124,841 matches
-
investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o fluctuație (o modificare de direcție nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o fluctuație (o modificare de direcție nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare a lui. În raport cu cealaltă pereche de principii, consecvența sau inconsecvența mărimii intervalelor concatenate unui profil aspectează modul omogen sau eterogen al volumului acestuia. De exemplu, structura (exprimată ca număr de semitonuri) a unui profil ascendent de [2,2,2,2], indică nuanța unui volum omogen (de 8
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
din punct de vedere dramaturgic, cu personaje puternice și pregnant conturate prin replici și sunete. Rezultatul sonor însă, este cu totul diferit. Baza de plecare este, întotdeauna, aceeași. Concepția dramatică ce vizează în egala măsură cuvântul și sunetul, are aceleași principii. În multe dintre paginile lui, Puccini privește înapoi, către Verdi, se inspiră din modelul ilustrului său contemporan și face astfel cuvenita reverență respectuoasă, recunoscând geniul înaintașului său. Asupra acestor momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
data aceasta spre vest, către Spania Califatului de Cordoba. Aici ei s-au alăturat unor comunități evreiești deja existente pe teritoriul spaniol încă dinaintea dominației romane. Coabitarea dintre arabi și evrei pe teritoriul Spaniei musulmane va avea la bază aceleași principii de toleranță și bună înțelegere, cele două comunități fiind deschise și interacționând în cele mai diverse feluri. Din anul 711 d.Hr., regatul arab iberic va purta denumirea generică Al-Andalus - a nu se confunda cu provincia Andaluzia a Spaniei din
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
muzică a claselor sociale superioare - intelectuali, muzicieni educați, clase nobiliare - și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev. Odată cu sporirea interesului muzicologiei europene pentru acest gen muzical - la începutul sec. XX - a început transcrierea repertoriului existent cu ajutorul notației tradiționale clasice. S-au constituit astfel culegeri și albume ce conțineau piese clasate conform regiunilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
din muzica gregoriană. Această teorie poate fi confirmată prin examinarea scărilor muzicale diatonice lipsite de micro-intervale, existente încă în muzica arabo-andaluză de pe teritoriul Algeriei. De asemenea, structurile muzicale modale ce se regăsesc în unele regiuni algeriene nu sunt organizate conform principiilor muzicii provenite din Orient, audiția acestor repertorii inducând o puternică senzație de diatonism. Conform muzicologului Salvador-Daniel<footnote Francisco Alberto Clemente Salvador-Daniel (1831-1871), muzician și compozitor orientalist francez, cu origini evreiești spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba provenite din Al-Andalus ce se regăsesc astăzi în Africa de Nord sunt ordonate și se supun principiilor stabilite și enunțate de către acest teoretician al muzicii arabe. Dezvoltarea muzicii arabo-andaluze pe teritoriul spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
putându-se chiar vorbi despre o oarecare nostalgie a trecutului. Problematica transmiterii și a notației muzicii arabe Încă din perioada preislamică, muzica practicată în regiunea Orientului Mijlociu și Peninsula Arabiei nu avea un sistem de notație. Transmiterea se efectua conform principiilor tradiției orale, de la maestru către elev. Aceștia din urmă trebuiau să rețină melodiile cântate de către profesori, pe care ulterior le puteau interpreta conform muzicalității, tehnicii și talentului propriu. Rezultau astfel multiple variante ale acelorași melodii, ajungându-se uneori la crearea
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
minor op. 13 (Patetica) - îl acuză violent pe Ignaz Moscheles (până la transparente aluzii antisemite) de deformarea gândirii beethoveniene în ediția sa de sonate, încheind cu cuvintele: “Să încerce domnul Moscheles să cânte așa!” În versiunea lui Westphal frazarea era conformă principiilor logice curente în vremea aceea, practicate în mare măsură și azi. Numai că versiunea marelui pianist Moscheles este cea care corespunde exact originalului beethovenian... Ex. 1: L.v. Beethoven, Sonata în do minor op 13, Pathétique p. a II-a a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
părți întregi de suită, abia schițate armonic, urmând a fi împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ornamentelor ar putea fi o soluție practică, de studiu, pentru aflarea rolului ornamentației și a sensului melodic fundamental. Linia nudă va clarifica rostul și dinamica necesară ornamentului. Odată depășite dilemele edițiilor și stabilirii textului corect, sarcina interpretului rămâne să aplice principiile, legile nescrise ale gramaticii interpretării Pentru aceasta, citirea riguroasă a textului acceptat ca bază este o datorie absolută. Iar „a citi riguros” înseamnă a citi tot ce este scris și tot ce nu este scris, adică trebuie remarcată nu numai
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de comportament: - subiectivitatea totală - punerea mai presus de exactitate a simțirii personale, a elanului de moment, sau - obiectivitatea - adică așezarea mai presus de orice a exactității citirii și realizării sonore a partiturii, expresia derivând din punerea în acțiune a tuturor principiilor de structurare dinamică a textului. Obiectivitatea nu trebuie să însemne, nici pe departe, ceea ce se înțelege curent prin acest termen - răceală, absență a participării personal-afective - ci poate fi însoți fervoarea, abnegația opusă aroganței (de cele mai multe ori inculte) și atitudinii excesiv
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pe departe, ceea ce se înțelege curent prin acest termen - răceală, absență a participării personal-afective - ci poate fi însoți fervoarea, abnegația opusă aroganței (de cele mai multe ori inculte) și atitudinii excesiv subiective. Evident, în citirea textului, interpretul trebuie să țină seama de principiile de notație și de gradul de libertate permisă, specifice epocii compozitorului respectiv; așa cum și în armonie, anumite structuri acordice creatoare, într-o vreme, de puternice tensiuni s-au tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
