6,389 matches
-
sînt traduși numai acei scriitori occidentali care sînt considerați a fi "progresiști", cu deosebire clasicii și scriitori comunizanți. (Ce imensă opera utilă de traduceri din opera marilor clasici universali s-a făcut la noi, în anii cincizeci-saizeci folosindu-se acest pretext). În schimb trebuiau traduși, abundent și integral (și nonvalorile) scriitorii ruși și elogiata în absolut știință și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează și editează autori antici. Scriu cu plăcere pentru copii, unde libertatea fantasticului este ceva mai mare. Mulți dintre ei aleg carieră universitară, deoarece cercetarea istoriei literaturii oferă un pretext sigur de cufundare în trecut și de contact cu operele de mare valoare estetică. Sporește, de asemenea, lista traducătorilor de poezie și proza veche. Pictorii caută ieșire pentru preocupările lor în ilustrații de carte pentru copii, unde alegerea de culori
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un simplu pretext pentru o percepție simultană, în timp ce din punct de vedere moral ea este metaforă unui impas lăuntric, echivalentul retoric al unei crize prelungi care are toate șansele de a deveni agonie. Cu alte cuvinte, conceptul tradițional de artă și obiectul (fetișul
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
chemi pe oameni ca să le spui: ăIată, am demistificat-o pe Gioconda; totdeauna a avut mustăți, care v-au fost ascunseă. Astfel, nu transformi un duel, nobil, într-un las asasinat, cum a făcut Planchon în piesa lui Shakespeare, sub pretextul de a demistifica spiritul cavaleresc, fiindcă Shakespeare n-a vrut-o, el, care, de altminteri, cînd voia într-adevăr, nu se abținea să-și zugrăvească prinții în culorile cele mai întunecate". Apoi, cu o resemnare vădit contrariata, observă: "Astăzi teatrul
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
așteptările și speranțele ce au avut atîția ani la rînd, nu au altceva de făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
secolul XVII, aparținînd lui Corneille, o comedie în fond, este transformată de Alexandru Darie și încărcată de o semnificație fundamentală: rolul și prețul teatrului, astăzi, în cetate. Utilizînd procedeul teatrului în teatru, regizorul se folosește de piesă că de un pretext pentru demonstrația să. Alcandre, magician-regizor este rugat de Pridamant să-i spună ce se întîmplă cu fiul său, Clindor. Magicianul se apucă să depene o poveste care, încet-încet, prinde viață, pe scenă. Se naște un spectacol. O cavalcada de qui-pro-quo-uri
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
care știu acest amănunt - da. *Duhnitoare de-a dreptul "a regim comunist" e o tabletă semnată în pagina 14 de fostul șef de cadre de la Uniunea Scriitorilor, Viorel Știrbu. Într-un stil sclifosit pînă la neinteligibil, el se folosește de pretextul Pacepa pentru a-și afirmă populismul de doi bani, antioccidentalismul și nostalgia după regimul în care era șef de cadre: "Solemnélul Occidcnt și are slăbiciune pentru vânzători. Că și pentru buzéranti. Numai pentru poporeni, pentru holotă, adică, are pusă rohatca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
doi, și-au declarat rușinea că sînt români, din cauza "tratamentului barbar" și a simulacrului de proces care a precedat execuția. Firește că e amărîtor să vezi că un asemenea proces, prezentat că o manifestare a voinței populare, a fost un pretext pentru împușcarea Ceausestilor. Dar mi se pare superficial să declari că ți-e rușine că ești român din cauza că văzând o casetă video cu un număr redus de persoane și diverse reportaje ale TVR despre revoluția din România în direct
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
mai nou, un asemenea debut și o asemenea ascensiune sînt de invidiat. În 1997 îi apare la Editură Humanitas, din nou un lucru prețios pentru orice autor, volumul cu o singură piesă, Oedip la Delphi, o temă antică tratată ca pretext pentru un subiect de actualitate. În 1998, Editura ALL publică în Colecția de teatru GODOT, piesa Regele și cadavrul, o piesă în două acte după Somadeva, un fel de dramatizare după una dintre meditațiile lui Heinrich Zimmer. Incursiunea această în
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
