627 matches
-
3 elemente care trebuie evaluate pentru determinarea riscului de evenimente cardiace:variabilele clinice specifice bolnavului;capacitatea de efort;riscul specific chirurgical. În anul 2009 au apărut și primele ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie asupra managementului perioperator (24). Consultul optim preoperator include 8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată, angina pectorală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală. În primele 30 zile nu s-a observat nici o reducere a numărului de IM sau decese. În plus, prognosticul pe t ermen lung al pacienților revascularizați preoperator a fost similar cu al celor care au primit terapie medicamentoasă optimă. În concordanță cu acest studiu, ghidurile ACC/ AHA nu recomandă revascularizare coronariană profilactică de rutină în cazul pacienților cu boală coronariană stabilă înainte de o intervenție chirurgicală-. O altă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pacienții cu stenoză mitrală ușoară, cei cu stenoză semnificativă, dar asimptomatici și cei cu presiune sistolică în artera pulmonară mai mică de 50 mmHg, riscurile chirurgiei non-cardiace sunt relativ mici (23), de aceea corectarea chirurgicală a stenozei nu este necesară preoperator. Este necesar însă un control foarte bun al frecvenței cardiace pentru evitarea apariției edemului pulmonar. Insuficiența aortică sau mitrală nesemnificativă nu cresc riscul de complicații cardio vasculare în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace (26) . La pacienții asimptomatici cu insuficiență aortică sau mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
tracționează cuspa posterioară spre partea anterioară a inelului, în apoziție cu cuspa anterioară-. Există situații care impun rezecția limitată a segmentului prolabat (P2 din cuspa posterioară). Pacienții cu afectare mitrală valvulară demonstrată prin examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
impun rezecția limitată a segmentului prolabat (P2 din cuspa posterioară). Pacienții cu afectare mitrală valvulară demonstrată prin examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea presiunilor pulmonare, dilatarea atriului drept (AD) și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
post transplant cardiac. Se consideră că realizarea anuloplastiei tricuspidiene pe cordul transplantat ar scădea incidența acestei complicații. Un alt dezavantaj al tehnicii bicave îl reprezintă riscul de stenoză de venă cavă superioară, motiv pentru care se recomandă folosirea suportului inotrop preoperator, utilizarea oxidului nitric inhalator, a epoprostenolului intravenos, a prostaglandinelor în aerosoli și o îngrijire atentă postoperatorie (21). Transplantul heterotopic efectuat pentru prima dată de Barnard în 1974, implică plasarea cordului donator în hemitoracele drept inferior alături de cordul primitor care rămâne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
hipovolemie și hipotensiune;monitorizarea intraoperatorie prin ETE permite aprecierea funcției hemodinamice și aplicarea medicației cardioactive;tulburările de ritm sunt frecvente și trebuie corectate;HTP preoperatorie poate pune probleme de disfuncție VD;hemoragia postoperatorie este mai frecventă din cauza programului de anticoagulare preoperator în care se află mulți receptori;pacienții transplantați sunt mai susceptibili la infecții pe toată perioada vieții post transplant (11) (caseta 28.5). Mortalitatea perioperatorie asociată transplantului cardiac a scăzut până la 3-5%. O ameliorare a medicației imunosupresive și a urmăririi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ameliorare clinică și prognostică semnificativă. Dacă zona de miocard viabil lipsește sau este foarte redusă, volumul VS continuă să crească după BAC datorită continuării procesului de remodelare ventriculară. Un aspect important care influențează prognosticul îl reprezintă dilatarea majoră a VS preoperator. Chiar dacă există o zonă importantă de miocard viabil, dar VS este sever dilatat (volumul telesistolic depășește 130 ml), ameliorarea funcției sistolice a VS după revascularizare chirurgicală va fi minoră, iar prognosticul pe termen lung rezervat (1). Limita de viabilitate a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și mecanismelor intime ce apar la nivelul diferitelor aparate și sisteme înaintea, în timpul și după intervenția chirurgicală. O etapă extrem de importantă în abordarea problematicii urgențelor medicale din cabinetul stomatologic este reprezentată de investigarea amănunțită a statusului general al pacientului , bilanțul preoperator ( anestezic + chirurgical) și alegerea cu discernământ a locului și momentului unde se va desfășura manopera stomatologică sau de chirurgie dento-alveolară. În principiu orice act medico-chirurgical presupune asumarea unor