concluzie se consideră necesar a adapta dieta pentru fiecare caz în parte ținând cont și de afecțiunile asociate. DIETETICA ȘI EXORFINELE Dietetica este considerată și astăzi o măsură terapeutică valoroasă pentru afecțiunile digestive și nu numai. O privire critică asupra principiilor dietetice clasice ar reține câteva aspecte: - Dietele se adresau unei singure verigi patogenice incriminate în mecanismul bolii exemplu, ulcer - dieta trebuia să conțină alimente cu pH alcalin pentru a neutraliza aciditatea (lactate și făinoase). Dintre lactate nu erau excluse frișca
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
dirijează spre organele de metabolizare și stocare. Aceste date de fiziologie readuc în actualitate importanța dietei în diabetul zaharat. Reținem astfel cât de necesar este a ține cont nu numai de cantitatea de hidrocarbonate ingerate ci și de calitatea celorlalte principii alimentare ce influențează digestia prin intermediul hormonilor care modulează atât funcția endocrină cât și pe cea exocrină pancreatică. Este indicată la pacienții în stare critică ce se poate instala în cadrul multor afecțiuni. Prelungirea în timp a acestui gen de alimentație are
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
în stare critică ce se poate instala în cadrul multor afecțiuni. Prelungirea în timp a acestui gen de alimentație are o serie de consecințe ce se suprapun peste cele ale dietelor restrictive. Dereglarea proceselor de digestie și absorbție se datorează lipsei principiilor alimentare din lumenul tubului digestiv. Nestimularea enterohormonilor produce o „punere în repaos” a glandelor digestive (ficat și pancreas) posibil strict necesară la un moment dat, dar reluarea activității lor este cu atât mai anevoiasă cu cât repaosul este mai lung
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
atât de fructuoase, dacă ar fi transpuse în practică. Acest mirabil volum - Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți - pare gândit și proiectat de un arhitect inițiat în tainele lui Zalmoxe - întemeiat, adică, pe Iubire și Iertare -, apoi construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a declarat fără nici un pic de șovăire: ,, Am un pronunțat sentiment național evreiesc. Eu sunt evreu român”. În memoriile sale, publicate sub titlul cu peremptorii lumini/ rezonanțe creștine: Spovedanii, Traian Popovici reliefează că acțiunile îi erau insuflate nu doar de principiile etice, ci și ,,de firava încredere că, în acea infernală clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe care trebuie să și-o pună un jurnalist care se respectă ca profesionist, în lumea social media care ne înconjoară de peste tot, este: „Ce putem furniza pe rețelele de socializare?”. De la această problemă deontologică și-a pornit dezbaterea de principii „BBC College of Journalism”, notează „dailysabah”. La prima vedere, răspunsul este simplu: jurnaliștii trebuie să se întrebe dacă ceea ce împărtășesc pe social media poate fi transmis și de la pupitrul consacrat al companiei pe care o reprezintă. Odată această enigmă interioară
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
în lista de ingrediente! [ A.N.P.C.P.P.S.România - o9atitudine ! - InfoCons, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers Internațional, este o asociație de consumatori neguvernamentala, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiata pe principii democratice, ce apăra drepturile consumatorilor - membră fondatoare a Federației sociațiilor de Consumatori ]
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93849_a_95141]
-
de internet a săptămânalului Die Zeit] - care n-a făcut nici urmă de profit acolo, dar a trăit de pe urma unei mărci căreia-i pune mereu la îndoială bazele materiale -, bate acum țara în lung și-n lat ca întruchipare a principiilor neoliberale. “Piața a decis: trebuie să ne obișnuim cu ideea că ramuri și profesii întregi vor dispărea”. Salvarea e pregătită: un portal specializat în economia mijloacelor de informare anunță mai nou că e bine ca producătorii bunurilor de larg consum
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
personale pot fi numiți Ostași ai Patriei. Cum bine spunea Mareșalul în fața călăilor care l-au „judecat” după porunci străine: „Eu am fost Omul Țării pe care am considerat-o și deasupra Monarhiei și deasupra partidelor politice! [...]”. După astfel de principii a trăit și Mareșalul Istoriei Contemporane a Românilor, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu, asupra celor trei cuvinte vii având depline drepturi. Asemenea Mareșalului-ostaș, și regretatul istoric Gheorghe Buzatu, știa că patriotismul reprezintă puterea unui popor și s-a manifestat în
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
și dușmani. Prietenii îl învață ce trebuie să facă, iar dușmanii îl obligă să facă ce trebuie”. Nu știu câți prieteni adevărați a avut eruditul istoric, dar dușmani... câtă frunză, câtă iarbă. Ei bine, ei, dușmanii l-au obligat să-și respecte principiile și dragostea de glie, ajutându-l deseori, să-i combată cu propriile arme. Tot ei au avut grijă să baricadeze ușa Academiei Române pentru ca omul de știință, „istoricul total” cum l-a numit regretatul Florin Constantiniu, să nu-și primească locul
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
În fața morții, neclintit,/ N-aveai ce o ruga,/ Ai lăcrimat și i-ai zâmbit/ Ca și la nunta ta”. La 20 mai 2013, România a suferit o pierdere ireparabilă! Rememorez câteva mesaje relevante prin care, cei care i-au apreciat principiile, cunoașterea, demnitatea și sacrificiul îl regretă în fiecare clipă. Sunt mesaje îndoliate pe care revista ART-EMIS le-a publicat în ediția specială dedicată memoriei Profesorului univ. Dr. Gheorghe Buzatu la momentul potrivit.[1] În memoriam, la un an de când a
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]