322 matches
-
Astfel își intitulează Mircea Iorgulescu prefața unei cărți emoționante, apărută la Editura Compania, o carte pe care a alcă tuit-o din scrisorile lui Florin Mugur către câțiva prieteni din străinătate, trimise de poet în ultimii doi ani de viață (1989-1991). Prefațatorul este unul dintre destinatari. Oboseala mi s-a părut și mie a fi dominanta sufletească a scrisorilor lui Florin Mugur, dincolo de învolburarea patetică a unor adresări către prietenii de departe. Oboseala de-a exista, de a suferi, oboseala de spaime
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Argument” la: Arghezi, Bacovia, Blaga, Fundoianu, Maniu, Pillat, Vinea, Voiculescu 176 prezentați de L. Ulici, București, Editura Enciclopedică română, 1974. Momentul poeziei române interbelice este indivizibil legat de existența unei literaturi românești în plină și strălucitoare expansiune. Iată ce spune prefațatorul: Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga, Pillat, la care se adaugă Fundoianu, Maniu, Philippide, Vinea și Voiculescu, au acoperit spațiul poeziei dintre cele două războaie mondiale, în tot ce avea acesta reprezentativ ca orientare ideatică, și ca viziune asupra lirismului, exceptând avangardismul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
perfect cunoscută de fiecare dintre noi. 1. În bibliografia privind Bucovina există mai multe cărți scrise de renumită familie Nandris din Mahala, la care colegul nostru Gheorghe Nandris, este cel care le-a propulsat în lumea cunoașterii, el este editorul, prefațatorul sau susținătorul acestor documentate înscrisuri, deosebit de importante pentru a înțelege calvarul Bucovinei și a oamenilor săi neînfrânți, de la mijlocul secolului trecut; între ele trebuie amintite: Nandriș, Ion. Satul nostru Mahala din Bucovina (Notre village Mahala de Bucovine). Ediție îngrijita și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
mai multor dascăli care și-au unit destinele cu acela al școlii românești (unul dintre aceștia fiind însuși autorul cărții) întărește sensul cunoscutei zicale strămoșești „Omul sfințește locul”. Se remarcă fluența și acuratețea stilului autorului, bine subliniate de altfel de către prefațatorul primei ediții a cărții, scriitorul I.N.Oprea: „În primul rând, cuvintele te cheamă pentru că totul e scris într-o dulce și curată limbă română...” Îndrăznesc a spune că această carte a lui Vasile Fetescu este una care merită a se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
La toate. Inclusiv la cel mai frivol. „Mai presus de toate” Above all, keep cheerful. E.G.C. La 85 de ani, în 1957, Edward Gordon Craig a tipărit un volum de memorii, Index to the Story of my Days, pe care prefațatorul ediției din 1981, Peter Holland, îl califică de genial ; e drept însă că în engleză termenul acesta are o accepție mai modestă decât în alte limbi. În engleză „genial” înseamnă plăcut, simpatic, vioi, stimulator, calități pe care memorialul bătrânului om
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Craig’s skill as a writer”. E vorba, dimpotrivă, tocmai de un efect deliberat, de un vicleșug artistic. „Craig takes a full advantage of the rights of an old man talking self-indulgently to anyone who will listen”, spune mai departe prefațatorul. Evident, e un răsfăț, dar un răsfăț strategic, răsfăț jucat, rol așadar ; cartea e un spectacol cu scenariul, regia, scenografia și interpretarea de Edward Gordon Craig. „Rolul” e cel de gentleman original, trăind în Italia, după obiceiul de odinioară al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și de primii lectori de opinie este convins că această carte obligă la o reapariție îmbogățită, multe dintre persoanele și rudele numeroșilor oameni prezenți în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor ștefan Andronache din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
