3,896 matches
-
întreprinderilor din Silicon Valley. MARȚI, 4 IULIE CHRISTIAN FURCHTEGOTT GELLERT În 1715 s-a născut poetul și romancierul german Christian Fürchtegott Gellert. A studiat dreptul și filosofia la Universitatea din Leipzig, unde a cucerit o mare popularitate ca profesor prin prelegeri despre poezie, elocvență, morală și pedagogie, devenind unul din cei mai populari poeți ai iluminismului. Romanul „Contesa suedeză de G... “ (1746) este primul roman familial care exprimă etica burgheză. Faima și-o datorează, însă, fabulelor și povestirilor sale (reunite în
Agenda2006-26-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285109_a_286438]
-
cu Trenul literaturii Europa 2000, alții, ca Brina Svit, sunt prizonierii unei baronese cam excentrice, patronând, în Toscana, o colivie cu scriitori, găzduiți contra 500 de cuvinte pe zi. În fine, unii sunt universitari, având de înfruntat, în campusurile gazdă, prelegeri serbede despre sistemele ratate, de găsit pe meleagurile estice de unde vin. În totul, călătoriile sunt aseptice, sub clopot de sticlă. Deși, altminteri, profesioniști ai detaliilor, scriitorii nu văd mai nimic din realitatea țărilor pe care le străbat. Un program aranjat
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
etimologic, lingvistic, literar, istoric, antropologic. O concepție diferită de cea practicată în alte medii universitare, unde se preferă specializarea într-un anumit domeniu. Devotamentul celor doi față de limba, cultura, civilizația românească pare neverosimil. L-am ascultat pe Michael Metzeltin ținând prelegeri la Academia Română. Discursurile sale seamănă cu mecanismele ceasurilor din țara-i de baștină, Elveția prin rigurozitatea alcătuirii și precizia conceptelor prinse într-un original spectacol de idei. Una dintre aceste intervenții pe o temă străină unui literat, Economie și cultură
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
și precizia conceptelor prinse într-un original spectacol de idei. Una dintre aceste intervenții pe o temă străină unui literat, Economie și cultură, s-a transformat într-un captivant exercițiu de semantică aplicat conjuncției ,,și” din sintagma ce dădea titlul prelegerii. (O scurtă demonstrație: În ce fel de relație pot fi considerate economia și cultura? Economia limbajului are drept consecință faptul că multe cuvinte și expresii scoase dintr-un context sunt polisemantice. Este și cazul conjuncției și, care pentru expresia noastră
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
viață și de solicitudine, de o generozitate care mergea - la propriu, nu la figurat - până la dăruirea de sine. Și, mai ales, înfometate, lihnite după masculi. Dimineața, după micul dejun, făceam vizite la redacții de ziare, unde ni se țineau interminabile prelegeri politice (în afară de soțul meu și de mine, doar doi membri din grup mai cunoșteau limba germană, așa că ne revenea, pe rând, și rolul de interpreți); vizitam fabrici și uzine și, îndeosebi, gospodării agricole colective, cu crescătorii de vite și de
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
culturale. Febra care-i trimitea pe liceeni de la 3 dimineața la cozi, pentru a obține bilete înaintea premierelor, care-i îndemna să ascundă, între coperțile manualelor de gramatică latină, poeziile lui Rilke, sau care-i făcea să se îmbulzească la prelegerile universitare, cu dispreț față de de timpul pierdut cu fetele - această febră a atotcunoaș terii îl cuprinsese și pe cel căruia „mirosul cernelei tipografice îi era mai dulce decât uleiul trandafirilor din Șiraz”. Un prim volum de versuri avea să-i
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
lui O.R.L. - E-o vulpe în coteț!, răsună tot mai aproape vocea lui madam Szántó. - Vai de mine, nici prin gând nu-mi trece să-l șantajez pe tovarășul Székely, n-am dorit decât să-i atrag atenția că prelegerile ținute la sat de ilegalistul Kis Dénezs nu el și le scrie, ci Jovánki György, exponentul clasei exploatatoare decăzute. Atâta am vrut. - Dă-mi totul în scris. - N-am vorbit, de pildă, despre faptul că dumneata, dragă tovarășe Székely, în
