464 matches
-
s-a derulat procesul de constituire a unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii - străin de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă - a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă a românilor ardeleni înjghebată succesiv pe durata secolului al XVIII-lea, aceasta din urmă fiind la rândul ei răsadul conștiinței etnice sau de neam. Această afirmație, întemeiată pe distincția dintre conștiința națională modernă (i.e., conștiința naționalistă), conștiința națională premodernă și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națională premodernă a românilor ardeleni înjghebată succesiv pe durata secolului al XVIII-lea, aceasta din urmă fiind la rândul ei răsadul conștiinței etnice sau de neam. Această afirmație, întemeiată pe distincția dintre conștiința națională modernă (i.e., conștiința naționalistă), conștiința națională premodernă și conștiința etnică (de neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea - ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în mod repetat exigențele și le-au neglijat preferințele. Atunci cei care au acele interese pot fi tentați să-și dramatizeze situația într-o manieră anomică, recurgînd la demonstrații, răscoale, revolte, jafuri, asasinate. Asociate, de multe ori, cu o fază premodernă, aceste grupuri și aceste forme de articulare anomică, nu sînt, totuși, mai puțin implicate în politica contemporană, ba, din contră, în contextul participării neconvenționale, sporadică și heterodoxă constituie un element indispensabil, care se alătură formelor de participare mai consolidate. Neasociativă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria a „transferat” temele și structuralismul metodologic aplicat de Lévi-Strauss și elevii săi comunităților arhaice la societățile premoderne, care au Început să fie examinate, cum procedau antropologii, atât din unghiul cadrelor materiale de viață care le erau proprii, cât și al reprezentării lor sociale, ca imagini construite ale realității. În acest fel, istoria a pierdut, desigur, mult din
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
metafora corpului uman”, am În vedere analogia pe care numeroși teologi ai Evului Mediu o stabilesc Între modul de alcătuire a corpului omenesc și organizarea politico-religioasă a epocii. Spun „politico-religioasă” și nu pur și simplu „politică”, pentru că În toate societățile premoderne, inclusiv În aceea medievală, sfera politicului nu se bucura de autonomia pe care și-a cucerit-o mai târziu. El se Întrepătrundea cu religiosul și se definea prin finalitatea escatologică a credinței. De aceea, nici expresia „gândire politică”, aplicată Evului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
pentru toți „cititorii” epocii. Această constatare nu ne face, totuși, să Înaintăm prea mult pe drumul aflării unei lămuriri satisfăcătoare a popularității unui asemenea tip de metaforă. Firește că, Într-o cultură ca aceea a Evului Mediu (ca toate cele premoderne, de fapt), tradiția are, invariabil, o forță covârșitoare de sugestie. Dar, acest lucru nu explică Îndeajuns faptul esențial, care ne interesează aici: de ce tocmai corpul a ajuns să se obiectiveze ca o tradiție? De ce tocmai el și nu orice altceva
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Pentru alți autori, care scriu În spiritul aceleiași interpretări, trupul „reprezintă un parametru universal natural, invariabil și istoric al societăților omenești”, putând fi conceptualizat Într-o varietate de dimensiuni. O altă explicație, de aceeași natură, invocă o carență conceptuală. Societățile premoderne ar tinde să facă din trup principalul mediator social, Întrucât vocabularul lor ar fi prea sărac pentru o interpretare complexă a realității Înconjurătoare. În aceste societăți, corpul este ridicat la rangul celui mai răspândit model analogic, devenind un mijloc universal
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
susținută de Nicolae Colan, În februarie 1939. Invocarea trecutului ca argument În edificarea prezentului denotă o atitudine conservatoare din partea regelui, fapt ce a ușurat dialogul cu ierarhii ortodocși, conservatori prin excelență. Percepția credinței religioase ca „reflex natural” era specifică societăților premoderne, care nu puneau mare preț pe atitudinea științifico-rațională. Apoi, Biserica ortodoxă trebuie să se adapteze epocii, dacă vrea să dețină, În continuare, o poziție de influență. În final, apare imperativul unei „biserici vii”, ceea ce sugerează o notă critică În discursul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
și militarii care-i păzeau. 113 Chiar dacă erau prieteni, s-au certat serios de cîteva ori pe această temă. 114 Numele irlandez al lui Eamon de Valera este Eamonn de Bhaileara. 115 O pitoreasca frescă asupra acelei Irlande sărace, primitive, premoderne în multe sensuri, o oferă extraordinarul român scris de Franck Mc Court Angela's Ashes. A Memoir of a Childhood, Flamingo, 1997, carte care a cîștigat premiul Pullitzer în 1998. Autorul își descrie copilăria în Irlanda anilor 1940, trăită într-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
conectează marketingul cu tehnologia arhitecturală (Gregotti 2006: 106). În acord cu Peter Davey, Gregotti subliniază puterea contemporană de seducție, prin tehnologia care deviază dinspre sursa binelui comun către instrumentul manipulării comerciale. Guy Debord atrage atenția că odată ieșiți din lumea premodernă a echilibrului organic dintre nevoi și produse, ne aflăm În mediul necesității forțate de a asimila supraproducția industrială. Densitatea pseudo-nevoilor inventate, pentru a absorbi În consum densitatea producției de masă, indică faptul că acordarea fără excedent a ritmului evoluției tehnologice
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