germane. Trimiterile cu cifre arabe se referă la notele autorilor care, în traducere, apar, la fel ca și în original, rânduite pe capitole la sfârșitul lucrării. Trimiterile cu latine minuscule între paranteze rotunde privesc corpul de note suplimentare alcătuit de prefațator a cărui menire este să amintească cititorilor cele mai de seamă contribuții românești la studierea diferitelor aspecte ale teoriei literaturii și să le atragă atenția asupra câtorva importante studii de specialitate apărute în străinătate din 1963 până în prezent, precum și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85035_a_85822]
-
-l liniștească. „Haină și cravată? Da, dar nu pentru artiști... Artistul onorează localul! Poate veni aici Îmbrăcat oricum. Și În pielea goală. Vă face cinste. Rușine! Domnul este artist și invitatul meu!” La apariția volumului meu de debut, În 1969, prefațatorul s-a angajat, În România literară, Într-o polemică pătimașă cu „infidelul” recenzent de la Contemporanul, vroia să mă apere de neînțelegerea cronicarului care Întâmpinase fără entuziasm volumul. Încerca Însă, În particular, să mă convingă că nu talentul meu fusese, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
monografie consacrată lui Duiliu Zamfirescu, estompează totuși, prin diluare, ideile originale ale textului. G. a semnat manuale de limba română pentru liceu împreună cu D. Micu, Al. Piru, G. G. Ursu, Const. Ciopraga și Savin Bratu și a fost un prolific prefațator, scriind despre V. Alecsandri, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, I. C. Vissarion, Anton Holban, Claudia Millian, Ion Petrovici, Barbu Solacolu, Sașa Pană, Mircea Ștefănescu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Méliusz József, V. Em. Galan, Marin Preda
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
pierderea celui mai important mijloc de influențare diplomatică a situației din România. Burger sintetizează liniile politicii americane față de Europa de Est, în special față de România și Bulgaria, la sfârșitul războiului și în primii ani postbelici. O întrebare (pe care, după cum menționam, și prefațatorul și-o punea): putea fi evitată sovietizarea Europei de Est? Istoricul german crede că soarta acestei zone s-a decis în momentul deciziei de a realiza marea debarcare nu în Balcani, cum voia Churchill, ci în nordul Franței, cum susțineau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
umbră pe anumite pagini din volumul pe care-l comentez. Sigur, I. Peltz este un portretist înzestrat, el îmbogățind galeria celor mai semnificativi scriitori contemporani cu el, uneori e plin de vervă și de un umor subiacent, însă cred că prefațatorul ediției exagerează când îl consideră "unul dintre memorialiștii de frunte ai literaturii române." I. Peltz merge nu o dată, am spus-o, pe urmele lui Lovinescu din Memorii, e un condeier pasionat, curios de toate, împărțindu-și viața, cum însuși notează
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
un rol moralizator, ținând seamă de decadența care pândea Roma. Un fel de exemplu de neam viguros, plin de caracter... Se poate. Destul să citim un fragment, de exemplu din capitolul VII, în traducerea impecabilă a lui Teodor A. Naum, prefațator N. Lascu... Regi își pun dintre cei de neam, căpetenii dintre cei viteji (...) Căpeteniile comandă mai mult cu fapta, decât cu porunca și, mai mult, cu admirația de care se bucură (...)... La mame, la soții se duc luptătorii să-și
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
de al doilea volum sau numai capitole importante, aș spune esențiale din substanța manuscrisului. Fiul memorialistului, o figură pitorească a Bucureștilor știută, prin îmbrăcăminte și comportament, mi l-a adus, la Editura Minerva, prin anii șaptezeci (și nu cum crede prefațatorul, dl. inginer Nicolae P. Leonăchescu, prin 1952), le-am citit cu plăcere și admirație, pregătindu-mă să le public. M-am izbit de cerbicia cenzurii. Manuscrisul, în forma pe care am citit-o, avea cîteva ample capitole portret (despre C.
