901 matches
-
gât. Căciulă și mănuși deocamdată nu port În casă, deși nu mi-ar strica 3. Dacă profesorul Mircea Zaciu consemnează În mai multe rânduri lipsa de Încălzire din școlile inspectate („Clădirea școlii, nouă, din beton, rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ontologic și social. În cadrul acestui conflict, romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a „datului originar”. Dinamica temei tinde să se înscrie unei scheme circulare: aservire - răzvrătire - conciliere. După ce schițează „preistoria temei”, autorul propune, în capitolele Amurgul zeilor, Răul de timp și Stăpân și slugă, o „analitică a modelului”, a circularității. Studiu tipologic, dar care nu evită istoricitatea, Romanul condiției umane are în atenție opere reprezentative ale modernității, aparținând unor scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
de Emille Lousse, aparține școlii istorice germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. E. Lousse distinge particularitățile celor două orientări, subliniind că parlamentarismul pune la baza adunărilor preistoria și istoria instituției parlamentare, pe când corporatismul induce importanța structurării pe stări, într-un sens amplu. El este mai apropiat celei de-a doua orientări. De altfel și Gh. I. Brătianu, cel dintâi istoric român profund preocupat de istoria instituției Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
s-a înregistrat o accelerare a preocupărilor specialiștilor în acest domeniu, fapt remarcat prin sistematizarea cercetărilor și amploarea rezultatelor comparativ cu perioada precedentă. Încă de la început, cercetarea arheologică a urmărit să acopere toate etapele istorice, astfel că prețioasele date despre Preistorie și Antichitate au fost repede completate cu informații despre perioada Evului Mediu, ultima deosebit de importantă, nu doar din perspectiva cunoașterii continuității trecutului istoric al teritoriului nostru, ci, mai ales, pentru a observa definitivarea procesului îndelungat și complex numit etnogeneza românească
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din jurul Bârladului ori de pe văile Racovei și Stemnicului. Prețioase sunt pentru intervalul de timp stabilit informațiile furnizate de perieghezele efectuate de M. Petrescu-Dîmbovița (1937-1940) în zona fostului județ Covurlui (astăzi județul Galați), unde s-au găsit urme de locuire din Preistorie până în Evul Mediu, printre care fragmentele ceramice de tip Dridu, de la Șerbănești și Drăgănești. Ulterior, în 1950, un colectiv, ce-i includea pe C. Cihodaru, R. Vulpe, R. Petre și Șt. Kiss, a desfășurat săpături la Șuletea și Bârlălești, unde
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
căror obiectiv a fost zona Podișului Central Moldovenesc. Între anii 1954-1956, specialiștii menționați mai sus și-au concentrat atenția asupra văii Bârladului superior, de la izvoare (Valea Ursului) și până la Vaslui, contribuind prin activitatea lor la creșterea numărului vestigiilor, datate din Preistorie și până în Evul Mediu. Dintre siturile identificate le amintim pe cele de la Băcești (6 așezări), Dumești (5 așezări) și Todirești (13 așezări). Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat mai târziu într-un prim repertoriu arheologic al Moldovei, care a stat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile (terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
certitudine, condițiile propice traiului au atras așezarea comunităților, iar în repetate rânduri, după căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sistematic pe teritoriul Moldovei, 12 aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor grupuri apropiate de stațiuni (uneori la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nota 9; Teodor 1997c, p. 171. c) Rediu: la aproximativ 2 km vest de satul Popeni-Zorleni, pe stânga văii „Puturoasa”, din apropierea Cantonului Silvic, de pe terasa joasă a Dealului Fruntișenilor, s-au identificat dovezi arheologice din mai multe etape istorice, de la Preistorie la Ev Mediu. Printre acestea se numără câteva fragmente de buze și burți, unele ornamentate cu linii drepte sau vălurite, caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află la Muzeul „Vasile Pârvan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 167-168. b) Valea Șerpilor: la circa 400m est de satul Docăneasa, pe partea stângă a Pârâului Jarovăț, unde se află un grup torențial de izvoare ce se varsă în apa amintită, s-au descoperit mai multe dovezi aparținând Preistoriei și perioadei mileniului I d. Hr. Câteva fragmente, dintre care unul decorat cu linii incizate, sunt specifice culturii Dridu, posibil secolelor X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mileniului I - mijlocul mileniului II d.H.), din epoca modernă (sec. XVI-XIX) Și contemporană (sec. XX-XXI). Pe baza criteriului care ține de calitatea sau nivelul teoretic al gândirii economice avem perioada preștiințifică sau preclasică (J.A. Schumpeter), denumită de alți gânditori preistoria gândirii economice preștiințifice (K. Marx), care durează de la începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
element important al sacrului colectiv. Interpretarea sacrului procreației, așa cum este redată tema în arta preistorică, impune deci, posibila imagine a auto-procreerii, cu care Marea Divinitate feminină a fost dotată, sau pe care si-a însușit o ca principală divinitate a Preistoriei vechi. Pe binecunoscutul altar de la Trușești (reprezentat în numeroase lucrări care tratează dualitatea (“coincidența contrariilor”), sau pe vasele de la Dumești, Ghelăiești, Trușești, Scânteia, toate aparținând culturii Cucuteni, sunt reprezentate cele două entități ale cuplului antropomorf (Monah, D., 1992, fig. 3
