1,698 matches
-
l-am socoti mai puțin valoros decît oricare alt excelent conducător de armate. Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți". Fapta curajoasă și primejdioasă, dovedită într-o împrejurare, nu scuză cruzimea gratuită, desfășurată fără necesitate, irațională. Să recitim o frază definitorie pentru concepția umanistului realist care a scris De principatibus, spre a convinge că machiavelismul nu e totuna cu gîndirea lui Machiavelli, că etica
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mică, și face rău prin aceasta numai acelora cărora le ia ogoarele și casele pentru a le da noilor locuitori, care sînt însă o foarte mică parte din noul stat; aceia cărora le-ai făcut rău nu vor fi niciodată primejdioși 14, deoarece sînt răzleți și săraci, iar toți ceilalți, întrucît nu au avut nimic de suferit, pe de o parte, vor trebui să fie supuși și cuminți, iar pe de altă parte, vor trebui să se ferească de a nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
celor care au fost jefuiți de bunuri. Concluzia mea este, așadar, că aceste colonii nu costă bani, că ele sînt credincioase statului și fac prea puțin rău cuiva; iar cei care au avut de suferit din pricina lor nu pot deveni primejdioși, deoarece sînt săraci și răzleți, după cum am mai spus15. De unde urmează constatarea că pe oameni trebuie să-i iei cu binele, sau să-i distrugi cu totul, fiindcă ei se răzbună pentru un rău ușor care le-a fost pricinuit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care nu greșește niciodată sau numai rareori: anume că acela care este cauza puterii cuiva se prăbușește el însuși; în adevăr, puterea celuilalt, el a făcut-o fie prin viclenie, fie prin violență, și atît una cît și cealaltă sînt primejdioase pentru cel care a devenit puternic. CAPITOLUL IV De ce regatul lui Darius, care a fost ocupat de Alexandru, nu s-a răsculat după moartea acestuia, împotriva urmașilor lui Date fiind greutățile care se ivesc în stăpînirea unui teritoriu de curînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a devenit principe, nu prin favoarea cuiva, ci prin gradele pe care le atinsese în cariera militară și pe care și le cîștigase cu mii de osteneli și de primejdii, păstrîndu-și apoi locul de principe prin nenumărate fapte curajoase și primejdioase. Desigur că nu putem considera drept un act de merit faptul de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de milă și de religie, deoarece toate acestea îți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la grea încercare atunci cînd trec de la o formă de guvernare largă la un regim absolutist; căci principii acestor state guvernează fie prin ei înșiși, fie prin mijlocirea diferitelor magistraturi. În acest caz, situația lor este mai nesigură și mai primejdioasă, deoarece ei atîrnă în totul de voința acelor cetățeni care ocupă diferitele magistraturi, iar aceștia pot să le ia cu ușurință puterea, mai ales în împrejurări grele, fie împotrivindu-li-se, fie refuzînd să se supună ordinelor lor. Iar într-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
gata să moară pentru stat, atunci cînd moartea este departe, dar în momente de restriște, cînd statul are nevoie de cetățeni, el găsește prea puțini care să vrea să-l slujească. Și experiența de acest fel este cu atît mai primejdioasă, cu cît n-o poți face decît o singură dată. Deci, un principe înțelept trebuie să se gîndească și să găsească un mod de guvernare prin care cetățenii lui, oricînd și în orice împrejurare, să aibă nevoie de stat și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Spun, așadar, că armatele cu care un principe își apără statul sînt ale lui proprii, sau mercenare, sau aliate, sau amestecate din aceste feluri diferite, putînd fi numite în acest caz mixte. Armatele mercenare și cele aliate sînt nefolositoare și primejdioase; iar dacă un principe își întemeiază puterea pe armatele mercenare, el nu va avea niciodată o situație stabilă și sigură, deoarece armatele de acest fel sînt lipsite de unitate între ele, sînt ambițioase, fără disciplină și necredincioase; ele sînt pline