până pe la jumătatea veacului XX interpreții au văzut în istoria Bizanțului un exemplu al nedinamicității în istorie, o societate încremenită, în care biserica era dătătoare de măsură în orice. O altă obiecție care s-ar ridica împotriva existenței unei ideologii premoderne este că înaintea veacului XVII mijloacele prin care s-ar fi răspândit cu eficacitate o ideologie era foarte reduse, astfel că inexistența unei propagande ar face cu greu cunoscută o ideologie în deplinul înțeles al cuvântului. Si totuși această propagandă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pondere deterministă (vezi Arendt: 1994; Frei: 2007, Gregor: 1997). Nici nu respinge progresul material care s-a dezvoltat ca o dimensiune principală a modernității; dimpotrivă, îl încorporează în propriul program socio-economic, dar înlocuiește în același timp valorile moderne cu valori premoderne sau, mai bine spus, antimoderne (ierarhie, disciplină, control, tradiție etc.). Preia deci orientarea antiraționalistă a romantismului, transpunând-o pe noi coordonate ideologice (vezi Heywood: 1993, 175). În același timp, utilizează numai mijloace dictatoriale pentru a își atinge scopurile. Astfel, fascismul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
elaborate o serie de clasificări care au luat ca punct de referință raportarea statelor la principiile westfalice și, cel mai important în ierarhia acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne. În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera haotică (premodernă), modernă și cea neomedievală (2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne. În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera haotică (premodernă), modernă și cea neomedievală (2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată de state moderne, și periferia westfalică, ce include statele preși postwestfalice 1. Considerăm că această clasificare ne permite să înțelegem mai bine natura
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
a coagulat în jurul investigării rețelelor offline. În acest sens, în primul capitol al lucrării fac trimiteri nu doar la primele școli de studiu al rețelelor sociale (plasate în prima parte a secolului XX), ci și la diverse forme de analiză premodernă a rețelelor sociale (cum ar fi „Problema celor șapte poduri din Köningsberg”, rezolvată de matematicianul Euler). Tot în cadrul primului capitol discut pe larg despre orizontul de semnificații multiple ale analizei rețelelor sociale la nivelul specialiștilor din domeniu. Fac acest lucru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
consider totuși că, așa cum am precizat, pentru înțelegerea încărcăturii teoretice a termenului rețea socială, o trecere în revistă rapidă a elementelor ce definesc conținutul specific al celor trei școli de cercetare este în mod categoric utilă. 1.1.1. Analiza premodernă a rețelelor sociale Ideea conform căreia analiza rețelelor sociale începe, istoric, odată cu munca științifică a celor trei școli de cercetare se impune a fi rafinată. Freeman (2012, 2004) propune un criteriu de demarcație între analiza premodernă și analiza modernă a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1.1.1. Analiza premodernă a rețelelor sociale Ideea conform căreia analiza rețelelor sociale începe, istoric, odată cu munca științifică a celor trei școli de cercetare se impune a fi rafinată. Freeman (2012, 2004) propune un criteriu de demarcație între analiza premodernă și analiza modernă a rețelelor sociale. Rolul acestui criteriu este de a produce un clivaj sau o ruptură temporală, și nu epistemică între analiza modernă a rețelelor sociale - care începe odată cu apariția celor trei școli de cercetare amintite mai devreme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
modernă a rețelelor sociale. Rolul acestui criteriu este de a produce un clivaj sau o ruptură temporală, și nu epistemică între analiza modernă a rețelelor sociale - care începe odată cu apariția celor trei școli de cercetare amintite mai devreme - și analiza premodernă a rețelelor sociale - înțeleasă ca reunind diferite contribuții științifice care pot fi revendicate drept elemente ale unui nucleu teoretic fundamental pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului. Freeman propune acest criteriu de demarcație pentru a satisface nevoia de a identifica studiile și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
demersuri care s au centrat doar pe unul dintre cele patru atribute esențiale. Din acest motiv, se poate considera că ele aparțin unei faze protoistorice de coagulare a analizei moderne a rețelelor sociale sau, mai simplu spus, că aparțin analizei premoderne a rețelelor sociale. Borgatti și colaboratorii săi (2009: 4) și Scott (2000: 9) consideră, în acord cu ideea fazei protoistorice de coagulare a analizei moderne de rețele sociale promovată de Freeman, că dezvoltarea domeniului începe mult mai devreme de anii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale (Frisby, 2002; Giuffre, 2013; Marin și Wellman, 2011), au contribuit radical la dezvoltarea fundamentului teoretic pe care a fost construită ulterior analiza modernă a rețelelor sociale. 1.1.2. Școala studiilor sociometrice În contextul clivajului temporal produs între analiza premodernă și cea modernă a rețelelor sociale, prin aplicarea criteriului de demarcație propus de Freeman, devine evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent. Astfel, sub influența ideilor lui Durkheim, Simmel, Tönnies
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
scrisă de femei, mi se pare că în războiul sex versus cap câștigă sexul ca tematică, nu genul ca temă, ci sexualitatea. Trăim un „puțo-centrism” foarte contemporan, numai că „al lor” vine postmodern, adică post-modern, nu postmodern într-o lume premodernă, ca al nostru. Și, uite așa, după o carte extrem de talentat pornografică scrisă de o tânără femeie, vârâm capul între umeri și ne retezăm curajul donquijotesc de a cere CNA să interzică o porcărie de un haz gros misogin precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]