13,163 matches
-
ca, în 1904 la Milano, G.Puccini să revină spectaculos la rampă cu Madama Butterfly. Un an mai tarziu Richard Strauss își face intrarea în lumea teatrului liric cu a sa Salomée (Dresda, 1905). Urmează, în 1909, tot la Dresda premiera Elektrei sale. Un an mai târziu, la New York, G.Puccini prezintă Fata vestului sălbatec (1905). Același Richard Strauss, propune capodopera creației sale lirice, Cavalerul rozelor (Dresda, 1911). Franța revine în prim plan cu Ora spaniolă a lui Ravel (Paris, 1911
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Carlo Giozzi - subiect ce i-a tentat și pe modernii C. M. Weber și F. Busoni - se plasează voit în epilogul tradiției grand opéra cu mari scene de ansamblu, costume strălucitoare și o poveste de dragoste în care binele triumfă spectaculos. Premiera operei Turandot nu a fost bine primită de presă, caracterizată drept ... un edificiu de stuf, ambițios și gol<footnote Tranchefort, Francois-Rene. L’Opera, ed. Seuil, Paris, 1983, pag. 433. footnote>. Nimic nou. Istoria muzicii a consemnat deja gafe celebre, porintre
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
primită de presă, caracterizată drept ... un edificiu de stuf, ambițios și gol<footnote Tranchefort, Francois-Rene. L’Opera, ed. Seuil, Paris, 1983, pag. 433. footnote>. Nimic nou. Istoria muzicii a consemnat deja gafe celebre, porintre ele căderea operei Traviata cu ocazia premierei mondiale de la Veneția. Neclintit de huiduielile publicului, G. Verdi a rostit celebrele cuvinte Qui vivra verra/ Cine va trăi, va vedea, și a avut întru totul dreptate. Turandot este precedată de Wozzeck de Alban Berg (1925) și succedată de Les
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
scrisese deja majoritatea operelor sale, inclusiv Aida (1871). La mare distanță vor urma Otello (1887) și Falstaff (1893). După Le Villi, G. Puccini scrie opera Edgar (1889) - deci după experiența Otello - și, în același an cu Falstaff, are loc și premiera cu Manon Lescaut (1893). Până la moartea lui G. Verdi (1901) vor vedea luminile rampei Boema (1896) și Tosca (1900). Trei ani după moartea lui G. Verdi, G. Puccini scrie Madama Butterfly (1904). Urmează experiența americană de pe scena operei Metropolitan din
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
capodoperă Turandot (1926). G. Verdi și G. Puccini au parcurs împreună 43 de ani de viață. Mult mai tânăr decât marele maestru al teatrului liric italian, G. Puccini a fost mereu atent la mișcările acestuia, i-a cunoscut și urmărit premierele, i-a apreciat partiturile și, de multe ori a găsit în ele soluții pentru propriile lucrări. La rândul său, G. Verdi a reacționat atunci când pe firmamentul teatrului muzical italian apare noua promisiune - Giaccomo Puccini. Relația lor însă nu a fost
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
G.Puccini - o mișcare de cvartet intitulată Scherzo, în la minor, cercetătorii recunosc ecouri ale unei muzici de balet dintr-o versiune revizuită a lui Macbeth<footnote Idem, Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, p.26. footnote>. După premiera din mai a operei Le Villi, chiar dacă nu a fost în sală, G. Verdi are cuvinte de laudă pentru tânărul compozitor G.Puccini. De laudă, dar și de atenționare. Într-o scrisoare datată 10 iunie 1884, acesta scrie unui prieten
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
nume Puccini care, se pare, are calități cu totul deosebite. Veștile despre noile opere ale lui G. Puccini circulau, și ajungeau adesea și la urechile maestrului și datorită cântăreților care interpretau atât roluri verdiene cât și roluri pucciniene. În seara premierei operei Edgar, în 1889 la Scala din Milano, pe scenă s-a aflat, în rolul Tigrana și Romilda Pantaleoni, prima Desdemonă din Otello de G. Verdi. Premiera lui G. Puccini nu a fost un succes și totuși, G. Verdi intervine
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
