341 matches
-
în fosile de pești, frunze, pene de păsări etc. Finețea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii. Clima este temperat-continentală, cu predominarea vânturilor de nord-est, și diferențe de temperatură datorate atât altitudinii, cât și curenților de aer de pe văile râului Argeșel și Râul Târgului, care atrag și o mare parte a precipitațiilor din zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mioarele
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata că zona deluroasa, cu panțe înclinate, ce au altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care o străbat, respectiv: Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă câmpie de eroziune, acoperită cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Căbești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Datorită predominării suprafeței împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupație este agricultura și exploatarea forestieră. Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
paralela 45° latitudine nordică și cam la aceeași distanță între meridianele de 24° și 25° longitudine estică. Comuna Făgețelu se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
acțiunii factorilor excitativi și celor inhibitori (“ciocnirea” proceselor de excitație și inhibiție). Deoarece inhibiția activă internă este un proces mai fragil și mai vulnerabil, ea se afectează în primul rând. În acest mod, esența patofiziologică a nevrozei astenice constă în predominarea proceselor de exitație asupra inhibiției atenuate. Din această cauză tabloul clinic al maladiei se manifestă prin excitabilitate exagerată, iritabilitate, irascibilitate, precum și contextul etnic (de exemplu: victimele discriminării). Neurastenia este provocată mai frecvent de situații conflictuale persistente, ce duc la o
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura. Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mică și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.) Clima: caracter
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
al VI-lea, precum și comportamentele morale și creștine ca celibatul au contribuit masiv la scăderea populației. Între secolele III-VII a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical vegetația. În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O mare parte din suprafața Europei era dominată de păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a cumpără lemn sau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
tot ce există. Totul e aer la diferite niveluri de densitate și, sub influența căldurii, care produce dilatație, și a frigului, care produce contracția volumelor, acesta dă nastere la diferitele forme ale existenței. Procesul are loc în două direcții, în funcție de predominarea căldurii sau a frigului. Astfel s-a format un disc de pământ, care plutește într-un aer ce îl înconjoară. Condensări similare au produs Soarele și stelele, iar starea de combustie pe care o au aceste corpuri este datorată vitezei
Anaximene () [Corola-website/Science/297963_a_299292]
-
în Moldova Nouă, 50-80 loc/km² în comunele Coronini și Gârnic). Cea mai ridicată densitate se înregistrează în orașul Orșova (300 loc/km²). La nivelul anului 2010, structura pe sexe a populației Parcului Natural Porțile de Fier relevă o ușoară predominare a sexului feminin (50,84%) față de cel masculin (49,16%). Din totalul de 45735 de locuitori, un procent de 48% locuiesc în mediul urban. Structura pe naționalități a locuitorilor Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată în majoritate de români
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
agresorilor deoarece credea că acțiunile statelor individuale vor fi în continuare determinate de interesele naționale și de balanța de putere. De asemenea, a criticat propunerea Societății pentru sancțiunile economice deoarece vor fi zadarnice și că „totul este o chestiune de predominare militară”. Tot acesta a avertizat că dezarmarea comună era practic imposibilă. În vreme ce situația din Europa escalada în război, Adunarea a împuternicit Secretarul General pe 30 septembrie 1938 și 14 decembrie 1939 pentru a permite continuarea existenței legale a Societății și
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Economia medievală Între secolele III-VII a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical vegetația. În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O mare parte din suprafață Europei era dominată de păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a cumpără lemn sau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă mixtă este mai gravă, deoarece sînt prezente caracteristicile primelor două, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bîlbîielii menționam o serie de factori de natură psihologică că: traumele psihice (sperieturi, emoții, șoc pe fondul unei constituții fizice debile sau ale unei imaturități afective); stări conflictuale de lungă durată, care creează o permanentă
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
a urmat, a găsit un teren prielnic în formațiunile argilo-nisipoase, iar ca o consecință a acestui fapt suprafața lor a început să coboare, astfel s-au schițat unele forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare ale câmpiei. Predominarea unor roci argilo-nisipoase, mai puțin rezistente la acțiunea factorilor denundației față de cele din regiunile înconjurătoare, explică alitudinea mai joasă a acestui teritoriu. Un rol important în formarea reliefului îl reprezintă rețelele hidrografice G. M Murgoci (1925) presupunea că Prutul, Jijia
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
(Stepa Bălțului) reprezintă o zonă de vegetație din Republica Moldova, în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice semiaride. Caracterul specific al Stepei Bălților constă în valorificarea aproape totală a terenurilor agricole și predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
de umiditate (K) calculat este egal cu 0,65-0,70. În Stepa Bălțului predomină cernoziomurile tipice. Pe prima hartă pedologică, elaborată de Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri de vegetație, molidișurile se caracterizează prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale ale molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund este stratul de sol și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
de incidența a razelor solare. Factorii dinamici reprezintă circulația aerului în atmosferă, care asigura transportul de căldură și, în cinsecință, determină starea vremii și particularitățile climei. Pentru regiunea climatică în care este Petrunea, circulația generală a atmosferei se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
mai largi, versanții mai puțin abrupți. Altitudinile scad în direcția sud și sud est de la până la în valea râului. Predomină altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică. Aspectul reliefului este impus de predominarea șisturilor cristaline, care dau în general forme greoaie. Din punct de vedere hipsometric Suhardul reprezintă o zonă montană mai coborîtă decît Munții Rodnei și Munții Călimani, singurii din Carpații Orientali care depășesc 2 000 m. În schimb, cotele maxime din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
încadrează ținutului climatic al munților înalți (1 700—1900 m), ținutului climatic al munților mijlocii și scunzi (sub 1 700 m), precum și subținutului climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de centrul raional - Șoldănești și de 92 km de capitala țării - municipiul Chișinău. Rogojeni este amplasat pe panta de nord-est a dealului Pohorna cu altitudinea maximă de 254,0 m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului ("Robinia pseudoacaci"). Satul Rogojeni de pe calea ferată a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
a impus și producerea de vinuri spumante. Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime Podișului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Particularitățile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esență de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine și fragmentare, de învelișul loessic aproape generalizat și de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parțial atenuata de vecinătatea Mării Negre și de masele acvatice din Batile și Delta Dunării. Cadrul
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se repetă într-o formă mai complicată. La marginea munților înalți, ai cristalinului și sedimentarului mezozoic se întind muncei alcătuiți din roci senoniene, eocene și oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene. Aceste depuneri sedimentare, transgresive peste aripa aplecată a cristalinului, prezintă ca și la est de Olt, o înclinare monoclinală spre sud, ceea ce explica relieful structural cu apariția de cueste aliniate paralel cu marginea munților. Părăsind roca dură, văile
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]