595 matches
-
firului povestirii se întrerupe o dată cu stingerea morarului. Popasul e unul care cheamă la reflecție și propune o schimbare de macaz: Murind omul încetează a mai trăi, dar nu piere din lume: sufletul lui rămâne și petrece cu cei vii, umblând pribeag de la om la om, ca să-și ceară de la fieștecare dreptatea, să mângâie pe cei ce i-au îndulcit viața și să mustre pe cei ce i-au amărât-o, și vai ție dacă vei fi greșit de dânsul, căci pretutindenea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
idilei inițiatice și năzdrăvanei Despina. Convins că "atingerea e totuși posibilă", i se sustrage călugărindu-se și făgăduindu-se astfel castității, inspirate lui și întrevăzute în iconografia Maicii cu Pruncul. Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sută de brațe, l-a salvat pe Zeus de o primejdioasă uneltire a celorlalți olimpieni. Dar Tetis locuiește mai ales în palatul de sub mare al tatălui său, Nereu, iar greul creșterii copilului și adolescentului Ahile i-a revenit lui Foinix, pribeagul ocrotit de Peleu: prunc, Ahile nu mânca decât din mâna lui Foinix, care îl ținea în brațe la ospețe, îi tăia carnea și i-o dădea în gură; îi dădea și vin, pe care uneori copilul îl vărsa, pătându-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși, firește, Homer nu spune asta explicit - că omorul săvârșit din imprudență i-a rămas, pentru toată viața, lecție de stăpânire, care apoi a luat forma bunătății și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
plecarea sa din Moldova după consemnările cronicarilor vremii, ...”toți soldații primiră ordin de a prăda țara și a lua cu sine oameni și vite”... O altă relatare de cronici menționează cum din pricina asupritorilor turci populația românească pribegea În alte țări. „Pribegii aceștia sporeau numărul românilor transburgeni”. Se precizează că În anii 1753- 1765, 1880 coloniștii au trecut Bugul și au creat o zonă transbugeană. În anul 1783 numărul familiilor românești „spori cu 10.000 de suflete cu 1.500 gospodării și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Carmen” și „Ovidiu”. Versurile vor fi strânse în placheta Surprize (1900). Semnând și Ioan Bălănescu-Danubian, I. B. Danubian și Danubian, B. colaborează apoi la „Tribuna liberală” (Galați), „Noua revistă olteană”, „Presa” (Giurgiu), unde publică în foileton Schițe marine. Ziarul unui pribeag, tipărit și în volum, sub titlul Din largul mărei (1906). Ulterior, se consacră carierei militare, colaborând frecvent la diverse periodice, îndeosebi pe chestiuni de marină. A tipărit, de asemenea, mai multe lucrări de popularizare. Volumul Surprize se distinge în producția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMÂNI, publicație apărută la Paris între 1952 și 1966, fiind alcătuită, după cum se menționează, de „ziariștii pribegi Pompiliu Păltânea și Constantin Arsenie”. A fost editat între 1952 și 1958 în colecția „Grai și suflet românesc”, iar din 1959, după moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
de note lămuritoare și documentare”, o revistă a principalelor evenimente din ultimii ani „alcătuind o mică istorie contemporană a României”, o colecție de zicători și proverbe, un repertoriu de adrese și informații privind „îndeletnicirile ideale și practice, nevoile și nădejdile pribegilor români de pretutindeni”. Chiar dacă structurarea materiei nu este întotdeauna delimitată strict în rubricile respective, iar ponderea textelor literare variază de la un număr la altul, țelurile propuse inițial sunt atinse. În primul volum (1952) antologia de proză și poezie, ce stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