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
natura lor pot și trebuie să fie considerate ca reprezentând elemente de certă factură religioasă. Admitem faptul că prin însăși natura sa, arta picturii cucuteniene are trăsături de spiritualitate, dar încercăm să nu confundăm spiritualitatea cu religia, chiar și în preistoria epocii noi a pietrei; aceasta cu atât mai mult cu cât majoritatea materialelor arheologice ceramice ne-a parvenit în stare fragmentară, uneori atât de accentuată, încât nu se pot distinge motivele decorative pentru a avea o imagine adecvată asupra naturii
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
creat în cadrul sacrului individual, dar cu manifestări ale întregii comunități, privind sensurile atribuite semnului. În ceea ce privește raportul magie - religie, credem că distincția dintre cele două noțiunielemente ale spiritualității este greu de operat în cadrul manifestărilor cultuale preistorice. Din punct de vedere al preistoriei religiilor (al religiilor preistorice), credem că aceste două manifestări cultice au putut să coexiste, chiar și în cadrul acelorași comunități umane, fiecare având, probabil, semnificații și ritualuri diferite, dar care trebuiau să marcheze năzuința omului spre împlinirea unor necesități, în primul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a vieții și a morții suverană a tuturor celor vii și a morților, și care îi primește, cu brațele deschise, pe toți cei care ajung în lumea cealaltă”. La rândul sau, Cl. Cohen (2003, p. 122) se întreabă retoric: „ Dumnezeul preistoriei era o femeie?”, argumentând că „ Ideea unui cult al < Marii Zeițe> care ar fi dominat civilizațiile preistorice se fondează mai ales pe existența unei foarte mari abundențe de imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
poate chiar și la Poduri-Bacău și Isaiia-Iași), în manifestările cultice ale comunităților umane s-a produs o schimbare, în sensul că Marea Divinitate nu mai este feminină, ci masculină. Așadar, din acest punct de vedere, și dacă acceptăm că în Preistorie nu se poate preciza existența unei uniformizări a religiilor și a manifestărilor cultice, religia mamei, deci a divinității feminine a coexistat cu religia tatălui creator, deci a divinității masculine. Biblia, ca și sursă dogmatică a Creștinismului, ne oferă, mai întâi
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Iștar, amantă divină, își caută partenerul în cele patru zări ale lumii și-l bocește. Este o protagonistă a riturilor agro-păstorești, dar a căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica incifrată în bi-unitatea viață-moarte cunoaște
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lipsit de experiență. Și, cu cît un motiv cultural pare mai cunoscut (o mască, de pildă, existentă încă în oralitate, un ornament, o arhaitate tip „survivals”), cu atît i se poate bănui prelungirea, într-o formă sau alta, în adîncurile preistoriei. Tehnici ale ceramicii de Cucuteni s-au perpetuat pînă în contemporaneitate printre olarii profesioniști, uneori în acord cu gusturile publicului cultivat, amator de varietate stilistică. Nu cred că trebuie să nesocotim, de dragul modernității superficial înțelese, contribuția „particulară” a fiecărei epoci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ori și Klement Gottwald de 18 ori. În mod similar procedeaz... manualul lituanian de istorie editat În 2000 pentru Înv...ț...mîntul primar, elaborat de R. Lauzikas, G. Mackevicius și K. Mickevicius. El trece prin toat... istoria ț...rîi, de la preistorie pîn... În zilele noastre, scoțînd În relief toate momentele ei cruciale și cele mai prestigioase elite (scriitori, artiști, sportivi etc.). Penultimul capitol (17 pagini, adic... 13,3% din Întreg) e consacrat ocupațiilor, a URSS-ului și a Germaniei naziste, Între
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Ea sesizează, atașează, reține masează și însumează (noi este mai strâns legat de acel lucru decât eu, iar religios este inconștientul colectiv, și mai atașat de imagini decât celălalt). Se produce o regresie juisivă în orice contemplație. Ca și cum Originea, mama, Preistoria ne-ar lua în brațe. Secretul forței imaginilor este, fără îndoială, forța inconștientului în noi (mai degrabă destructurant ca o imagine decât structurat ca un limbaj). Interiorizăm imaginile-lucruri și exteriorizăm imaginile mentale astfel încât imageria și imaginarul se determină reciproc. Visul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
școala de la Paris, actul creator menține de-a lungul secolelor o recucerire la fel de veche ca omul" (Malraux). Minciună utilă, inclusiv pentru iubitorii adevărului: Muzeul Luvru. În numele cui se scot în factor comun populații atât de eterogene precum Venerele steatopige din preistorie, Atena Parthenos, Fecioara donatorului, Doamna din Auxerre și Domnișoarele din Avignon? În numele Imaginii? Dar cuvântul nu are același sens, imaginea nu este învestită cu aceleași efecte la Paris în 1992, la Roma în 1792 sau tot la Roma în 1350
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de atâtea ori urmată de artele istorice, încât trebuie să admitem că ea corespunde unei tendințe generale, unui ciclu de maturizare și că abstractul este într-adevăr la sursa expresiei grafice"57. Cu largile și calmele lui regularități, specialistul în preistorie vine în mod util în ajutorul miopiilor noastre. Rezumând traiectoria artei paleolitice, care ține între -30000 și -8000, Leroi-Gourhan, o decupează în patru stiluri sau perioade. Stilul 1 (30-25000), simbolicul sau pre-figurativul (incizii, cupule sau serii ritmice). Stilul 2 (circa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]