450 matches
-
spre patologic ar fi favorizată de adâncirea dezechilibrului dintre solicitările mediului de muncă și capacitatea sau resursele disponibile ale persoanei. Dacă la adâncirea dezechilibrului respectiv adăugăm și continuitatea, din permanentizarea lui în timp, pericolul devine și mai mare. Totuși, în prefigurarea acestui pericol se originează nevoia prevenirii sau ameliorării burnout-ului și a efectelor lui. 3.2. Modele explicativ-interpretative ale burnout-ului Multe dintre problemele burnout-ului (dinamică și structură; cauze; simptome și efecte; modalități de prevenire și atenuare) își găsesc expresia cea mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condiție Într-o mișcare mai vastă a exilului sau a condiției de apatrid. În ceea ce privește situația juridică, numai un studiu aprofundat referitor la Mișna (legea orală consemnată de cei care au scris Talmudul) ar putea să ne ofere informații. Vedem o prefigurare În acest sens În statutul lui Ruth moabiteanca: „Cu ce am dobândit eu milă Înaintea ta de mă primești, cu toate că sunt o străină?”. Tradiție de așezare a intereselor altuia mai presus de propriul interes care Își are originea În primirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explicativ, cît și pentru a scoate din anonimat instituțiile existente în trecut. Povestirea pe care o receptează sau o produce furnizează subiectului un model dinamic ce a fost alterat de fluența timpului și prin acțiune, dar identitatea narativă îi permite prefigurarea în șirul schimbărilor și în grupul căreia îi aparține. P. Ricoeur dă ca exemple tipice ale acestui proces povestirea psihanalitică și Israelul biblic, la care adaugă, în plan individual, autobiografia sau amintirile propriei copilării relatate de cei mai înaintați în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intrigii. În alți termeni, discursul/textul narativ este produsul unei construcții textuale (după canonul structural) și al unei orientări pragmatice (în canonul interacțiunii comunicative), articulate de cele trei tipuri de mimesis, după P. Ricoeur (în 1983), și anume, 1) planul prefigurării, al cunoașterii comune de care dispune autorul și naratorul, 2) planul succesiunii și al configurării și 3) planul reconfigurării (la polul receptării) la nivelul lecturii. În schimb, textul descriptiv, alcătuit din secvențele unei enumerări, în contrast cu cel narativ, nu comportă ordine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui om, în cazul nostru Avraam. Cazul său este cu atât mai interesant cu cât el este primul ales din șirul patriarhilor. El inaugurează Istoria! Apariția celor trei Oameni la stejarul Mamvri (Facerea, 18, 1) "într-o zi pe la amiază", prefigurare și personificare a Sfintei Treimi, este prima teofanie în istoria universală. Promisiunea pe care Oaspetele de taină i-o face lui Avraam stârnește râsul Sarei, cea mult prea înaintată în vârstă pentru a fi mamă. Râsul ei pornește dintr-o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dezamăgitor, cu o pereche de picioare fusiforme (îmbrăcate acum în pantaloni de flanelă și așezate unul peste celălalt) și tălpi aparent fragile, aproape feminine. Al doilea paragraf, pe care l-am citat deja în 3.2.1, conține însă o prefigurare a unui anacronism neînsemnat: Botinele negre, conservatoare, îl costaseră cam cît toate hainele la un loc. Dar, așa cum am văzut, urmează analepse homodiegetice mai relevante. Sînt acestea - referiri la perioada trăită în Europa și numeroasele ei stadii (Rusia, Praga, Paris
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
discreditarea cvasi-generalizată a elitelor politice constituie provocările momentului la adresa formei de democrație reprezentativă din societățile contemporane. Fie că tratează chestiunea democrației prin prisma analizei reprezentării și impactului decizional al elitelor politice, fie că își propune să expliciteze comportamentele electorale și prefigurarea opțiunilor de vot odată cu schimbările apărute la nivelul societății sau că se dedică radiografierii atitudinilor cetățenilor, studiile lui Mattei Dogan constituie analize menite să prezinte configurații diferite ale formelor de regim democratic ce permit identificarea și conceptualizarea ulterioară a acestora
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Mai târziu aceștia au adoptat un criteriu de 20.000 de locuitori și mai târziu de 100.000 de locuitori pentru fiecare aglomerație urbană. Cercetătorii comparatiști au preluat aceste definiții din moment ce aceștia depindeau de datele care le erau disponibile. Aceste prefigurări din definiție reflectă realitatea, dat fiind că centrele urbane au crescut în mod evident. Orașele gigant, cu mai mult de un milion de locuitori, sunt de o importanță crucială în politica țărilor în care acestea există. În 1950, existau aproximativ
