1,135 matches
-
Cină (Hotel Posada) - Spectacol în onoarea oaspeților Luni, 14 iulie 2014 08:00 h: - Micul dejun (Hotel Posada). 10:00 h: - RECITAL POETIC - Lansări de cărți locul: Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” Curtea de Argeș 12:30 h: - VIZITAREA MĂNĂSTIRII PRINCIARE (sec. al XVI-lea) 13:30 h: - CEREMONIA PRIMIRII DE MEMBRI AI ACADEMIEI INTERNAȚIONALE ORIENT- OCCIDENT * RECEPȚIE OFERITĂ de I.P.S. CALINIC, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului locul: Sală Meșterul Manole (Palatul Arhiepiscopal din Curtea de Argeș) 15:00 h: - Prânz (Hotel Posada) - Program
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
Autorului Muzei pierdute Te-am curtat muză celesta Pentru un vers, cuvânt sublim Cu parfumu-i de tempesta Maturând prin țintirim Au pierit spre zori ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumină când a trăznit La privirea-ți princiara ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să iți deslușesc cărarea Povestit-am prin eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Știind că Muza-i o femeie
MUZEI PIERDUTE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378489_a_379818]
-
ce va fi mâine. Am ațipit pe genunchii tăi și liniștea-mi zâmbește-n somn. Potirul se umple de picături de fericire și binecuvântare. Între ieri și azi, liniștea mă îmbracă în iubirea-ți brodată peste chipul meu. Sărutul tău princiar luminează înserarea. Îmbrățișarea ta e o pală de vânt ce mătură perdeaua de nori... Iar soarele, --răsfirat în raze peste stânca neclintită-- se miră cum de nu mă-ntreb ce va fi mâine! DAR DE CE? Tremură amintirea, sfidând vremea, în
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
că-i aud remarca, dar tac. Vreau s-aud ce debitează cei doi. Totuși, combatanții își iau seama, iar spectacolul pălește... Îmi îndrept privirea în altă parte și-l recunosc imediat pe cel care năpăstuise batanta. Stătea într-o poziție princiară pe un scaun în fața unui birou apropiat, cu gentuța din piele de crocodil ocrotită la piept. În spatele blatului, un tânăr, cam prea tânăr, îmi zic identificându-l, cercetează avid o tabletă cât o tipsie, mormăi ușor retrograd. Dinainte, domnul în
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul princiar prin excelență al inegalabilei și inimoasei Regine Maria. Voievozii, Bărbații de Stat, Marii Comandanți, Femeile pline de har, poeții, scriitorii, dascălii, Clerul, toate păturile sociale ale poporului erau toți cu inimă și cu sânge creștinesc. Viețile curate închinate unității și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
fost și va rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii neamului.” („Ordinea”-19 nov. 1943) Tare mult a suferit Vlădica Mitropolitul pe când era monah pentru provincia sa românească, trudindu-se din răsputeri să o vadă izbăvită și așezată princiar în sânul Familiei ei regale. „Întemeind revista Luminătorul,a fost exilat tocmai la Smolensk. Era prea periculos pentru stăpânirea străină. Dar și acolo stând, arhimandritul Gurie a scris românește, a crezut în învierea neamului pe care l-a iubit, a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox. Pentru mine, Principatul lui Burebista-Basarabia, Crăiasă și Martiră este acel tainic și sacru-Acasă: locul de înfrumusețare al Miresei princiare logodită cu Voievodul chipeș din Carpați, locul binecuvântat al vieții eroic-legendare și leagănul bucuriei mărețelor lăcașuri de cult-mărgăritarele ortodoxe ce ne atârnă de nemurire, inima prin care se revarsă Nistrul-fluviul în care se primenesc stelele serafice revărsate peste pământul străbun
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub liliacul plin de nostalgii Mă regăsesc întors din pribegii Și caut printre flori seară de seară A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea blândă de Florar, Cerul își culcă bolta rourată Peste parfumul care mă îmbată. Iar când se-arată luna peste deal Ca într-
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
întrece cuvintele. Nu știu ce într-însa aducea cu un crin. Neprihănirea ei era fără seamăn și nu-ți puteai lua ochii de la ea.” (Maria, Regina României, Povestea vieții mele. Vol. I, Ed. Moldova, Iași, 1990, p. 11) În salba de mărgăritare princiare ale frumuseții au strălucit multe Domnițe și Doamne ale Voievozilor români, ca circaziana Irina soția lui Vasile Lupu: Avea ochii negri, mâinile subțiri dar pline, mijlocul mlădios, gura mică, pielea atât de albă, încât Nicolo Barsi spunea << pareva che la
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