datorită cântăreților care interpretau atât roluri verdiene cât și roluri pucciniene. În seara premierei operei Edgar, în 1889 la Scala din Milano, pe scenă s-a aflat, în rolul Tigrana și Romilda Pantaleoni, prima Desdemonă din Otello de G. Verdi. Premiera lui G. Puccini nu a fost un succes și totuși, G. Verdi intervine pentru reprogramarea ei și chiar o roagă pe Pantaleoni să continue să joace rolul Tigranei<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford, 2002, pag. 66 footnote>. În 1889 când
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
roagă pe Pantaleoni să continue să joace rolul Tigranei<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford, 2002, pag. 66 footnote>. În 1889 când Edgar se montează la Lucca, orașul natal al compozitorului, din distribuție făcea parte și Emma Zilli, viitoarea Alice în premiera lui Falstaff de G. Verdi. Și atunci când Edgar este prezentata la Madrid, pe scenă s-a aflat și Giuseppina Pasqua, viitoarea primă Mistress Quickly în același Falstaff de Verdi. În montarea Boemei la Palermo, rolurile Rodolfo și Mimi au fost
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a aflat și Giuseppina Pasqua, viitoarea primă Mistress Quickly în același Falstaff de Verdi. În montarea Boemei la Palermo, rolurile Rodolfo și Mimi au fost cântat de Edoardo Garbin și Adelina Stehle, primii interpreți ai rolurilor Fenton și Nanetta în premiera cu Falstaff. La premiera operei Tosca - 14 ianuarie 1900, Roma - rolul Scarpia a fost interpretat de Eugenio Giraldoni, primul interpret al rolurilor Conte di Luna din Trubadurul și Renato din Bal mascat. Acordăm acum o oarecare atenție felului în care
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Pasqua, viitoarea primă Mistress Quickly în același Falstaff de Verdi. În montarea Boemei la Palermo, rolurile Rodolfo și Mimi au fost cântat de Edoardo Garbin și Adelina Stehle, primii interpreți ai rolurilor Fenton și Nanetta în premiera cu Falstaff. La premiera operei Tosca - 14 ianuarie 1900, Roma - rolul Scarpia a fost interpretat de Eugenio Giraldoni, primul interpret al rolurilor Conte di Luna din Trubadurul și Renato din Bal mascat. Acordăm acum o oarecare atenție felului în care G. Verdi și G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Annei din Le Villi este scrisă după modelul Ariei Nilului din Aida iar pagini orchestrale din Edgar trimit la Nabucco și la Otello<footnote Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p. 70. footnote>. G. Puccini s-a aflat în sală la premiera din 9 februarie 1893 a operei Falstaff de G. Verdi. S-a deplasat de la Torino la Milano cu trenul tocmai pentru a putea asculta ultima lucrare verdiană.<footnote Idem, Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p.100 footnote> Pentru a-l
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
adevărat că La Rondine a fost și ea comparată - mai ales portretul eroinei principale - cu Traviata de Verdi. Magda și Violetta au fost mereu puse alături deși, între ele, la o atentă comparație, există multe diferențe. Iar partitura a cărei premiera a avut loc la Monte Carlo în 1927, este foarte departe de universul verdian. Să nu uităm că, între timp, Puccini trecuse oceanul și cunoscuse o altă lume. Și mai superficială - doar la nivelul genului comic - este apropierea dintre Gianni
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
dintre cele mai remarcabile lucrări ale muzicii religioase protestante a secolului al XIX lea a fost Recviemul german (Ein deutsches Requiem) de Johannes Brahms (18331897) cântat pentru prima dată la Dresda în anul 1868 și prezentat în variantă completă la premiera din anul următor la Leipzig. Brahmsîși alege propriile texte Biblice în Recviem cu scopul de a avea o utilitate universală mai mare decât textele liturghiei romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
convorbiri, interviuri, note de călătorie, sunt grupate masiv, în acest capitol unic, adică fără subcapitole. Tăietura lor este directă și sigură - ca în sculpturile lui Brâncuși, în piatră, în marmură... - această tehnică, excluzând etapa premergătoare a modelajului, fiind utilizată în premieră absolută de Titanul din Hobița la realizarea operelor-cap pentru sculptura modernă a lumii, veritabile pietre de hotar: Sărutul, Cumințenia Pământului (amândouă datând din 1907), ca și pentru toate celelalte capodopere, răspândite și prețuite cu asupra de măsură pe toată planeta