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
Livius Ciocarlie Prelegere despre sens în poezie la Mircea Ivănescu: ...mopete e abstras acum în niște gânduri cu o atâta de fină melancolie în fiecare din ele încât s-a retras din ele și cel mai distilat înțeles. Poezia lui Mircea Ivănescu este
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
conversație avută acum un an sau acum cinci ani. Studenții care îi urmăresc lecțiile alcătuiesc laolaltă o mare comunitate de dragoste și gândire, și numai pentru această comunitate folosesc la ceva cursurile.“ Într-adevăr, Nae Ionescu a „interzis“ inițial consemnarea prelegerilor sale. După un timp, însă, în anul universitar 1924-1925, studenții au aranjat ca ele să fie stenografiate pe furiș, forțându-l astfel să accepte faptul împlinit. În ciuda acestui caracter de scheme mnemonice, după moartea lui, un comitet alcătuit din vechi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nici chiar în toiul polemicilor. Chestiunea a fost astfel tranșată fără alte urmări. O recenzie a celui de-al doilea volum, cursul de metafizică din 1928-1929, va tulbura însă apele pentru totdeauna. Autorul acesteia, Zevedei Barbu, semnala faptul că unele prelegeri prezintă câteva similitudini (tipologia pelerin/mire/sfânt, unele exemplificări, caracterizarea iubirii) cu opera autoarei britanice Evelyn Underhill, Mysticism. A study in the nature and development of man’s spiritual consciousness (1911). Mai precis, cu versiunea germană a cărții, care fusese
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cam exagerată“ împotriva lui Blaga, care, așa cum îi spunea lui Vasile Băncilă, „nu e filozof“ și ale cărui idei le regăsea la Goethe, Spengler și la alți autori. Simultan, Zevedei Barbu a recenzat revista Izvoare de filosofie, apreciind cu entuziasm prelegerea naeionesciană Funcția epistemologică a iubirii drept un „admirabil model de realizare filosoficească“, dovedind o „puternică originalitate de perspectivă asupra problemelor discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele succesive ale „revistei noastre“. Între altele, Popa citează opinia lui Nae Ionescu despre originalitate din prelegerea introductivă a cursului de istoria logicii: a filozofa nu înseamnă a căuta originalitatea, ci a face un efort propriu de gândire, a avea o atitudine personală în fața lumii și a vieții. Deci autenticitate, nu originalitate. Nae Ionescu nu este „un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută și de un savant onest și scrupulos precum Mac Linscott Ricketts, care a pomenit-o - în mod neutru - în monumentala sa monografie despre Mircea Eliade. Au citat-o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a lui Vasile Băncilă, așa cum o dovedesc mai multe fișe din arhiva sa, adunate în vederea unei serii de eseuri, care, desigur, nu puteau fi publicate în România acelor ani. El respinge categoric învinuirea că Nae Ionescu ar fi „copiat“ în prelegerile sale. Cât despre idei împrumutate, toți filozofii se împărtășesc din tradiția gândirii fără a considera că trebuie să arate mereu buletinul de identitate al fiecărei cugetări. Nae Ionescu nu credea în proprietatea privată a ideilor, după cum nu credea în sisteme
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
luptele ideologice ale acelei perioade. IV Judecata de mai apoi. Intermezzo liric 1. Aduceți verbele Primul care a arătat, cu argumente, existența unor surse nemărturisite în textele rămase de la Nae Ionescu a fost Alexandru George. Astfel, Funcțiunea epistemologică a iubirii, prelegerea inaugurală a cursului de filozofia religiei din anul universitar 1919-1920, își trage inspirația din eseul lui Max Scheler, Liebe und Erkenntnis (1915). În urma unei comparații neexhaustive, Al. George oferă zece plus una instanțe în care Nae Ionescu l-a preluat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un comparatist să depisteze „accentele personale“ din textul lui Nae Ionescu. Am comparat cele două texte, în special în privința ideilor lor asupra filozofiei indiene. E adevărat, așa cum scria criticul român, că profesorul debutant luase de la Max Scheler cadrul general al prelegerii, o serie de idei fundamentale și unele expresii ad litteram. Funcțiunea epistemologică a iubirii, la fel ca Liebe und Erkenntnis, confruntă concepțiile buddhistă, greacă și creștină asupra raportului dintre iubire și cunoaștere. Sursa informațiilor lui Nae asupra buddhismului este totuși