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a o exprima fără frică și de a o arăta la nivel empric. Această stare de spirit necesită multe comentarii. Multe dintre țările europene au abandonat serviciul militar obligatoriu și au construit armate de profesioniști. Situația a condus astfel la prefigurarea unei schimbări radicale. Imaginea poliției depinde de mai mulți factori, mai întâi de toate de integritatea sa și de metodele sale de recrutare. În general, față de celelalte instituții luate în considerare în tabelul 7, poliția este cea care inspiră cea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
propriu-zis cel pseudostatic n-a rezistat ultimelor concluzii ale științei". Intuirea universului pulsatoriu și în rotație e doar unul din argumentele aduse în discuție. Altele discută formulări ale poetului ca deschideri spre identitatea numerică, spre mecanica cuantică, pe scurt ca prefigurări ale cuceririlor științei acestui secol. Întrebarea care se pune dinaintea noianului de probe este dacă o asemenea lectură este corectă din punct de vedere istoric, dacă, prin urmare, apropierile propuse și înțelesurile identificate de Theodor Codreanu îi aparțin într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
G. Munteanu, Th. Codreanu face din afirmația lui Eminescu "antitezele sunt viața" dovada că poetul român e un precursor al logicii dinamice a contradictoriului. Trecând peste amănuntul că prefața lui V. Hugo la drama Cromwell ar fi o tot atât de îndreptățită prefigurare a aceleiași logici, să reamintesc doar faptul că logica lui Lupasco presupune coexistența contrariilor, în calitate de contrarii nesoluționate, neîmpăcate, și se opune din principiu logicii "silogistice" hegeliene, care rezolvă antinomia prin sinteză. Acestea fiind stabilite, să repunem (cu ajutorul ediției A. Rusu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în favoarea unui dialog între critica/ teoria literară și disciplinele științifice. Pentru ca dialogul să nu eșueze însă în diletantism sau mistificare, ar trebui abandonată, în primul rând, într-un teritoriu al sincroniei gândirii mitice, lupta pentru "priorități" și ideea naivă că prefigurarea unei idei contemporane nouă (a unei idei care s-ar putea perima o dată cu noi) măsoară valoarea unei capodopere, care va găsi desigur căi de comunicare și cu universul mental greu previzibil al urmașilor noștri. "Steaua", nr. 1, ianuarie 1985 Al.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război al neatârnării" din 1877-1878. Deloc întâmplător, bătălia de la Posada este numit "Războiul din 1330: Țara Românească independentă" (Giurescu, 1942, p. 112). Avem de-a face, astfel, cu Războiul de Independență din 1878 privit în oglinda istorică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de M. Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale Bucureștiului, ca prefigurări ale marii eliberări de la 23 august 1944, devenit momentul fondator al noii rânduieli politice comuniste și piatra unghiulară a ordinii mnemonice construită în perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
peste cazul României cu atâta ferocitate încât dictatura carlistă este elogiată ca tentativă (damnată totuși eșecului) de salvare a europenismului românesc. Însă în ce Europă ar fi rămas România carlistă? Ne temem că este vorba despre "Europa germană" a cărui prefigurare din ce în ce mai clară îl teroriza pe Thomas Mann care visa în schimb la o "Germanie europeană". Pe fondul acestei distincții asupra căruia a stăruit Th. Mann, încercarea lui Carol al II-lea nu poate fi văzută decât ca un efort de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt maximele înțelepciunii; e) preeminența lui "este" copulativ, dar și angajarea lui "este" existențial în reconstrucții filosofice de tipul ontologiei; poziția dominantă, printre instanțele lui "este" ființa, ființa ființării, ființarea -, a ființării; f) identificarea timpului cu instanțele lui "este" și prefigurarea unei structuri formale valabilă pentru orice "ontologie". Aceste trăsături ale discursului de tip judicativ, legate și de aspectul formal și de cel alethic, constituie "universul" faptelor dictaturii judicativului; este vorba, totuși, despre fapte de semnificație secundă, raportat la structura formală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
