865 matches
-
producându-se la 0.5-2 cm sub obstacol. Ulterior aceste leziuni progresează în aval. 5. Starea patului vascular din aval (run-off-ului) este deosebit de importantă, fiind implicată în succesul revascularizării ulterioare. 6. Caracteristicile leziunilor: stenoză sau obstrucție. S-a observat 84 predominanța neta a trombozelor în cadrul leziunilor arteriale evidențiate în lotul analizat. La nivelul aortei abdominale și al arterelor poplitee au predominat trombozele urmate de emboliile arteriale, nefiind evidențiate stenoze cu această localizare. La nivelul arterelor infrapoplitee și a bypass-urilor au
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea față de manifestările unui individ. "Pentru Ralph Linton personalitatea de bază este determinată direct de cultura căreia îi aparține individul respectiv. [...] Ceea ce variază de la o cultură la alta este predominanța unui anumit tip de personalitate. [...] El este interesat nu de versiunile psihologice individuale, ci de ceea ce împărtășesc membrii aceluiași grup în planul comportamentului și al personalității"183. Cu alte cuvinte, fiecare societate are o personalitate reprezentativă, iar aceasta "desemnează un
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea față de manifestările unui individ. "Pentru Ralph Linton personalitatea de bază este determinată direct de cultura căreia îi aparține individul respectiv. [...] Ceea ce variază de la o cultură la alta este predominanța unui anumit tip de personalitate. [...] El este interesat nu de versiunile psihologice individuale, ci de ceea ce împărtășesc membrii aceluiași grup în planul comportamentului și al personalității"207. În ceea ce privește studierea orientărilor valorice ale societății românești actuale ne interesează să aflăm care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea față de manifestările unui individ. "Pentru Ralph Linton personalitatea de bază este determinată direct de cultura căreia îi aparține individul respectiv. Ceea ce variază de la o cultură la alta este predominanța unui anumit tip de personalitate. El este interesat nu de versiunile psihologice individuale, ci de ceea ce împărtășesc membrii aceluiași grup în planul comportamentului și al personalității"226. Cu alte cuvinte, fiecare societate are o personalitate reprezentativă, iar aceasta "desemnează un
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată spre stări sufletești furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap de coardă]). (50) Apoi, pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că ele vorbesc despre și structurează o lume. R. Debray-Genette, 1984 Scrierea realistă: metonimia și sinecdoca A fost de mai multe ori subliniată întîietatea procedeului metaforic din școlile romantice și simboliste, dar nu s-a înțeles destul de bine faptul că predominanța metonimiei guvernează și definește efectiv curentul literar pe care îl numim "realist". Urmînd linia raporturilor de contiguitate, autorul realist operează digresiuni metonimice, de la intrigă la atmosferă și de la personaje la cadrul spațio-temporal. R. Jakobson, 1963, p. 62 Teorie pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
producătoare de scene sadico-erotice. 5. A se vedea, de exemplu, J. Ricardou, 1971 sau N. Bothoral, F. Dugast, J. Thoravel, 1976. 6. G. Genette (1972) a arătat, în opera lui Marcel Proust, cum se construiesc peisajele prin asociere metaforică cu predominanță metonimică. La fel, J. Ricardou (1978) a analizat rolul "metaforelor ordinale" din descrierile proustiene. Concluzie Nu ar trebui ca această abordare istorică a unei forme textuale să dea impresia că, în materie de scriitură, ar exista o ireversibilitate cronologică. Dimpotrivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de citire și în stăpânirea raționamentului matematic este dată neurologi, care au constatat că activitatea rețelelor neuronale din emisfera stângă este subminată pe parcursul vizionării, ducând în timp la lipsa dezvoltării normale a creierului. În mai multe cercetări se arată că predominanța pe micul ecran a mesajului violent și a celui erotic, a comportamentului răzvrătit și a celui de consumator au efecte deosebit de puternice în modelarea orizontului de conștiință și comportament al tinerilor. Toate studiile sociologice dovedesc că violența de pe micul ecran
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru. Aceste persoane au atât capacitatea de a elabora idei noi și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o predominanță a structurii imagistice, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au fost UA1, UA2, UA5, UA6, UA7, UA12, UA25, UA26, în grade diferite de intensitate. Aceste unități de acțiune sunt mărci ale expresiilor emoționale fericire, surpriză, tristețe, frica, prezente în combinațiile: fericire-surpriză, surpriză-tristețe, fericire-tristețe, fericire-frică. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la familiile monoparentale fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 42% 20% 30% 8% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale la familiile monoparentale ÎI) Familii biparentale 7 (șapte) (a) adolescență nu a adus cu sine probleme specifice: două familii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
7 (șapte) (a) adolescență nu a adus cu sine probleme specifice: două familii au optat pentru această variantă de răspuns. Ca și în cazul familiilor monoparentale care au considerat varianta de raspuns (a) drept cea mai potrivită pentru relația lor, predominanțe au fost expresiile faciale specifice emoțiilor pozitive fericire și surpriză, în procente mai reduse tristețea, frica și a diferitelor combinații care se formează între acestea: fericire-tristețe, fericire-surpriză, surpriză-tristețe, fericire-frică. Diferențe ușoare am constatat în nucleul expresiilor faciale al taților, care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
disprețului, în grade de intensitate variabile. Combinațiile dintre expresiile menționate au fost fericire-furie, fericire-frică, surpriză-tristețe, surpriză-dispreț, iar unitățile de acțiune analizate UA1, UA2, UA5, UA7, (L/R) UA14213, UA15, UA25, în niveluri diferite de intensitate. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 32% 25% 13% 7% 20% 3% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale la familiile biparentale III) Familii în care părinții au vârsta cuprinsă între 35-45 de ani