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
întocmai așa cum le-o prezentase Nae Ionescu într-un curs - probabil cursul de logică generală din anul universitar 1934-1935 sau cel, nestenografiat, din anul 1935-1936 -, cu tot cu exemplul cu lebedele (albe și negre). Numai că Profesorul prezentase această critică deja în prelegerile din anii ’20, litografiate în epocă. Avem de-a face - aici ca și în marea majoritate a instanțelor relevate de Marta Petreu - cu unul dintre locurile comune ale disciplinei. Dar așa se întâmplă când vrei să găsești „plagiate“ bazându-te
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tratările gen analiză de discurs, în cheie simplă, care cred că i-au găsit „șpilul“ în faptul „plagiatului“ ratează de fapt cheia fenomenului filozofic reprezentat de Nae Ionescu. Foarte interesantă este precizarea mai recentă a lui Mihai Șora, care repune prelegerile în contextul lor: „Pentru cineva care știe cum s au petrecut lucrurile este o acuzație naivă, totalmente fără obiect. Nu merită nici măcar să fie respinsă sau luată în serios, să scrii, să cauți să demonstrezi că nu a fost vorba
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care a indicat și sursa. Marta Petreu transformă însă gestul dintr-o inspirație, creativ aplicată, într-un plagiat ordinar. Pentru aceasta se străduiește să găsească mult mai multe împrumuturi decât cele câteva tipologii și exemple folosite de Profesor. Astfel, în prelegerile XIII, XV-XXII, ea identifică peste 50 de instanțe în care Nae Ionescu i ar fi îndatorat lui Evelyn Underhill. Ele sunt foarte diverse, de la câte o expresie izolată până la idei, tipologii sau exemple extinse. Din nefericire pentru ea, cea mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe cele rămase. Mai întâi să precizăm că ea se folosește de ediția definitivă engleză din 1930 a cărții lui Underhill, deși Nae Ionescu a citit, cu foarte mare probabilitate, traducerea germană din 1928. Împrumuturile care i se atribuie în prelegerea a XIII-a, Iubirea ca instrument de cunoaștere, sunt cu totul neconvingătoare, atât sunt de generale temele invocate. Nu vedem de ce o afirmație precum aceea că mistica se caracterizează prin tendința „înspre hieratism, înspre un fel de încremenire, înspre staticism
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
punct fix in spatele curgerii universale heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai bogat și mai interesant. Chiar și cunoștințele sale despre hipnoză s-ar datora, după Marta Petreu, cărții lui Underhill. Nae Ionescu preda psihologia din 1921, întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și voință. O lecție are ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul de psihologie? Sau trebuie să credem că și pentru acesta se pregătea tot după cartea asupra misticii a autoarei engleze? Mai mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
descătușare a spiritului, pe care mistica a presimțit-o din vreme și a realizat-o“. Să judece oricine dacă ceea ce spune Nae Ionescu „provine“ de la Underhill și, mai ales, dacă era nevoie de cartea ei pentru a gândi acele lucruri. Prelegerea a XVI-a, Mistic și magic, își are corespondentul în secțiunea introductivă a capitolului „The characteristics of mysticism“ din cartea lui Underhill, care începe prin a face distincție între mistică și magie, și în ultimul capitol al primei părți a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
introductivă a capitolului „The characteristics of mysticism“ din cartea lui Underhill, care începe prin a face distincție între mistică și magie, și în ultimul capitol al primei părți a acesteia, intitulat chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]