von Habsburg vede în Bucovina "o piesă model a conceptului supranațional" și consideră că "experiența austriacă merită să fie valorificată în interesul Europei"; ca unul care are funcții și relații în cadrul Consiliului Europei de la Strasbourg, el considera Bucovina "o strălucită prefigurare a politicii de integrare în cel mai adevărat sens al cuvântului". Adolf Ambruster, comparând situația din teritoriile românești subordonate Porții Otomane și Bucovina evidenția că aceasta din urmă exprimă "arhitectura ideii europene, un model cultural și economic autentic", grație "influenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cotidian”, „obiceiuri”, „maniere de gândire” etc., subiecte lipsite de conotații „finaliste”. Semnificația acestei schimbări de paradigmă este cât se poate de evidentă: ea nu mai consta, ca Înainte, În identificarea unei evoluții, Însoțită de scrutarea atentă a „antecedentelor”, adică a prefigurărilor viitorului În trecut; interesantă devenise acum căutarea diferenței, a specificității, În toate ipostazele ei. Așa se explică neobișnuita vogă intelectuală a antropologiei În Franța și, mai târziu, În S.U.A., care a inspirat, de ambele părți ale Atlanticului, În noul climat
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
acuratețe, strategia de evaluare adoptată potențează procesul educațional în direcția dorită de cel care o pro iectează și o ap lică. În mod curent, în educația românească sunt semnalate ca funcționale și sunt larg utilizate două principale strategii de evaluare. Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune aplicarea unor probe de testare și evaluare a cunoștințelor și abilităților intelect uale și practice ale elev ilor, pe baza cărora se va realiza reg larea și optimizarea instruirii. Pentru asigurarea succesului deplin al activității didactice
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
tip etern uman, și el, el - omul operei caragialiene. „Eu am o presimțire.” Femeia caragialiană, când nu domină situația ori nu e prezență constantă În viața bărbatului, se conduce după «semne» ale destinului, e superstițioasă. Crede În presentimente și În prefigurări ale providenței, pe care le tălmăcește potrivit experienței de viață ori cere celor apropiați să-i fie descifrate. Veta, din O noapte furtunoasă, femeie așezată la casa ei, măritată cu un om cu greutate - negustorul Jupân Dumitrache - caută, În tulburarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cea mai specifică trăsătură a scoutismului: adeziunea voluntară a fiecărui membru al asociației, sub forma unui angajament solemn, la idealul de viață exprimat în Legea cercetașului. “Legea” este o sinteză a valorilor etice pe care mișcarea vrea să le insufle, prefigurarea imaginii ideale a cercetașului. Ea nu cuprinde nici un “trebuie” constrângător, ci arată numai cum “este” un adevărat cercetaș: demn de încredere, iubind adevărul, respectând oamenii și munca lor, gata să-și ajute semenii. Prin angajamentul care consfințește legătura sa cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
novatoare, identificate ca fiind responsabile pentru slăbirea "resorturilor puterii legitime"12, dar și activitatea celor două grupări "reformatoare" de la Iași și București din noiembrie 1827, care cereau egalitatea în fața legii, electivitatea domnitorului și existența unui așezământ constituțional 13, contribuiau la prefigurarea unei confruntări între diferite asocieri politice care încercau, fiecare cu mijloacele lor de exprimare, să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea întârzia. Prima formă destul de articulată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
determinată de dorința perpetuării unui sistem care să-i permită cel puțin păstrarea influenței sale în statele de la nordul Dunării. Climatul internațional contribuia tot mai mult la plasarea Principatelor în aria preocupărilor guvernelor europene, a opiniei publice apusene și la prefigurarea trecerii acestora tot mai mult spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și regenerării naționale a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
îi spusese lui I.C. Brătianu: "Căutați un prinț? Luați un Hohenzollern, sunt aliații împăratului, iar acesta ține mult la ei"346. Surprinzătoarea propunere era întâmpinată cu reținere de către Casa Regală a Prusiei atât datorită statului juridic al României, dar și prefigurării tot mai clare a unui conflict militar cu Austria, ce avea în mod evident o miză foarte mare. În discuțiile purtate, în aceeași seară de 18 martie, cu prințul Carol, Brătianu, în încercarea de a-l convinge să accepte rapid
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acceptarea sau refuzarea tronului de către Filip, urmată de ezitările lui Carol, remarcate și de presă, contribuiau și ele la aceste agitații. Sosirea la Iași a doi membri ai Locotenenței Domnești, L. Catargiu și N. Haralambie, pe 1 aprilie, cât și prefigurarea venirii lui Carol provocau în rândurile separatiștilor o anumită derută, observată de Ștefan Golescu la 2 aprilie 1866485. Pregătirea plebiscitului asupra principelui străin îi determina pe nostalgicii situației anterioare actului de la 24 ianuarie 1859 să declanșeze pe 3 aprilie acțiunea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]