dintre ceilalți l-ar putea denunță. Așa ceva nu era posibil în închisoare. În primul rînd, acolo funcționa o regulă de comportare: să nu ai de-a face cu ofițerul politic. Așa că nimeni nu cerea să iasă la raport, nici macar sub pretextul unor reclamații îndreptățite, cum ar fi fost lipsa mîncării sau orice altceva. Dacă, totuși, cineva "cădea în păcat", noi ripostam cu izolarea. Era o dublă pușcărie, greu de îndurat. - Sub ploaia de umilințe, torturi și suferințe fizice, își mai poate
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică și el, cu argumente serioase, deficiențele de abordare și nivelul modest al unei cărți despre literatura germană din România, publicată de Cristina Tudorică în Germania, iar Florian Bratu, luînd ca pretext Kakistocratia lui Dorin Tudoran, isi expune propriile cugetări despre prostie, într-un aliaj cam nefericit de prețiozitate și stil "colorat" ce seamănă mai curînd cu o parodie a prostiei (sau poate o fi?). Cronică literară a redactorului șef (el jură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
cu grație, mască să e cea de amazoana. O amazoană-artistă, care nu se ferește de iconoclastie, lovind fără cruțare în prestigii pentru multi intangibile. Despre opera wagneriana Parsifal, care s-ar afla "mereu în pericolul de a cădea în ridicol": "Pretextul literar este mai cretin decît se poate suporta. Această folosire a Evangheliei pentru emoționarea unor bețivani provoacă un rîs nebun". Că și: "Cassado e foarte bun, dar și-a pierdut vremea să dezgroape variațiunile lui Ceaikovski (ce autor castrat!), de
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
teatru în opt zile (înjumătățind astfel termenul, la fel de nebunesc de cincisprezece zile). Angajamentele obligă, iar febra te consumă. Apoi - sau între timp, cine mai știe?! - el face parte dintr-un cortegiu funerar a cărui trecere pe străzile Parisului servește ca pretext declanșării Revoluției de trei zile, din iulie 1830. În ziua următoare, citește într-un jurnal al Puterii o relatare în detaliu a propriei execuții. Scena e pînă într-atît de verosimilă, că naratorul însuși are "un moment de îndoială". Aflat, atît
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
dintre eroi: flexibilitate, dar și fidelitate față de spiritul operei. Interesante sunt relatările despre activitatea pedagogica susținută de Pântea la Luxemburg, unde conduce clasa de operă de la Conservator. Un excurs prin repertoriul esențial de operă de la Purcell la contemporani are ca pretext invitația autoarei de a imagina un presupus directorat într-un teatru ideal: se construiește în fața noastră o strategie repertoriala de înaltă ținută și se schițează principiile unui statut demn al artistului liric. O galerie de portrete muzicale ale unor mari
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
ale subiectului, am citit că personajul cvadragenar "se îndrăgostește" sau "face o pasiune" pentru o colegă a fiicei lui. Fals! De fapt, parafrazînd ce spunea Bălcescu despre revoluția de la 1848, fata nu e cauza ci ocazia răzvrătirii paterne. E un pretext. E un (iluzoriu) punct de sprijin pentru răsturnarea lumii. Drept care regizorul are ideea de a "vizualiza" fanteziile erotice ale personajului (care, ni se spune, de 14 ani se prostituează în publicitate) într-un stil ironic și fastuos, cu o tușa
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
Pardău, limba din care a fost făcută traducerea nu este însă precizată, deci nu ne rămîne decît să sperăm că e japoneza. Limbajul e esențial în acest roman, pentru că el ar putea fi considerat un poem în proză. De fapt, pretextul narativ chiar este un poem în proză. Cartea începe cu o istorisire tulburătoare: autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
școala perversă a literaturii, neconcordanțe ce periclitează unitatea ansamblului, fără a o distruge însă. O primă plăcere stîrnită la lectură este dată de curgerea vioaie a frazelor - firească, ne vom zice, căci, la urma urmei, cea care le notează (bătrînul pretext al jurnalului!) este o sprințară fată, trăindu-și o adolescență tîrzie, dar nu mai puțin nărăvașă. Însă nici atunci cînd juna va deveni "doamna Mona" sau o "bătrînă doamnă" frazele nu-și vor pierde fluiditatea și naturalețea, căci vocea narativă
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
