4,811 matches
-
și soluții de politică socială. Surse majore ale excluziunii sociale Surse ale excluziunii sociale în regimul socialist Societatea socialistă a generat profunde procese de excluziune socială. Cele mai importante sunt următoarele: - o economie irațional dezvoltată bazată pe industrie grea și prelucrătoare și pe o agricultură extensivă, cu costuri de producție foarte mari și cu puține piețe de desfacere; ca urmare, după 1989, prăbușirea acestui tip de industrie a produs șomaj și reducerea veniturilor salariale, surse majore de excluziune socială: După o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a locuit mai mult la Șuletea, ocupându-se cu agricultura și devenind unul dintre animatorii vieții culturale din Bârlad. Ca și Tudor Pamfile sau D.N. Ciotori, ambii, de asemenea, colaboratori la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
aceasta dintr-o discuție avută anterior cu fata. A trebuit să-i dau dreptate. În clasa a X-a, deși eram la liceu teoretic, aveam zile de practică la o uzină mare din oraș unde ni se prezentau diverse mașini prelucrătoare. Explicațiile se dădeau la toată clasa odată și ne înghesuiam cu toții în jurul mașinii respective. Într-un astfel de moment am simțit trupul Anișoarei lipit de al meu, iar eu cu îndrăzneală, am strecurat un picior printre ale ei. Am simțit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
dintre individ și organizație (apud Deaconu, A., Podgoreanu, S., Râșca, L., 2004). T.Y. Mui May, M. Korczynski, S.J. Frenkel (2002) au spus că unul dintre principalii factori care afectează angajamentul, efortul depus cât și satisfacția profesională a informatorilor și prelucrătorilor de date, este modul în care sunt organizați și relaționează cu conducerea. Într-o lucrare, Reed (1996) a susținut că informatorii, ca un grup nou de experți, adopta o puternică strategie de marketing pentru a-și întări și menține statutul
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
sunt organizați și relaționează cu conducerea. Într-o lucrare, Reed (1996) a susținut că informatorii, ca un grup nou de experți, adopta o puternică strategie de marketing pentru a-și întări și menține statutul de experți. Spre deosebire de profesioniștii tradiționali, acesti prelucrători de date nu se bazează pe sisteme ocupaționale convenționale și nici pe sisteme organizaționale de încredere pentru a stabili și câștigă avantaje economice și politice pentru expertiză lor. În schimb, ei se folosesc de natură intangibilă și puțin înțeleasă a
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
au un impact puternic asupra angajamentului la locul de muncă, efortului depus și satisfacției profesionale (Clark, 1996; Gallie et al., 1998; Gunz and Gunz, 1999; Pitt et al., 1995). Modelul dualist poate conduce la următoarele teorii asupra angajamentului informatorilor și prelucrătorilor de date, asupra efortului depus de aceștia precum și asupra satisfacției lor profesionale. În primul rând, cum status-ul de expertiză al prelucrătorilor de date este bazat atât pe cunoașterea teoretică specifică ocupației lor cât și pe cunoașterea practică (din cadrul organizației
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
and Gunz, 1999; Pitt et al., 1995). Modelul dualist poate conduce la următoarele teorii asupra angajamentului informatorilor și prelucrătorilor de date, asupra efortului depus de aceștia precum și asupra satisfacției lor profesionale. În primul rând, cum status-ul de expertiză al prelucrătorilor de date este bazat atât pe cunoașterea teoretică specifică ocupației lor cât și pe cunoașterea practică (din cadrul organizației), ei vor fi loiali atât ocupației lor cât și organizației în care lucrează. Dublă legătură de dependență dintre ei și organizație presupune
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
o autonomie profesională maximă. În al treilea rând, relația dintre angajamentul față de organizație pe de o parte, si efortul depus și satisfacția profesională pe de altă parte, vor depinde una de cealaltă în măsura în care conducerea îndeplinește așteptările acestor prelucrători de date și informații. Modelul dualist sugerează că acești muncitori așează salariul și influența deasupra deciziilor legate de locul de muncă. Se va pune accentul asupra salariului pentru că acesta indică atât valoarea pe piața muncii a expertizei acestor prelucrători de
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
acestor prelucrători de date și informații. Modelul dualist sugerează că acești muncitori așează salariul și influența deasupra deciziilor legate de locul de muncă. Se va pune accentul asupra salariului pentru că acesta indică atât valoarea pe piața muncii a expertizei acestor prelucrători de date precum și valorificarea lor în cadrul companiei. Influență asupra deciziilor legate de locul de muncă va spori autonomia acestor muncitori și prin urmare va scădea gradul lor de dependență față de organizație. În al patrulea rând, cu cat informatorii și prelucrătorii