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-a sfîrșit, ei n-au mai vrut să plece de aici, și astfel a început înrobirea Greciei de către necredincioși. Prin urmare, acela care nu vrea să învingă să se folosească de asemenea armate, pentru că ele sînt cu mult mai primejdioase decît cele mercenare. Într-adevăr, prin însăși natura lor, ele aduc cu sine pieirea, deoarece sînt strîns unite între ele și deprinse să asculte întotdeauna de altul, iar nu de tine; armatele mercenare, în schimb, atunci cînd vor să-ți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tot și au fost chemate și plătite de tine; și chiar dacă ai pune în fruntea lor pe un al treilea, el nu va putea să cîștige atîta autoritate, încît să poată să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care le primise în ajutor, aducînd cu el numai soldați francezi și cu ei a cucerit Imola și Forli. Dar mai pe urmă, armatele acestea nemaipărîndu-i-se sigure, a recurs la trupele mercenare, întrucît a crezut că ar fi mai puțin primejdioase și astfel a angajat în slujba lui pe oamenii lui Orsini și ai lui Vitelli. Mai apoi însă, cînd a început să aibă de-a face cu trupele acestea, i s-a părut că dau de bănuit, că sînt necredincioase
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
astfel a angajat în slujba lui pe oamenii lui Orsini și ai lui Vitelli. Mai apoi însă, cînd a început să aibă de-a face cu trupele acestea, i s-a părut că dau de bănuit, că sînt necredincioase și primejdioase, așa încît le-a distrus, rămînînd doar cu armatele lui proprii. Și nu este greu de observat deosebirea care există între cele două feluri de armate, dacă ne gîndim că faima militară a ducelui, atunci cînd avea alături numai pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pot să-l facă urît sau disprețuit, și ori de cîte ori va fi reușit să facă aceasta, el își va fi îndeplinit bine rolul și astfel celelalte fapte dezonorante pe care le-ar săvîrși nu-i vor mai fi primejdioase. Oamenii îl vor urî mai ales, după cum am mai spus, dacă se va arăta lacom și se va face stăpîn peste averile și pe soțiile supușilor săi. De aceste fapte trebuie să se ferească, deoarece atîta vreme cît nu le
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
servească încă de această politică. Turcii sînt sclavii sultanului, iar sultanul este sclavul ienicerilor. În Europa creștină, un suveran trebuie să trateze la fel de bine toate rangurile celor pe care-i comandă, fără a face o diferență care ar cauza gelozii primejdioase pentru interesele lui. Modelul lui Sever, propus de Machiavelli celor care se vor ridica la putere, este pe atît de rău pe cît le poate fi de folositor exemplul lui Marc-Aureliu. Dar cum pot fi propuși ca modele, laolaltă, Sever
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se scărpina În cap. Odată ajunși pe platoul neted de jos, cu toate că mai era mult pînă la gîrlă, țipa la noi să frînăm 2ca nu cumva să lunece el În apă. Zbiera atunci că nimic nu e pe lume mai primejdios ca apa, că focul e o joacă față de ce poate să facă Valea Măriei și ne Înjura gros dacă simțea că nu frînăm cum se cuvine. Nu ne supăram, mai degrabă rîdeam de spaima lui. Într-o zi, cînd suiam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întinderea Înțepenită a fluviului. Să fi văzut atunci nouri de zăpadă spulberată, să fi auzit chiote și focuri de flintă În aer de dragul avîntului fără piedici prin albia uriașă!... PÎnă la urmă, lui Gheorghe i s-a dat o muncă primejdioasă: ducea poșta la cel mai apropiat oficiu, la o cale ferată, vreo 40 de kilometri spre sud. Pleca dimineața și se Întorcea În aceeași zi. Patru cai cu părul des și stufos ca lîna trăgeau sania la vreme de iarnă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
eroare”127. Cu fiecare cer, chipul lui Isaia se schimbă; mai precis, „slava chipului” său sporește pe măsură ce se apropie de punctul final (6,25). Ultimele două ceruri, al șaselea și al șaptelea, sunt precedate de două zone de „aer”, foarte primejdioase pentru profet. Ajuns în al șaptelea cer, Isaia primește veșminte îngerești, devine așadar egal cu îngerii. Dualismul întâlnit în primele cinci ceruri nu mai există aici (îngeri „de dreapta” și „de stânga”). „Înfățișarea tuturor este una, iar lauda lor, egală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
