1,380 matches
-
a unei asemenea presupuneri. Critica îi aparține lui Varner și este, în opinia mea, cea mai puternică și cel mai bine asigurată filosofic pe care am întâlnit-o în literatura de specialitate. Desigur, argumentul lui Varner are la bază anumite presupoziții care sunt și ele contestabile. Dar să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru etica mediului. În etica tradițională corelăm prezența intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întâmpinare. De exemplu, chiar din perspectiva unei atitudini umaniste putem formula o întrebare cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întrebare cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării ei nutriționale. Acesta este un caz asemănător, după Singer 205 cu acela al proprietarilor de sclavi care susțineau că economia Sudului s-ar prăbuși fără munca sclavilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bun început posibilitatea unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau expediate îndată ca o problemă reziduală 209. Gândirea modernă restrânge noțiunea de drepturi naturale la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea unor constrângeri care fac imposibilă conceperea unei alternative la punctul de vedere dominant. Printre cei dintâi care exprimă explicit această poziție teoretică specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animalelor. Mill acceptă însă ca valabilă cerința pentru anumite drepturi, dar susține necesitatea întemeierii ei. Rezultă că un asemenea demers întemeietor este necesar și în cazul unei discuții despre drepturile animalelor. O depășire a acestui blocaj teoretic generat de dominanța presupozițiilor filosofice tradiționale, specifice modernității, este realizată de către Tom Regan 216. Acesta face observația că, în general, toți filosofii acceptă că modul în care tratăm animalele este supus unor constrângeri și că suntem răspunzători de răul făcut, fără însă a face
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
chiar ierarhiza animalele pe baza acestor interese, deși toate, în funcție de complexitatea lor biologică, au interese cu privire la viață 228. Unii critici încearcă o mai bună delimitare teoretică a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au o natură, divină sau superioară, care să le facă distincte. • Ființele umane sunt constrânse moral să nu folosească animalele în propriile
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au o natură, divină sau superioară, care să le facă distincte. • Ființele umane sunt constrânse moral să nu folosească animalele în propriile scopuri egoiste. Prima propoziție poate fi respinsă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În schimb, nu se poate susține științific că le-am întâlnit și la vreo altă specie. Ca urmare, întrucât între om și animal avem asemenea diferențe, rezultă că este incorect să îi includem împreună într-o singură categorie. A doua presupoziție poate fi respinsă pornind de la o analiză a ceea ce înțelegem prin "constrângere morală" și prin "scop propriu". Constrângerile privind comportamentul oamenilor față de animale sunt impuse tot de oameni, animalele fiind într-o stare de indiferență față de aceste constrângeri, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
deși nu este vorba despre alte ființe decât oamenii. 2.6. Drepturile animalelor versus etica holistă a mediului Am afirmat mai sus că dezbaterea din etica mediului duce la conturarea a două grupări teoretice care se recunosc pe baza unor presupoziții filosofice de maximă generalitate pe care le împărtășesc în comun. Este vorba, pe de o parte, de aceia care aderă la mișcarea de eliberare a animalelor și ajung până la revendicarea de drepturi pentru animale, și, pe de altă parte, de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problemele cu ajutorul eticii tradiționale, susțin teoreticienii mediului. Cred că avem aici o dezbatere cu consecințe pentru înțelegerea statutului eticii mediului. Este aceasta o dezbatere internă, rezolvabilă în interiorul eticii mediului, sau una externă, meta-etică, ce presupune luarea în discuție a unor presupoziții ce țin de filosofia morală? Distincția dintre cele două domenii a fost trasată de Callicott într-un articol în care ideea de eliberare a animalelor este văzută chiar din titlu ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de eliberare a animalelor este văzută chiar din titlu ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii autori au accentuat divergențele, alții au încercat să găsească
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etc. În continuare voi discuta despre datoriile pe care le avem ca membri ai unei comunități biotice față de toate celelalte entități cuprinse în comunitate. Dacă o asemenea abordare pare întrucâtva prea puternică, în sensul că ne obligă la asumarea anumitor presupoziții, atunci ne putem regrupa într-o perspectivă mai slabă în care vorbim despre persoane și datoriile lor față de ceea ce îi înconjoară. Unele dintre aceste entități naturale pot fi considerate bunuri comune, iar în raport cu ele, dar nu numai, putem vorbi și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în al doilea caz introducem un criteriu, așa cum ar fi acela al complexității biologice pe scara evoluției, și realizăm o ierarhie a formelor de viață. În opinia mea, avem aici o dilemă din care putem ieși numai prin asumarea unor presupoziții care avantajează una dintre cele două poziții. O alternativă la această dispută o reprezintă mutarea problemei din plan teoretic în cel practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care gândim natura și modul în care înțelegem moralitatea, mai precis, granițele unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest caz ies la iveală presupozițiile filosofice care fixează cadrele discuției și care ghidează opțiunile la nivel pragmatic. 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată Teoreticienii mediului susțin că peisajele au valoare intrinsecă și că, în afara valorii estetice, a pitorescului care poate stârni diverse stări emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucrurile să își urmeze cursul. O justificare suplimentară a restaurării poate fi elaborată și dintr-o perspectivă instrumentalistă, în sensul că o natură restaurată poate servi mai bine scopurilor omului. Se poate obiecta că argumentele lui Elliot se bazează pe presupoziția că orice intervenție a omului în spațiul natural este dăunătoare, ceea ce nu este acceptabil. Omul este parte a naturii, a evoluat în mediul natural și și-a construit propria nișă biologică. Intervențiile sale în natură, făcute pentru a supraviețui, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui nou mod de a gândi natura în care unul dintre conceptele cheie este acela de "grijă". În final încerc o reformulare a temelor ecologiei profunde din perspectiva unei etici a virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lume diferită și supraadăugată celei create înseamnă a acționa împotriva lui Dumnezeu. Invențiile tehnice, mecanice în primul rând, precum morile de apă și de vânt, sunt un adulter, în termenii lui Heidegger. Gândirea europeană modernă parcurge astfel drumul de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atracția universală, însă, în cele din urmă, criteriile de științificitate au fost îndeplinite numai de construcțiile teoretice bazate pe o abordare cantitativistă a fenomenelor. Extinderea domeniului moralității ar fi justificată în ecologia profundă pe o bază metafizică asigurată prin depășirea presupozițiilor de tip cartesian ale modernității. Față de un asemenea demers teoretic pot fi formulate obiecții. În primul rând, recunoașterea interdependențelor la nivel ecosistemic nu presupune în mod necesar recunoașterea unor relații de tip moral între entitățile aflate în interdependență 271. De
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
global. Cheia dezvoltării durabile o reprezintă integrarea, corelarea și armonizarea componentelor economice, ecologice și social-culturale ale sistemului global. În acest scop, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene stabilește un set de principii directoare în care regăsim explicit sau ca presupoziții principii filosofice fundamentale. Redau in extenso lista acestor principii: - promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului; - solidaritate intra- și inter-generațională; - cultivarea unei societăți deschise și democratice; - informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional: - implicarea mediului de afaceri și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]