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
viață migratoare”, a îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată, într-un dialog pe cât de sprințar, pe atât de substanțial cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
rutier pentru o zi, reviste „Bubu, cel mai bun prieten”. * Tot de ziua lor, copiii mai pot participa la o serie de ateliere de educație muzicală susținute de specialistul elvețian Anne-Claire Rey Bellet în cadrul programului Dalcroze, care se desfășoară în premieră în România în perioada 31 mai - 2 iunie, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, la sala Studio Alfred Alessandrescu a Societății Române de Radiodifuziune. Atelierele Dalcroze sunt dedicate atât copiilor de la 1 la 8 ani, cât și adulților, iar în cadrul
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
propriu-zise. La fel am conceput și Interpretările, cercetările mele recente“. Cartea are atașat pe coperta a treia un compact-disc cu piesa lui Radu Stanca, Hora domnițelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriș în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiștilor, poate fi auzită și vocea distinsei soții a maestrului, actrița Dorina - Doti - Stanca. Un cadou neașteptat, o nestemată dăruită iubitorilor de teatru, de versurile, de frumusețea operei complexe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
a fost una cu totul deosebită. De altfel, un studiu minuțios pe care i-l dedică George Muntean se intitulează Vladimir Streinu și himera poeziei. Lărgind și aprofundând câmpul analizei din eseul Eminescu al vremii noastre, Vladimir Streinu formulează în premieră absolută următoarea judecată de valoare, pe cât de justă, pe atât de expresivă și ușor de reținut: ,,Poezia lui Eminescu este în primul rând un spectacol cosmic, pe care nimeni nu l-a imitat. Numai câțiva poeți ai lumii au pus
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și emisiuni cu caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate, Oglinda firii, Cinci personaje în interpretarea unui actor, Thaliafest, Clasicii dramaturgiei universale. O
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și emisiuni cu caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate, Oglinda firii, Cinci personaje în interpretarea unui actor, Thaliafest, Clasicii dramaturgiei universale. O pagină este dedicată istoriei Teatrului Național Radiofonic, de la începuturi (1928) până în prezent. Revista teatrală radio este deschisă atât specialiștilor, nume consacrate ale teatrologiei și publicisticii teatrale
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
prin ineditul ei, în sensul că fiecare idee scoate la lumină un lucru nou, sau altfel spus față de cum l-au spus alții. O carte de convorbiri emană direct din minte și din inimă, intervievatul exprimând gânduri și simțăminte în premieră. Între primele tematici abordate este cea a păcii, concret ilustrată de către Mântuitorul prin Fericirea a șaptea: „Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”(Mt.V, 9). Înaltpreasfințitul Părinte Ioan afirmă că singura pace durabilă
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008). Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creație de referință în istoria filmului românesc. Printre cele mai recente filme ale sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
realizează filmul care îl ajută să pătrundă într-adevăr în lumea cinematografiei: „Memoria Trandafirului”, o metaforă de 7 minute, care s-a bucurat de succes în țări precum SUA și Franța. Tot în Franța are loc, cinci ani mai tarziu, premieră pariziana a filmului „Dacii”. Pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiș al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco”. „Era o foarte mare satisfacție pentru un tanar debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006. Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creație de referință în istoria filmului românesc. Despre „Mihai Viteazul”, Sergiu Nicolaescu afirmă că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]