riscuri dar acestea pot fi diminuate considerabil printr-un examen general și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Motiv pentru care calibrarea periodică a parametrilor aparatelor este imperios necesară. Monitorizarea pacientului dar și gestul salvator impune existența în cabinetul stomatologic nu numai a unei truse de urgență dar și a unor aparate utilizate cu precădere în monitorizarea statusului preoperator , pe durata intervenției și postoperator a pacientului. Conform ordinului numărul 153/ 2003 al Ministerului Sănătății și Familiei și Uniunea Națională a Asociațiilor Stomatologice - 2003, orice unitate stomatologică trebuie să aibă în dotare în trusa de urgență următoarele: 1 Monitorizarea constantelor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
arterială, sângerare masivă sau stimulare excesivă a reflexelor vago-vagale . Un alt aspect extrem de important este legat de instalarea hipotensiunii arteriale consecutivă unei asocieri medicamentoase. Astfel dacă unui pacient care se află sub terapie cu coronodilatatoare sau hipotensive , i se administrează preoperator barbiturice , acțiunea celor două medicamente se sumează , accentuează hipotensiunea arterială și în final se instalează o insuficiență coronariană consecutivă majoră. În concluzie , reducerea aportului sangvin la nivelul miocardului , fie prin spasm coronarian ( ca urmare a descărcării de catecolamine ) fie prin
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Cardiace (AHA) prima lucrare care trata problema profilaxiei endocarditei bacteriene. Deși schema de profilaxie recomandată de către AHA (American Heart Association) era destul de complicată pentru medicii stomatologi din acea perioadă (cură de Penicilină pe cale parenterală timp de 5 zile, 2 zile preoperator, 1 zi în momentul intervenției și 2 zile postoperator în doză de 500.000 UI la fiecare 6 ore), s-au fixat câteva jaloane de conduită extrem de importante pentru medicii practicieni. În prezent, în privința antibioprofilaxiei pentru endocardita bacteriană subacută majoritatea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
electric învecinat. Prezența stimulatorului cardiac nu impune precauții deosebite nici în privința medicației și nici a anesteziei (cea cu Xilină asigurând condiții bune de lucru). Extracțiile dentare sau alte manopere chirurgicale pot fi efectuate, cu condiția ca pacienții să fie premedicați preoperator. Nu este cazul să se refuze un tratament stomatologic la categoria de pacienți purtători de stimulatoare cardiace, acestea asigurându-le de fapt, un grad de securitate suplimentară. În concluzie considerăm că pacientul cardio-vascular ridică multe și serioase probleme pentru medicul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
un control pe aparate foarte atent , “ la zi “ , chiar dacă pacientul este un “ pacient cu teren declarat” , iar afecțiunile sale generale sunt cunoscute și monitorizate. În raport cu datele constatate și evaluate , medicul specialist de medicină generală este cel care stabilește tratamentul medicamentos preoperator pentru afecțiunea generală cardio-vasculară , de suprimare temporară , de completare sau respectare a lui. Medicul generalist trebuie să stabilească gravitatea afecțiunii generale (cardiace, metabolice, neurologice) , să aprecieze riscurile actului operator, să stabilească conduita terapeutică în raport cu intervenția chirurgicală. Datoria medicului practician și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a duratei de acțiune BDZ sunt astfel împărțite: Timpul (durata) de acțiune a BDZ Lungă Intermediară Scurtă Diazepam (Valium) Flunitrazepam (Rohypnol) Midazolam (Dormicum) Nitrazepam Lorazepam Chlordiazepoxide Oxyzepam Dozele ideale per os pentru BDZ sunt: • Diazepam (Valium) 10 mg - 1 tb. preoperator • Midazolam (Dormicum) 15 mg - 1 tb. preoperator • Flunitrazepam (Rohypnol) 2 mg - 1 tb. preoperator. Premedicația pe cale orală se administrează cu aproximativ o oră înainte de anestezia loco-regională. Midazolamul are o durată mai scurtă decât a Diazepamului dar este de 2 ori
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
împărțite: Timpul (durata) de acțiune a BDZ Lungă Intermediară Scurtă Diazepam (Valium) Flunitrazepam (Rohypnol) Midazolam (Dormicum) Nitrazepam Lorazepam Chlordiazepoxide Oxyzepam Dozele ideale per os pentru BDZ sunt: • Diazepam (Valium) 10 mg - 1 tb. preoperator • Midazolam (Dormicum) 15 mg - 1 tb. preoperator • Flunitrazepam (Rohypnol) 2 mg - 1 tb. preoperator. Premedicația pe cale orală se administrează cu aproximativ o oră înainte de anestezia loco-regională. Midazolamul are o durată mai scurtă decât a Diazepamului dar este de 2 ori mai mai puternic ca acțiune . În prezent