apoi la „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”. Până la război mai tipărește versuri și cronici de artă plastică în „Arta română”, „Flacăra”, „Vremea”. La cotidianul „România”, în 1917, este autor de stihuri mobilizatoare, patriotice, iar la rubrica intitulată „Carnetul unui pribeag”, folosind semnătura Ac., poate și pseudonimul Idem, scrie note critice, uneori adevărate pamflete, precum și articole izvorâte din obida și suferințele acelor zile de restriște. Tot la Iași mai colaborează la „Unirea”, apoi, după întoarcerea la București, numele îi va apărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
mai rămase în ureche decât amintirea țipătului lor ascuțit. „ S-au dus !”, rupse cineva tăcerea, cu glasul tremurat. După berze... s-au dus și ele !”, continuă acelaș glas, gândindu-se, poate, la ei, la soarta lor, la viața lor de pribegi. Apoi, se lăsă din nou liniștea, o liniște nefirească... Sleiți de puteri, s-au strecurat pe rând, spre dormitor, în tăcere, adormind cu gândul la Moldova, la cei rămași acolo, cu ochii înlăcrimați. Luna aruncă o lumină alb-albăstrie peste sat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ruine..absolut tot” „Sărăcia și foamea, și bolile i-au ucis pe cei mai mulți dintre cei rămași..” ...Vești ce ne tulburară profund viața. A urmat Armistițiul... Evenimentele care au surprins întreaga țară, influențară după cum era de așteptat și viața noastră de pribegi... la Pesac. După întoarcerea armelor, trupele române luptau alături de Forțele aliate pe Frontul de Apus. Întoarcerea armelor...a stârnit mare agitație printre „șvabi”. Privirile lor, până ieri prietenoase, deveniră dintr-o dată dușmănoase de te frigeau. Se auzea că la Lovrin
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mult ne iubea... și cât de mult îl iubeam și noi pe el. Alungați din școala noastră, cu ultimele planuri ale vieții năruite, începeam o nouă pribegie, dar, nu ca aceea din 1944... acum porneam într-o lungă viață de pribegi fără speranță. Dacă urmele marelui război se ștergeau greu, greu... dar, se ștergeau, drumul noilor zări pentru noi se deslușeau și mai greu dintre neguri... O viață lungă de pribegi, ne aștepta... Din Piața Unirii tixită de lume, la un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aceea din 1944... acum porneam într-o lungă viață de pribegi fără speranță. Dacă urmele marelui război se ștergeau greu, greu... dar, se ștergeau, drumul noilor zări pentru noi se deslușeau și mai greu dintre neguri... O viață lungă de pribegi, ne aștepta... Din Piața Unirii tixită de lume, la un mare miting, uralele răzbăteau în tot orașul... „Gheorghiu Dej luptător... pentru pa-ce și po por..!” „Uraaa... uraaa... uraaa..!” „ - Trăiască tov. Stalin, conducătorul tuturor popoarelor !”, strigă un activist, într-o pâlnie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Fereastra din ușa căsuței, înfundată cu carton, în locul perdeluței, părea oarbă. Iar deasupra ușii, pe o placă scria.. cu vopsea roșie, „xerox”. Am pășit pe alee, cu emoția elevului de atunci.. din `948, când am pornit în lunga viață de pribegi, alungați din școala noastră.. și, drumul noilor zări se deslușeau greu dintre neguri. „.. șaizeci de ani.. șaizeci de ani au trecut, de atunci..!” și, mintea îmi repeta mereu, ca o mașinărie stricată... „șaizeci de ani... șaizeci de ani, au trecut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dus singuri, până în fața fostei mele săli de clasă. Pe ușă scria „Sala T 18”, De aici am ieșit ultima oară, murmurând în lacrimi, cântecul „De-ar fi Moldova’n deal la cruce”, și, alungați, am început lunga viață de pribegi. Pe ușă încă mai scria.. în închipuirea mea, clasa a VII-a. Chiar dacă ne-am aflat fiecare rosturi.. tot un fel de pribegi, stigmatizați, ne-am socotit. Și acum, mi s-a părut că aud, glasul gutural al lui Groza
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lacrimi, cântecul „De-ar fi Moldova’n deal la cruce”, și, alungați, am început lunga viață de pribegi. Pe ușă încă mai scria.. în închipuirea mea, clasa a VII-a. Chiar dacă ne-am aflat fiecare rosturi.. tot un fel de pribegi, stigmatizați, ne-am socotit. Și acum, mi s-a părut că aud, glasul gutural al lui Groza, în urma noastră, desprins din cartonul de pe perete... „hă - hă - hă..!” Un tremur simții în tot trupul. M-am rezemat de perete, cu spatele la fereastră
