europa În Europa, bolile cardiovasculare provoacă în fiecare an peste 4 milioane de decese, repre - zentând peste 47% din totalul deceselor prin toate cauzele. La femei, proporția deceselor prin aceste boli
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
glicemiei. Pacienții cu o valoare a LDL-colesterolului crescută trebuie să primească consiliere- referitoare la dietă și tratament cu statine. Pravastatina s-a dovedit că reduce rata evenimentelor coronariene și mortalitatea la pacienții peste 75 de ani. Colesterolul este însă un predictor cu valoare scăzută pentru evenimentele coronariene la pacienții vârstnici, deoarece concentrația plasmatică este influențată de existența comorbi - dităților (5). Ca principale politici de sănătate publică cu impact asupra bolilor cardiovasculare, OMS recomandă îndeplinirea următoarelor obiective globale până în anul 2025: -reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
special la femei. În prezent, steatoza este privită ca o manifestare hepatică a sindromului metabolic, cu care împarte aceiași factori patogenici. Prezența ficatului gras în absența unor cauze precizate (bypass jejunoileal, nutriție parenterală, alcool) implică etiologia metabolică și este un predictor independent puternic pentru dezvoltarea sindromului metabolic, DZ tip 2 și a bolii cardiovasculare (27). Mecanismele steatozei hepatice sunt complexe și incomplet elucidate. Ficatul este placa turnantă a metabolismului lipidic, preluând acizii grași liberi circulanți proveniți din surse intestinale/dietă, din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]