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Lungă Intermediară Scurtă Diazepam (Valium) Flunitrazepam (Rohypnol) Midazolam (Dormicum) Nitrazepam Lorazepam Chlordiazepoxide Oxyzepam Dozele ideale per os pentru BDZ sunt: • Diazepam (Valium) 10 mg - 1 tb. preoperator • Midazolam (Dormicum) 15 mg - 1 tb. preoperator • Flunitrazepam (Rohypnol) 2 mg - 1 tb. preoperator. Premedicația pe cale orală se administrează cu aproximativ o oră înainte de anestezia loco-regională. Midazolamul are o durată mai scurtă decât a Diazepamului dar este de 2 ori mai mai puternic ca acțiune . În prezent Midazolamul are mulți adepți în practica stomatologiei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în restul de 27 de zile, ceea ce subliniază încă o dată importanța acurateții actului chirurgical. Incidența AVC postoperator la 30 de zile a fost de 1,4% în cazul pacienților asimptomatici din studiile ACAS și ACST, în timp ce în cazul pacienților simptomatici preoperator rata acestei complicații a fost mai mare, respectiv de 2,4% în studiul NASCET și de 3,2% în ECST. Lezarea nervilor cranieni s-a petrecut în 8,6% din cazuri în NASCET și 5,1% din cazuri în ECST
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
imediat alcalinizarea urinei. Uroculturile ca rezultat al examenului urinei vezicale, pot fi sterile, dar calculul sau/și urina de deasupra unui calcul obstructiv, pot fi infectate. De aceea, se impune examenul bacteriologic al materialului litiazic, eventual și al urinei, recoltate preoperator. Elementul esențial al tratamentului este reprezentat de înlăturarea calculilor, inclusiv de depistarea calculilor sau fragmentelor de calculi care rămân eventual după înlăturarea calculilor prin orice mijloace. Bogata experiență publicată în ultimii ani în presa medicală, ca și numărul important de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
calcul medicamentos? cheag de sânge? tumoră de cale excretorie? Caracterele radiologice evidențiate mai ales pe radiografia simplă a calculilor fosfatici radioopaci, deja incluse de noi în capitolul Litiaza fosfatică, la care adăugăm unele din cazurile noastre, pot contribui la diagnosticul preoperator de calcul moale, pentru ca în cazul confirmării acestui diagnostic să se poată proceda mai ușor la utilizarea unor soluții de chemoliză, fie numai în cadrul intervenției chirurgicale convenționale, fie post-operator, utilizând drenajul temporal al cavităților renale instalat la intervenția chirurgicală sau
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
prin dispensarizarea îndelungată a pacienților operați, cu menținerea evidenței duratei de viață după operație și a calității acesteia. Reprezentarea grafică a acestor relații este realizată prin „analiza actuală”, „analiza actuarială”, „curba Kaplan Meier”. Determinarea apartenenței la grupe de risc chirurgical preoperator („stratificare de risc”, „scor de severitate”) și corelarea cu rezultatele chirurgicale tardive este parte integrantă a evaluării științifice a rezultatelor. Au fost dezvoltate metode de apreciere obiectivă a riscului chirurgical și determinarea stadiului de evoluție a bolii - „EUROSCORE”, „ARISTOTEL”, „RACHS
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
că la pacienții cu cel mai mare risc, inserția profilactică a IABP poate fi utilă în ceea ce privește supraviețuirea. Totuși, grupul exact de pacienți care ar beneficia nu a fost stabilit. Studii randomizate suplimentare sunt necesare pentru a stabili beneficiul utilizării IABP preoperator. A fost indicat că dacă se dorește o reducere a mortalității de la 10% la 3% ar fi necesar un studiu prospectiv, randomizat, de control a 440 de pacienți pentru a avea 80% șanse de a pune în evidență această diferență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
pacienților cu fibrilație atrială după operații de chirurgie cardiacă ? - poate fi utilizată determinarea troponinelor pentru diagnosticul unui infarct miocardic perioperator ? - este benefică administrarea medicației antiplachetare ca terapie adițională anticoagulării cu warfarină la pacienții cu proteze valvulare cardiace ? - trebuie oprit clopidogrelul preoperator în chirurgia cardiacă de urgență ? - este angiografia cardiacă CT o alternativă de încredere angiografiei coronare percutante la pacienții planificați pentru chirurgie valvulară? La aceste probleme se pot găsi soluții prin metodele chirurgiei cardiace bazate pe dovezi, ale cardiologiei bazate pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat cu traiect descendent, evitarea traumatismului și a hematomului local, administrarea de antibiotice preoperator, îngrijirea corectă post-operatorie a orificiului de ieșire; Respectarea tehnicii corecte a schimburilor, a măsurilor de asepsie și a pașilor dializei, implică o bună instruire a pacientului și reevaluarea periodică a tehnicii; Eradicarea portajului nazal de S. aureus, prin tratament local
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]