toate celelalte daruri cu care o înzestrase natura: deșteaptă, bună, miloasă, milostivă, gospodină, cultivată-ba chiar spun unii că învățată. Pentru Dimitrie Cantemir, cea mai demnă soție ce-și putea alege.” (ibid. p. 466) Nu putem să omitem nici alte grații princiare emblematice fără să le aducem o reverență aristocrată, Domniței Maria, fiica Voievodului Grigore Callimachi, vestita Marghioala Roznovan, socotită „cea mai frumoasă femeie din Moldova”, căsătorită cu Grigore Sturza. Eufrosina Rosetti, bunica lui Radu Rosetti, o considera că „este cea mai
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii Sale Dumnezeiești. Toată istoria lumii se naște, crește, trăiește și se împlinește plenar doar prin Actul Creației, al Întrupării, al Răstignirii și al Învierii Domnului nostru, ca podoabă princiară, veșmânt filocalic și filosofic, determinând și ... Citește mai mult „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,Sus pe Golgota pătimirii noastre.Cucernic ca un schivnic gândul suieSpre cerul limpezimilor albastre.”( Dr. Ionel Zeană)Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii Sale Dumnezeiești.Toată istoria lumii se naște, crește, trăiește și se împlinește plenar doar prin Actul Creației, al Întrupării, al Răstignirii și al Învierii Domnului nostru, ca podoabă princiară, veșmânt filocalic și filosofic, determinând și ... VII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017. „Lacrimile strămoșilor, sângele lor, sudorile lor, stoarse de când s-au răzlețit
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Macedonski, își avea originea “într-o veche și strălucită familie de peste Olt”, însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: “Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă care a domnit în Lituania și care își găsește originea din familia princiară din Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rhin”. Dacă, în ceea ce privește studiile, tânărul Macedonski rămâne în domeniul incertitudinii, deși fabulează frumos, atitudinea sa antidinastică se manifestă din plin. După satira “10 Mai”, atacurile sale asupra dinastiei nou instaurate se întețesc
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381481_a_382810]
-
serafică a mamelor și dumbrava primăverilor copilăriei, din doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din argintul rugii și brodate pe purpuriul jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot al gândului trebuie să cheme la viață, la trăire, la înnoire, la înfrumusețare, la mărturisire
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
e adâncimea noastră... basmele, iarăși; e-atâta bunătate, atâta lumină în ele... avem colindele, doinele sau dorul-cuvinte fără echivalență la alte popoare”. (Scara, 2001, Dec., p.153) *** Mihail Sturdza - prinț, descendent al Cânejilor Sturzești ai veacului al XII-lea, Familie princiară ce s-a împletit cu marea Națiune regală a Dacoromânilor de pe vremea descălecărilor prin: cânezii Nan, Baliță, Marele Hatman și Pârcălab de Hotin Ion Sturdza, câneazul Bărboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul și Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii Mânăstirii Secu, Marele Logofăt
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Mânăstirii Văratec, Mihail Kogălniceanu, cumnatul bunicului său Mihail Jora (Dafina Jora fiind Doamna lui Dabija Vodă, iar Antioche Jora-ultimul Pârcălab al Cetății Neamț), la diplomatul Radu Sturdza și Maria Jora, părinții săi. Dotat cu o inteligență covârșitoare, cu o educație princiară aleasă înrâurită de apoteoza Neamului Dacoromân, prințul Mihail Sturdza s-a întrupat cu spiritualitatea ortodoxă după modelul Marilor străbuni care au ctitorit Cetatea, Voievodatul, Patria, Biserica, și-a asumat personalitatea înflorind-o în iubirea de Dumnezeu și de Neam: Sunt
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
omagiile pe terasa superioară a vilei sale printr-o scurtă ceremonie în care garda imperială germană îmbrăcată în platoșe aurii fu postată în semicerc în spatele unei estrade. Așezat pe jilțul său aurit înălțat pe estradă și înfășurat în toga sa princiară, Tiberius Cezar Augustus ridicase o mână salutând adunarea învățaților, urându-le bun venit în insula Caprae. Aceasta fusese toată ceremonia. Împăratul ceru însă tuturor celor sosiți, adresându-se consilerului său Tiberius Thrassylus, ca prin ceea ce aveau de făcut să se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
