5,945 matches
-
de COVID-19, se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 29. Curtea a mai precizat că garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituțional al dreptului la muncă. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 378 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261698]
-
date care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: Oficiul European
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1) , părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul
GHID SPECIFIC din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259766]
-
care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. ... (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259351]
-
definit la art. 1.730 din Codul civil ca fiind dreptul legal sau convențional al unei persoane de a cumpăra cu prioritate un bun. Dreptul de preempțiune limitează - prin lege sau contract - exercitarea plenară a dreptului de proprietate în sensul restrângerii prerogativei dispoziției/abusus, ca element esențial al dreptului de proprietate. Dispozițiile art. 1.730-1.740 din Codul civil, privitoare la dreptul de preempțiune, care reprezintă cadrul legal general în această materie, sunt aplicabile numai dacă prin lege sau contract nu se stabilește altfel. ... 35
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și, în general, regimul juridic avute în epoca respectivă. Dreptul de proprietate renaște în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, în condițiile imperativ stabilite de legiuitor, fără ca regimul astfel reglementat să reprezinte o abatere de la principiile constituționale
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare) nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și, în general, regimul juridic avute în epoca respectivă. În aceste condiții, regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere restituite foștilor proprietari, în cadrul formelor asociative menționate, este determinat de legiuitor în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. ... (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259426]
-
când se pronunță pe cale de dispoziții generale. Instanța săvârșește un „exces de putere“, când fie pronunță o hotărâre judecătorească fără nicio competență în acea problemă, fie chiar și numai când ea săvârșește orice alt act de procedură în afara prerogativelor recunoscute instanțelor prin lege. În practica instanței supreme s-a statuat că prin exces de putere nu se pot înțelege decât acele atingeri aduse de judecători principiilor constituționale care determină, în interesul general, limitele în care trebuie să se restrângă
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
religioase. În acest sens, arată că nu legiuitorul a limitat credințele religioase, ci doar a creat cadrul ca, în viitor, executivul să instituie aceste măsuri, în condițiile pe care le va aprecia. Se realizează în acest fel o delegare a prerogativei legiferării în mod neconstituțional, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 115 alin. (6) și a jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a reținut că sursa limitărilor drepturilor și libertăților
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
continuare Regulamentul (UE) 2020/1.503. Articolul 2 (1) Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., este autoritatea competentă în ceea ce privește autorizarea, reglementarea, supravegherea și controlul furnizorilor de servicii de finanțare participativă care fac obiectul prezentei legi, prin exercitarea prerogativelor stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare. (2) A.S.F. este autoritate competentă pentru îndeplinirea funcțiilor
LEGE nr. 244 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257861]
-
penală. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autoarea contestă ceea ce legea nu prevede, urmărindu-se completarea dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală cu o nouă prerogativă a judecătorului de cameră preliminară. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, aceasta
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
o eroare de judecată prin clarificarea unor împrejurări, ci urmărește să schimbe raționamentul instanței și să îl înlocuiască cu cel făcut de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, entitate exterioară autorității judecătorești, lipsită de prerogativa constituțională de a spune dreptul și de a înfăptui justiția, care aparține exclusiv instanțelor de judecată, conform art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în condițiile în care aceasta a analizat exact același ansamblu de fapte și împrejurări precum cel
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
de COVID-19 se circumscriu prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 23. Cât privește dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că acestea se referă la măsuri ce vizează restrângerea sau interzicerea circulației
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
fără implicarea sau acordul Ministerului Finanțelor, care reprezintă statul român, în calitatea sa de acționar unic al fiecărei bănci de dezvoltare, și fără implicarea sau acordul oricărei alte autorități sau instituții publice, cu excepția Băncii Naționale a României, în exercitarea prerogativelor de autoritate competentă pe linia supravegherii prudențiale. (6) Deciziile privind politica bancară trebuie să se bazeze doar pe considerente economice, în ceea ce privește activitățile efectuate în nume și cont propriu, în condiții de piață, respectiv să se bazeze pe
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
a 5-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA nr. 17 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 31 ianuarie 2023 ) Articolul 69 Dispozițiile art. 68 nu aduc atingere prerogativelor Băncii Naționale a României de a aplica sancțiunile și/sau măsurile sancționatoare prevăzute la art. 76 . (la 03-02-2023, Secțiunea a 5-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA nr. 17 din 31 ianuarie 2023
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
esență, că, potrivit art. 175 alin (1) din Codul penal, funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești, exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură, exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
publică sau o funcție publică de orice natură. Codul administrativ, adoptat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, definește la art. 5 lit. y) funcția publică ca fiind ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice. De asemenea, Codul penal definește termenul „public“ ca fiind tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică. În acest context se
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
art. 145. Codul penal Art. 175 - Funcționar public (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
vigoare, prin dispozițiile art. 175 alin. (1), prevede că „funcționar public“, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Curtea Constituțională a statuat că „art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiași text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, în sensul legii penale, funcționar public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești. În raport cu cele arătate anterior, se reține că prerogativele la care face referire art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal se circumscriu exclusiv autorităților publice prevăzute de titlul III din Constituția României
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești. În raport cu cele arătate anterior, se reține că prerogativele la care face referire art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal se circumscriu exclusiv autorităților publice prevăzute de titlul III din Constituția României. Potrivit celor arătate anterior, reținerea calității de funcționar public în sensul art. 175 alin. (1
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Potrivit celor arătate anterior, reținerea calității de funcționar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal va presupune într-o primă etapă stabilirea exercitării atribuțiilor și a responsabilităților de către persoana în cauză în scopul realizării prerogativelor unei autorități dintre cele la care se referă titlul III din Constituție sau prevăzute de alte acte normative, dar circumscrise primelor, și, într-o a doua etapă, verificarea îndeplinirii condițiilor referitoare la temeiul și natura activității prestate. În același sens
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]