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
prelucrători de date precum și valorificarea lor în cadrul companiei. Influență asupra deciziilor legate de locul de muncă va spori autonomia acestor muncitori și prin urmare va scădea gradul lor de dependență față de organizație. În al patrulea rând, cu cat informatorii și prelucrătorii de date sunt mai loiali ocupației lor care este strâns legată de status-ul lor de expertiză, cu atat mai mare le va fi efortul depus și satifacția profesională. În al cincilea rând, din moment ce salariul este un indicator al status-
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
și am pus-o pe cameră în perete, dar acum n-are nici o valoare. Am intrat la 18 ani și 10 luni, în ’90, în mai. Abia mi-am terminat școala, am lucrat la Casa Poporului, acum e palatul președențial, prelucrător marmură, montator piatră, m-am căsătorit, apoi, un mic anturaj cu prietenii, eu, care, de regulă nu sunt obișnuit cu băutura, am tras câteva pahare. Și am făcut această greșeală și pe asta m-am consumat. Un moment care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tălpile dezgolite. Tînără! Din două mișcări, uriașa abandonă la preclasici. Nici una, nici două, i se tolăni pe genunchi. Și se porni sălbatecă să pupe și să sufoce la Sinistrat. - Strungarul meu!... Nu e strungarul meu?! Nu e el, micul meu prelucrător prin așchiere? Așchiază-mă și aici... "Mi-am realizat toate profețiile politice", își făcu ea palmele pâlnie și-i răcni dureros în ureche. "Greve, sânge, nebunie. Foame. Plânsul mondial..." "Sculați, ai muncii proletari!" (Și deodată, întîiași oară în acea seară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a priorităților strategice în restructurarea companiilor românești. Primele prezentări parțiale ale metodei, pe care am numit-o „analiza nodală”, au fost publicate în revista Oeconomica nr. 5 din anul 1993 și nr. 1 din anul 1995, cu referire la industria prelucrătoare românească. În perioada 1993-2002, cercetările s-au concentrat pe demersul de verificare a principiului 20/80 în cazul piețelor clasificate, identificând companiile care acopereau cumulat 80% din cifra de afaceri a unei piețe date, ca „noduri” care defineau performanța economică
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
9 Hs. Din acest motiv, top 100 România oferă din punct de vedere al pertinenței informațiilor o primă evaluare statică și dinamică a economiei reale românești. Top 100 concentrează liderii de piață ai principalelor sectoare ale economiei: agricultura, silvicultura, industria prelucrătoare, industria energiei electrice, termice, gaze și apă, construcțiile, comerțul și serviciile de piață. În egală măsură. topul surprinde ponderea companiilor profitabile și cu pierderi, cu implicațiile pozitive și negative pentru economia reală care decurg din aceasta. Ratele consolidate ale profitabilității
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Capitolul 5 Studii aplicative În acest capitol vom prezenta patru studii aplicative ale cercetării, dintre care primele două se referă la aplicarea conceptelor fundamentale ale modelului de analiză a piețelor în vederea identificării oportunităților de dezvoltare a IMM-urilor în industria prelucrătoare, iar a doua la demonstrarea relevanței top 100 România prin concluziile pe care acesta le oferă pe perioada 2000-2009. Celelalte două studii încearcă să aplice conceptele fundamentale ale cercetării, modelul de distorsionare a concurenței și structurile de putere în cadrul repartițiilor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de 40 de ani, 1970-2010. Ultimele două studii constituie un model în care, conform abordărilor finale din capitolul 4, urmează să fie testate rezultatele cercetării. 5.1. Oportunitatea dezvoltării IMM-urilor din perspectiva concurenței și a performanțelor economice în industria prelucrătoare în anul 2008 Ținând seama de stadiul dezvoltării IMM-urilor în România, creșterea competitivității acestora se traduce și prin identificarea de oportunități de dezvoltare extensivă a acestora pe piețe clasificate, în scopul asigurării unei creșteri durabile a produsului intern brut