slujirea lui Dumnezeu și a Neamului a fost transmisă prin părinții săi drept măritori creștini cu multă evlavie, omenie și demnitate ortodoxă. A crescut și s-a format în această ascendență a continuității spirituale a Moșilor și Strămoșilor Neamului Dac princiar și voievodal, desăvârșindu-se în misiunea mistică și vocația pedagogiei creștine. Aflat permanent în slujirea Neamului și a lui Dumnezeu, Tribunalul Militar București, l-a condamnat în anul 1958, la 9 ani de închisoare, pentru tăinuirea de persoane, din care
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
ordine era [re-]Unirea», și, de cealaltă parte, Tabăra „Statu-Quo“-ului, alcătuită din 22 deputați „oscilând electiv“ între Mihalache Sturdza ce domnise în Moldova între anii 1834 - 1849, v. supra, fost domnitor ce, «pentru a-și scoate fiul din cursa princiară [...], invocase faptul că beizadea Grigore slujise în armata otomană cu numele de Muhlis-Pașa, având gradul de general de divizie» - p. 45), Lovitura de teatru („fixează eroina-catadioptru“, Elena Cuza, «într-o seară de iarnă, în casele bătrânești ale familiei Rossetti Solescu
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
spre ele. Cum Aurel pregătise din timpul zilei această escapadă, au găsit în trăsură o sticlă de șampanie și paharele necesare. Trăsura a pornit spre amuzamentul trecătorilor și al turiștilor cazați la hotel care aplaudau alaiul de parcă era un atelaj princiar. Adevărul era că stăpânul atelajului se străduise ca acesta să arate cât mai special. Pe harnașamentul celor doi cai aveau prinși clopoței care sunau la orice mișcare a cailor. Turiștii, pe lângă care trecea trăsura, întorceau capul privindu-i cu invidie
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
puțini deși atribuțiunile acesteia îi fuseseră limitate și schimbate. Procuratorul se gândi puțin înainte de a răspunde și simți ochii celor prezenți ațintiți asupra sa. Se simțea încolțit de întrebarea magistratului. Putea răspunde orice, cu aroganță, invocând vulturul Romei și puterea princiară a împăratului aflată în spatele său, însă își dădu seama că trebuia să dea un alt fel de răspuns. -Am spus că acesta a fost un om drept. Veți spune că dacă a fost drept, atunci a fost și nevinovat iar
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
expuneri în legătură cu activițățile fundației, evocări de evenimente ale Familiei Regale a României, cum ar fi decorări regale, primiri ale personalităților române și internaționale, ale tinerilor și personalităților din societatea civilă românească și de pretutindeni, nunți regale româneși și ale familiei princiare britanice, aniversările Majestății Sale Regelui Mihai, ale Majestății Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, aniversările princiare ale Altețelor Lor Regale ale Familiei Regale române, evenimentul „Garden Party” de la Palatul Elisabeta etc... În cuprinsul cărții se face în mai
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
ale personalităților române și internaționale, ale tinerilor și personalităților din societatea civilă românească și de pretutindeni, nunți regale româneși și ale familiei princiare britanice, aniversările Majestății Sale Regelui Mihai, ale Majestății Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, aniversările princiare ale Altețelor Lor Regale ale Familiei Regale române, evenimentul „Garden Party” de la Palatul Elisabeta etc... În cuprinsul cărții se face în mai multe rânduri referire la Fundația Principesa Moștenitoare Margareta a României (FPMR). Înființată în anul 1990 de către Alteța Sa Regală
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
pătrunzând prin oglinzile privirii. Animați energic să progresăm cu ipotetice frumuseți de construcții moderne, ne-am împestrițat patria cu arătări arhitecturale impresionante primordial prin mărime și kitsch, în vreme ce sub sânul munților Prahovei vibrează inima unui oraș frumos ca o mireasă princiară, ce poate fi model. De ce-om mai privi o frumusețe, dacă nu ne ungem spiritul cu un fascicol de lumină de la ea?! De ce ne stricăm așezămintele urbane, apoi, călătorind la Sinaia vedem drept în față frumosul și ne minunăm
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
cu zidurile crăpate și mici aparențe ale luxului de odinioară. Dar ridici fruntea când realizezi dezastrul și îți spui (ca să nu te prăbușești de tot, că ești în cazinoul în care ai intrat învelit în mătase, mascat, machiat, aruncând priviri princiare golului din inima ta. Pentru că aici ajungi după modernizarea în sens invers a scrisului urmând calea greșită a lipsei de savoare în cuvânt. - Victore, așa-i că nu am ce căuta prin acel cazinou? - Anna, acel cazinou este pur și
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]