oculistul - n.m.) zice că eu pot să văd bine, sînt foarte neinteresanți, neproductivi și banali, în timp ce masa informă care se percepe vag după ei este de fapt rodul imaginației mele. Ceea ce văd acolo ochii mei slabi nu este decît un pretext pentru visele mele, pentru dorințele și, de ce nu, doar e un cuvînt la modă, pentru fantasmele mele, la care cei care văd perfect n-au acces. Nu au nevoie. Ei văd lumea la fel, identică pentru milioane de ochi". Nu
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
conflict de anvergură, menit să urgenteze reînființarea Securității. Tenebroasa instituție, de care românii abia scăpaseră, a fost reactivată sub alte pălării, denumiri și competențe. În tranziția haotică ce a urmat, anumiți politicieni din România au căutat permanent motive de ceartă, pretexte și scopuri de a învrăjbi populația din cele trei județe, Mureș, Harghita și Covasna. Deși consensul se află departe și toleranța este străvezie, multe familii își văd liniștite de treaba lor, nu aderă la cauza provocărilor mocnite. Am părăsit România
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
care să nu-și încerce puterile jurnalistice cu prilejul sărbătoririi a o sută cincizeci de ani de la nașterea poetului național. Dar, dacă e să privim lucrurile mai cu luare aminte, Eminescu a fost și în acest an mai mult un pretext de răfuieli politice sau de atacuri sub centură. În afară de asta, noul premier a făcut la Botoșani o descriere a bugetului în cele mai negre culori posibile, vorbind, pentru prima oară în România, despre cancerul fiscalității selective și despre bugetele parțiale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
Șerban Foarță Ucis din ordinul lui Stalin (sub incredibilul pretext, se zice, al unei pseudoceliotomii), faimosul Frunze, roș-gardistul, ajunge nume de oraș. Tot astfel, Kuibîșev și Gorki, - acesta ultim uzurpînd (nu, evident, din voia-i proprie) numele urbei lui natale, evocator al unei Rusii varege, Nijni-Novgorod. Cît despre Kirov, prezumtivul
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
din acest real care și-a aruncat de-a valma boarfe și biserici în lăzi de gunoi pestilențiale din acest surdo-mut beat crița amnezic mitoman etc." (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Imaginea cristica nu reprezintă decît un alt pretext al substituției, un teatru al sacrului în care protagonistul și spectatorii sînt permutabili: "îngerii îmbrăcați în dezastre./ ei țin în mînă un fel de invitație un fel de bilet de intrare un/ fel de convocare. îmi spun e pentru tine
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
de Ștefan Predescu, luptătorul din Rezistență, sau de un personaj care i s-a substituit între timp). Agitația din jurul acestui caz, de care se ocupă un colonel de Securitate, Pavel Segărceanu, si de care se interesează îndeaproape Alexandru Drăghici, constituie pretextul epic al examinării de aproape a comportamentului nomenclaturiștilor. Cu un remarcabil curaj artistic, Alex Mihai Stoenescu trece dincolo de imaginea convențională a unor personaje istorice, atribuindu-le o viață sufletească și, de fapt, atribuindu-le viața. El ignoră, decis, prejudecată că
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Stefana Totorcea În volumul Volubilis, Simona Popescu își adună eseurile și interviurile risipite prin presă. Cartea se plasează inevitabil în prelungirea celorlalte scrieri ale sale. În "Cuvînt înainte", autoarea arată că aici temele pot fi considerate simple "pretexte" de care sinele se acroșează, importanța fiind traiectoria sinuoasa a acestuia, care astfel se definește și redefinește. De aceea, cel mai interesant aspect al cărții este nu atît tematica la care scriitoarea se raportează, cît modul absolut personal și uneori
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
au devenit mai religioși decît erau cei de acum treizeci de ani. Există totuși cîteva deosebiri. Spre deosebire de ceea ce se întîmplă cu cîteva decenii în urmă, cînd pentru cei mai mulți din generația mea mersul de Paști la biserică era mai mult un pretext de întîlnire la ore tîrzii, tinerii pe care i-am văzut la Înviere veniseră țintit la biserică. Nu ca să vadă și să fie văzuți, ci pentru a lua parte la slujbă. Grupurile de băieți și fete nu-și mai făceau
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]