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Performanța economică este favorabilă. Sectorul poate fi încadrat în clasa „ B ”. Concluziile sintezei rezultatelor obținute din analiza de oportunitate de dezvoltare extensivă competitivă a IMM-urilor este prezentată în tabelul 5.1.2. Din cele 24 de piețe ale industriei prelucrătoare, opt sunt încadrate în clasele A și A-, prezentând oportunități clare de dezvoltare extensivă. Cinci piețe corespund oportunităților reduse, iar celelalte 11, unor oportunități moderate. Octombrie 2010 5.2. Concluziile top 100 România pe perioada 2000-2009*<footnote Lucrare elaborată cu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de afaceri [%] ale principalelor șapte sectoare ale economiei și numărul de companii reprezentate de acestea în fiecare an al perioadei 2000-2009. Observația fundamentală se referă la analiza comparativă a ponderii cifrei de afaceri și a numărului de companii din industria prelucrătoare și din sectorul de comerț, hoteluri și restaurante în top 100 în perioada 2000-2009 (figurile 5.2.6 și 5.2.7). După cum este cunoscut, modelul de dezvoltare a României pe perioada 2000-2009 a fost pe bază de consum, sprijinindu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
crizei economice mondiale. Ținând seama că marile companii din comerț prezente în top 100 sunt principalii vectori de import în economia românească, rezultă că analiza comparativă a prezenței acestora ca pondere în cifra de afaceri și numerică cu ale industriei prelucrătoare oferă indici calitativi cu înalt nivel de încredere referitori la modelul de dezvoltare economică. stria prelucrătoare erț, hoteluri și restaurante Industria prelucrătoare Comerț, hoteluri și restaurante Capitolul 5. Studii aplicative | 85 Se constată că în perioada 2000-2008 (ciclul de creștere
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
vectori de import în economia românească, rezultă că analiza comparativă a prezenței acestora ca pondere în cifra de afaceri și numerică cu ale industriei prelucrătoare oferă indici calitativi cu înalt nivel de încredere referitori la modelul de dezvoltare economică. stria prelucrătoare erț, hoteluri și restaurante Industria prelucrătoare Comerț, hoteluri și restaurante Capitolul 5. Studii aplicative | 85 Se constată că în perioada 2000-2008 (ciclul de creștere economică) ponderea cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare s-a redus de la 28% la 25%, iar
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
rezultă că analiza comparativă a prezenței acestora ca pondere în cifra de afaceri și numerică cu ale industriei prelucrătoare oferă indici calitativi cu înalt nivel de încredere referitori la modelul de dezvoltare economică. stria prelucrătoare erț, hoteluri și restaurante Industria prelucrătoare Comerț, hoteluri și restaurante Capitolul 5. Studii aplicative | 85 Se constată că în perioada 2000-2008 (ciclul de creștere economică) ponderea cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare s-a redus de la 28% la 25%, iar numărul de prezențe în top s-
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
încredere referitori la modelul de dezvoltare economică. stria prelucrătoare erț, hoteluri și restaurante Industria prelucrătoare Comerț, hoteluri și restaurante Capitolul 5. Studii aplicative | 85 Se constată că în perioada 2000-2008 (ciclul de creștere economică) ponderea cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare s-a redus de la 28% la 25%, iar numărul de prezențe în top s-a redus cu 46,3% de la 41 la 22! În aceeași perioadă, ponderea cifrei de afaceri a companiilor din comerț a crescut de la 16,7% la
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
au cuprins 220 de companii, cu personalitate juridică diferită. Repartiția acestor companii pe principalele sectoare ale economiei este dată în tabelul 5.2.4. Se constată că cele două sectoare de reprezentativitate superioară în top (circa 60%), comerțul și industria prelucrătoare, au rulat 130 de companii, adică 59,1% din total! Din cele 220 de companii care au fost prezente în cele zece topuri anuale, 30 se regăsesc în fiecare an în top 100. Diagrama frecvenței prezenței companiilor în top 100
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
societatea comercială de exploatare, producție și înmagazinare a gazelor prezentă în top în anul 2000 a fost transformată, prin reorganizare, în SNGN ROMGAZ; ieșirea definitivă din top 100 România după două prezențe, în 2001 și 2002, a companiilor din industria prelucrătoare: Tractorul UTB SA; Alprom SA; RIFIL; Ductil Steel; Sofert Bacău; Roman Brașov; Electroputere Craiova; din cele zece companii din construcții, cinci au câte una sau două prezențe în top 100. Din acest sector, companii de tradiție și real puternice sunt
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
fost prezente în fiecare an în topurile 100, constituindu-se într-o veritabilă „axă a puterii” la nivel microeconomic. Cele 30 de companii sunt vitale pentru funcționarea unor sectoare-cheie ale economiei naționale: agricultură, silvicultură, piscicultură (1); industrie extractivă (1); industrie prelucrătoare (8); transporturi terestre și aeriene (4); comunicații (5); industria energiei electrice, termice, gaze și apă (6); comerț (5). Componenta socială este deosebit de importantă în cadrul acestor topuri, companiile fiind lideri naționali din punct de vedere al numărului de salariați. În tabelul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]