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dinamice, în sensul că am remarcat prezenta în proporții numerice aproximativ egale a expresiilor emoționale și a combinațiilor dintre ele. De aceea, a fost necesar un efort semnificativ suplimentar comparativ cu celelalte categorii de subiecți pentru a reuși identificarea expresiilor predominanțe, la familiile încadrabile categoriei părinți cu vârsta cuprinsă între 35-45 de ani; pentru că, așa cum am observat pe parcursul cercetării, o predominantă există întotdeauna! (a) adolescență nu generează probleme specifice: două familii. Și subiecții din subcategoria (a) s-au remarcat printr-un
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la loc. Momentul completării chestionarelor, care a urmat video-înregistrării, a adus eliberarea de toate aceste manifestări nonverbale; nu mai interesa pe nimeni cât e ceasul, "ticurile" dispăruseră și ele, iar sete... nu-i mai era nimănui. Expresiile faciale identificate că predominanțe la această subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dezgust, dispreț, furie și combinațiile dintre acestea: dezgust-dispreț, tristețe-furie, furie-dispreț au avut frecvență cea mai ridicată pe durata interacțiunii. Unitățile de acțiune analizate: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA10, UA9, UA14, UA17, UA24, UA25. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 20% 5% 14% 3% 14% 14% 30% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale pentru categoria adolescenți cu părinți tineri IV. Familii în care părinții au vârsta
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
furie, dispreț, dezgust, tristețe, surpriză, frica, fericire,218 respectiv următoarele unități de acțiune: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA24, UA25. Combinațiile formate au fost: surpriză-frică, dispreț-dezgust, furie-dezgust, furie-surpriză, furie-fericire, tristețe-dezgust. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți vârstnici fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 25% 13% 24% 6% 9% 9% 24% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale, categoria adolescenți cu părinți vârstnici Prezentăm codurile unităților de acțiune, descrierea fiecăreia, nivelurile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu părinți tineri-adolescenți din familii cu părinți mai vârstnici. pe durata interacțiunii filmate, la grupa (1) au predominat expresiile faciale specifice emoțiilor: fericire, tristețe, furie și dispreț (acestea două din urmă fiind prezente numai la familiile biparentale; la grupa (2) predominanțe au fost expresiile faciale specifice emoțiilor: fericire, surpriză, tristețe (această din urmă având o frecvență mai ridicată la categoria mai vârstnici) și emoția facială specifică disprețului, care a fost mai prezenta în cazul categoriei tineri). Aceste expresii emoționale au fost
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
disprețului, care a fost mai prezenta în cazul categoriei tineri). Aceste expresii emoționale au fost prezente în combinații diferite, după cum urmează: 1) în familiile monoparentale au predominat combinațiile: fericire-tristețe, și în procente mai reduse: fericire-frică, fericire-surpriză; 2) în familiile biparentale predominanțe au fost combinațiile: fericire-surpriză, fericire-furie, iar în procente mai reduse fericire-frică și fericire-dispreț; 3) în familiile adolescenți cu părinți tineri am înregistrat predominantă combinațiilor: fericire-dispreț, fericire-dezgust, furie-tristețe, și în procente reduse surpriză-frică, 4) în familiile adolescenți cu părinți vârstnici au
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros), relevă structura personalității autorului, direcția destinală a ființei sale: între ipostazul pozitiv al lui Shiva, divinitate care „înnoadă”, construiește și negativul acestuia, Druga, forță care „deznoadă”. Îi convenea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
circumvoluțiunilor cerebrale umane. Fiecare tip-uman este individualizat până la cele mai nesemnificative detalii ale activității lui. Astfel, tipologiile morfologice și fizio patologice ale oamenilor nu sunt deloc delimitate, ci dimpotrivă sunt restrânse la un număr relativ redus de tipare determinate de predominanțele funcționale, care nu sunt în ultimă instanță nici limitante temporo-spațial. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două legi: Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general (în conformitate cu legea compensației). Tipurile umane posibile în ordinea firească
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
de lexic; realitatea lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor indivizilor și mulțimilor pînă la a-i împinge spre sacrificiu sau crimă. Acoperă grămezi de cadavre și mii de vise" (Roquette, 1994, pp. 67-68). Aceste entități simbolice sînt fondate pe predominanța sentimentului, în detrimentul argumentării raționale. "Într-o primă abordare, nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-o societate" (ibid., p. 68). Ele leagă și înnoadă atitudini. Le orientează. Introduc și, discursiv, exprimă o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intranet, multimedia, telefonie mobilă, înmulțirea produselor audiovizuale) anunță oare sfîrșitul, reînnoirea sau intensificarea influenței reprezentărilor sociale? Legătura declarată cu un grup, așa cum este descrisă mai sus, poate pune probleme și nu explică diversitatea modurilor de formare a acestor sisteme sociocognitive. Predominanța modelului de opinie într-o astfel de lume în mișcare nu înseamnă că ideile care circulă aici nu formează un sistem și nu se stabilizează în structuri ierarhizate și după alte modalități decît cele ale unei aproprieri grupale clasice. Apartenența
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
succesivă a mai multor tehnici de construcție a datelor: observare, participare mai mult sau mai puțin periferică la practici, chestionare, studiul arhivelor, al rapoartelor, al dărilor de seamă, interviuri comprehensive. Acest dispozitiv monografic implică o analiză plurireferențială (Jodelet, 1989b) și predominanța interpretării în detrimentul explicației ipotetico-deductive. Abordarea ritualurilor muzicale și a reprezentărilor care le susțin poate fi examinată cu același dispozitiv (Becker, 1985; Seca, 2001). În monografia sa despre reprezentările relațiilor interetnice în cartierul Belleville din Paris, Patrick Simon observă și descrie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]