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
decât deprimant, să-i vezi cât de scunzi au ajuns. Rezemat de pervazul ferestrei, cu mâinile împreunate și sufletul plin de dragoste, i-am mulțumit lui Dumnezeu că, măcar, i-am găsit în picioare... Că au rezistat.. Viața noastră de pribegi întâi în Banat... apoi, lunga viață a pribegiei.. mi se desfășură, cu iuțeala gândului înaintea ochilor. Omul, cu puterea lui de voință, cu mișcări libere, poate învăța multe de la ei... muți și stânjeniți prin rădăcinile care-i țin pe loc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lor, care s-a călatorit, încă se mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în urmă cu șaizeci de ani... Rememoram, pentru încă, a câta oară, amintirea tuturor visurilor născute între acele ziduri.. și, năruite în lunga viață de pribegi. Vântul blând al toamnei, mângâia ierburile vestejite și clătinau în răstimpuri vârful brazilor din micul parc, ca un cântec trist. Căsuța lui moș’ Vasile-portarul, cu feresatra de la ușă, fără perdeluță, acoperită cu un carton, și pe care sta scris cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
șubrezită, ori, poate chiar la dânsul... O presimțire rea... mă cutremură. Mi se părea că ne vedem pentru ultima oară. Ne-am privit o clipă într-o tăcere tulburătoare, de parcă am fi măsurat tot trecutul trăit în viața noastră de pribegi... Și, din nou ne-am cercetat în ochi să aflăm ce se ascunde în sufletul fiecăruia. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez pe toți, si să-i dezmierd.. să-i dezmierd, ca pe însăși copilăria mea. Apoi, toți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urmașii cizmarului Ahasverus, „ucigașul lui Isus”, și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre ipostazele pedepsei. El este numit fie „evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și amintiri care îi populează neîncetat visele, clipele de răgaz, orele din afara programului istovitor de muncă, dar mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente pe glob, ca într-o Arcă a lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acuzare juriul a votat împotriva lui și l-a condamnat la moarte pe acela care odinioară s-a abținut să participe la nelegiuirea inițiată împotriva unuia din prietenii lor, trimis în exil, căci și ei pe acea vreme fuseseră niște pribegi nefericiți. 2. Numai unirea necesară dintre filosofie și politică ar putea îndrepta statul (Scrisoarea a VII-a, 325c 6-326b 4) Văzând eu toate acestea și observându-i pe bărbații care conduceau viața publică, care formulau legi și care vegheau la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând aceleași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
XVI-lea, îmbină în ea un complex de inferioritate (îl tratează pe străin „ca pe un rege, a pe domni”), interes (ospitalitatea interesată, cu scopul de a câștiga / de a cumpăra bunăvoința, aprecierea, răsplata celuilalt), dorința de a-i oferi pribeagului protecție (a-l face să se simtă ca la el acasă), dorința de a-și învinge complexele (de a-i arăta celuilalt că „nici noi nu suntem mai prejos”). 2. Stilul de a vorbi al românilor Stilul de a vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doi ardeleni: Gh. Bariț și Aron Pumnul. Glasul Bucovinei devine și mai prezent după ce Gazeta Transilvaniei a lui Gh. Bariț este sistată de regimul maghiar. Deosebită atenție era dată și evenimentelor politice din Principatele Române Moldova și Muntenia. Bucovina răspunzând pribegilor moldoveni din Cernăuți înfierează „terorismul fără pildă al lui Mihai Sturza - atitudine care va duce la moartea ziarului, datorită intervenției consulului rus de la Iași la ministerul de interne „austriac”. Bucovina mai avusese întreruperi în activitate, în 1849, timp de două
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]