corpusul apocaliptic intertestamentar. Câteva reflecții finale Iudaismul rabinic, instituționalizat va privi cu suspiciune textele apocaliptice. Cartea lui Daniel a fost cooptată în canon datorită pasajelor exegetice care urmează după fiecare vis sau viziune extatică. O viziune fără interpretare poate deveni primejdioasă pentru neinițiați. și nu numai atât. Argumentul cel mai tare al rabinilor este de natură teologică: ascensiunile de-a lungul cerurilor suprapuse, până la fața lui Dumnezeu, riscă dacă nu să anuleze, cel puțin să relativizeze caracterul absolut transcendent al divinității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a „origeniștilor” mi se pare, din punct de vedere teologic și deontologic, una dintre idiosincraziile cele mai regretabile ale lui Stăniloae, cu consecințe pe care îmi este imposibil să le prezint aici în amănunt, dar care îmi par evidente: izolarea primejdioasă în turnul de fildeș al unei „dogmatici de aparat” și practicarea unei teologii resentimentare. 3. Am încercat, de asemenea, să arăt că marea dragoste a lui Stăniloae pentru Părinți, departe de a fi fructul exotic al perioadelor sale de studii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
transpunere? Pentru că o bună parte din comunitate nu mai utiliza ebraica. În plus, exista o presiune și o atracție foarte puternică din partea mediului elenistic. Trecerea textului sacru ebraic în limba greacă a fost simțită ca un pas deopotrivă decisiv și primejdios. Vedem chiar astăzi toate discuțiile purtate în jurul traductibilității Coranului. Musulmanii neagă traductibilitatea Cărții lor sfinte, dat fiind că mesajul Profetului și limba aleasă de el, araba, fac, în credința lor, corp comun. Există numeroase traduceri în limbile moderne ale Coranului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tu să ai grijă de Oxana și de gospodărie, că băieții s-or descurca ei și singuri. Degeaba Trifane! Că bătrânul Cuveică a murit... încă de când erai plecat... Așa că stai liniștit acasă și nu te grăbi la drum lung și primejdios!.. Că priceperea la îmblânzirea Balaurului Moșul a lăsat-o moștenire lui Băbălean de la Bobeica pe care-l înștiințez eu cu buciumul cel nou. De peste munți se auzea un vuiet înspăimântător. Orătăniile, animalele de casă și jivinele se agitau ca niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce-i al său, iar mie mi se ascute tot mai aprig dorința de a fi stăpân pe ce-i al meu! Vreau să mor și să plec cât mai repede de aici, căci legăturile cu această lume sunt prea primejdioase, iar plăcerile și greutățile ei deopotrivă sunt doar niște rătăciri regretabile și întru totul dăunătoare. Acum, singura sete, pe care pot s-o mai simt, este doar cea a voluptăților de după moarte, iar mie mi este atât de sete... Nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ușori și grăbiți, mi-a șoptit fugar și cu privirea aplecată aceste cuvinte, ce parcă mai răsună încă: - Jugul ce l-a apăsat în timpul vieții, acum este îngropat și putred... decembrie, 2012 54 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 55 Patimă primejdioasă i bine, Silvestru este nebun acum. La cei șaptezeci de ani ai săi, traiul i se scurge în dezordine, căci îl muncește amarnic același gând obsedant și pătimaș, și anume trecutul. Este crâncen chinuit, fiindcă nu reușește să astupe complet
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
concentrase într-atâta adevăr și înțelepciune - se vede că este fără niciun leac sau speranță de salvare. Aceasta, lăsând impresia că o înțelege pe femeie și dorește necondiționat s-o vindece, nu făcuse altceva, decât s-o condamne la panta primejdioasă, de pe care cel ce alunecă aproape întotdeauna moare... Această societate, s-ar părea, nu știuse că o bestie nu are cum să mângâie o floare, fără să nu o rupă! Iar, îndată după ce ajunge să facă asta, așteaptă atentă să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
irecuperabil, un însetat de libertatea absolută „în acest regretabil veac”. Plecat în căutarea absolutului care i se refuză ostentativ, personajul are propria lui rețetă: întoarcerea către sine însuși, dublată de izolarea din cotidian, la fel ca și Silvestru din Patimă primejdioasă, care, cu inteligența sa remarcabilă, era un „idealist neegalat”. În Invidie mocnită, cadrul acțiunii este reprezentat de un „loc abject, scârbavnic și de nesuportat”, descris lapidar, cu maximă obiectivitate, prin doar trei epitete foarte bine selectate, pentru a se găsi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]