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
maladii de familie (alți frați și o soră a scriitoarei au sfîrșit-o la fel). Beldie s-a îngrijit de înmormîntarea ei la cimitirul Bellu, azvîrlind pe țărîna ce acoperea mormîntul ei amintita carte, în semn de omagiu și infinită dragoste. Prefațatorul acestor memorii povestește că a găsit la Biblioteca Academiei scrisorile originale ale Corei Irineu (depuse de Beldie), cu pasajele amoroase către memorialistul nostru și e, desigur, regretabil că, în 1975, la reeditarea cărții pasajele eliminate de Beldie n-au fost
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
cunoscute, îndreptățite să se bucure de alt regim. Este, aceasta din urmă, și situația romanului Revoluția de Dinu Nicodin, retipărit de Editura Albatros după 57 de ani de la prima publicare. Actul recuperator l-a înfăptuit criticul Ion Simuț, îngrijitorul și prefațatorul actualei ediții (a doua). Am spus și altădată că suntem risipitori cu valorile, îngăduindu-ne comportări de nababi pe care nici literaturi mai bogate decât a noastră nu și le îngăduie. În realitate, nimic din ce risipim nu ne prisosește
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
se organizează în jurul negrei, masivei, liniștitei lui prezențe. Știe mult, foarte bine și genul lui persiflant (...) provine din căldură sufletească, onestitate, rigoare". Ne putem pune întrebarea de ce autorul lui Matei Iliescu s-a oprit asupra unui poet. Ion Bogdan Lefter, prefațatorul scrierii, socotește, pe bună dreptate, că unul din motive îl constituie faptul că acesta situa poezia pe treapta cea mai de sus a considerației sale, acordîndu-i o semnificație mai amplă, pe deasupra deosebirilor dintre genuri literare și arte. O trăsătură de
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un stil elegant și fluent, cartea Antigonei Rădulescu rămâne un “opus deschis”, pe care prefațatorul volumului, Dinu Ciocan, îl vede continuat prin alte investigații, adaptate actualității domeniului narativității muzicale.
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
să fundamenteze antisemitismul prin perspective teologice, concluzând că evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei. Timp de câteva luni se duce o amplă și pasionantă polemică în presă în jurul romanului, prefeței și problematicii puse de autor și prefațator. Dintre polemiști: Tudor Teodorescu-Braniște, Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu, Șerban Cioculescu, Mircea Eliade, George Racoveanu, Mircea Vulcănescu, Petre Pandrea, Constantin Noica, Ion. I. Cantacuzino și Mihail Sebastian. În 1935 apare eseul lui Mihail Sebastian "Cum am devenit huligan", o replică la
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Fărcășan, care a semnat mai târziu cu pseudonimul Crișan Făgerașu (Despre «Negura» volumul II și câteva probleme de critică literară), Mihai Gafița (Romanul luptei tractoriștilor), Paul Georgescu (O mărturie dramatică), Nestor Ignat (O carte despre frumusețea vieții noi), Silvian Iosifescu („prefațatorul“ din 1960 al lui Nichita Stănescu, publică tot un „studiu“: Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective), Dumitru Micu (Epopeea marilor transformări), Sorin Mladovean („Brazdă peste haturi“ roman de István Horváth), Mihail Novicov (Pe marginea poeziei lui Dan Deșliu), Traian Șelmaru
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
și a melancoliei. Un manifest hedonist. Lansare: vineri, 26 mai, ora 17.00, cu Fatma Yilmaz, Alina Isac Alak, Arthur Suciu. Dan Ciupureanu, Omar și diavolii Postfață de Radu Aldulescu „O revelație potențată de un talent poetic de excepție”, consideră prefațatorul Lansare: sâmbătă, 27 mai, ora 18.30, cu Bianca Burța-Cernat și Vasile Ernu. Liliana Corobca, Caiet de cenzor Cartea are ca punct de plecare corespondența fictivă dintre autoare și șefa Biroului Documente Secrete din temuta Direcție Generală a Presei și
Ofertă bogată de literatură română la Bookfest 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105516_a_106808]
-
și comentarii; 1998 - Vocile exilului. Antologie; 2002 - Ion Bălăceanu. Amintiri politice și diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceză, introducere, note și comentarii; 2003-2006 - Călători străini despre țările române în sec. al XIX-lea. Serie nouă, 1800-1840, 3 vol. (coautor și prefațator); 2004 - Călători români în Grecia. Antologie; 2006 - Călătorind în timp cu...; Mileniul românesc (coautor, cu versiune și în limba engleză); 2007 - Testamente. Antologie; Călătorie în timp prin București; 2008 - Din viața exilului românesc (1954-1968), vol I: 1954 - 1957; 2010 - Mereu
Georgeta Filitti conferențiază despre ”ION GHICA, un ctitor al teatrului românesc” la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105788_a_107080]