337 matches
-
Portuguesa" și a ziarului "Monarquia" în care au apărut majoritatea studiilor și articolelor lui Antonio Sardinha, republicate apoi în cele 14 volume de critică istorică, socială și artistică, filosofie și politică, din care menționăm pe cele mai însemnate: A o principia era o verbo (L. 1924, ed. II, 1946); A Alianca peninsular (Porto, 1924; ed. II, 1930); Ao ritmo do ampulheta (Coimbra, 1925); Na feira dos mitos (L. 1926); A prol do comun... (L. 1934); Purgatorio das ideas (L. 1929) etc.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o homen e a sua obra (L. 1933, ed. III, 1935), tradus și în limbile franceză, italiană și engleză. În ultimul volum al lui Antonio Ferro, Homens e multidoes (L. 1941), se găsesc retipărite o nouă serie de convorbiri: Salazar principia e fim (p. 201-296), datate septembrie 1938. Pentru opera financiară a lui Salazar, cf. Marcelo Caetano, A obra financeira da Salazar (L. 1934); Renato de Toledo Lopes, Salazar (Rio de Janeiro 1935) și volumul editat de SPM: A obra d
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
multele cărți citite la mânăstirea din Altomonte, una, cea a juristului napolitan Jacopo Antonio Marta, îl enervase peste măsură; era o scriere arogantă, considera drept evidentă orice premisă și indica cititorului un parcurs obligatoriu. Broșura se numea Pugnaculum Aristotelis adversus principia B. Telesii. La vremea aceea îi provocase insomnii din pricina nerușinării tezelor și denegațiilor generice și lipsite de argumente. A regăsit lucrarea lui Marta în casa prietenilor, o citi din nou și se mânie iarăși, ca un taur ce lasă capul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
62 Pierre Bourdieu, Esquisse d'une théorie de la pratique, Droz. 63 Watzlawick face aplicație în psihiatrie, în "An anthology of human communication", Text and tape science and behavior books, Palo Alto, 1964, de la p. 7 și de la p. 143. 64 Principia mathematica, Cambridge University Press, a II-a ediție, vol. I, p. 37. 65 Watzlawick și alții, Logique..., p. 241. 66 La nature et la pensée, Ed. du Seuil, 1984, p. 33. 67 Ibidem, pp. 87-89. 68 Ibidem, p 94 și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
una dintre cele mai active grupări transumane din lume, extropianismul este caracterizat printr-o viziune libertariană pronunțată. Pe de altă parte, transumanismul european s-a organizat în jurul site-ului lui Anders Sandberg din Suedia, intitulat „Transhumanist Resources”, în jurul grupului de Principia Cybernetica condus de Johan Heylighen în Belgia, la Université Libre de Bruxelles sau în jurul a Dutch Transhumanists Society, denumită Transcendo și înființată în 1997. Un rol important în răspândirea ideilor transumaniste îl are World Transhumanist Association sau WTA, funcționând din
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele, se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii loru in civilisatiunea cea falsa a Europei" (Bărnuțiu, 1870, p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamente ale matematicii. A descoperit, în departamentul de inginerie, doi colegi cu interese asemănătoare; se întâlneau în fiecare săptămână. În felul acesta, a aflat că tocmai un englez, Bertrand Russell, adusese recent contribuții importante în acest domeniu. Lucrarea lui Russell Principia mathematica apăruse în 1903. Se pare că atunci a fost prima dată când Wittgenstein a auzit vorbindu-se de Russell. Studiul cărții sale i-a stârnit entuziasmul, declanșând o adevărată pasiune pentru acele probleme de un nivel suprem de puritate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell - perioada prieteniei lor intelectuale - asemenea convingeri se exprimau atât prin admirație, cât și prin dezacord vehement. În Principia mathematica, lucrarea lui Russell și Whitehead, pe care o numea „the big book“, Wittgenstein percepea o frumusețe de același gen cu cea a muzicii clasice. O frumusețe care s-ar pierde - spunea el - dacă lucrarea ar conține fie și un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de cele mai multe ori se exclud: inteligență pătrunzătoare, orizont neobișnuit de larg al intereselor și preocupărilor, înzestrare excepțională pentru analiză și raționament abstract, ușurință jurnalistică a scrisului. Aceeași persoană a scris texte deosebit de aride, ca articolul despre denotare sau capitole din Principia mathematica, și eseuri asupra relațiilor dintre sexe și asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător, Russell a contribuit prin lucrări ce se disting prin acribia lor conceptuală, putând fi comparate doar cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu Whitehead, Wittgenstein a fost impresionat de răspunsul pe care l-a primit: „Au ajuns la ultima formulă și s-au oprit fără să mai adauge nici un cuvânt!“ Aderența lor la standarde înalte de rectitudine intelectuală
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
forá de a le poté terminá. Deci, nevrând a ținea mai Îndelungat foaiele tipărite până acuma nepublicate, am onoare a le presenta Onor. public românesc, de la a căruia cuprindere va depinde și terminarea acestei edițiuni. Blaj, 1 ian. 1866 T.C. (Principia de limba și de scriptura de T. Cipariu. Editiunea II revediută și inmultită. Blasiu, MDCCCLXVI. Cu Tipariul Seminariului) Iată transcrierea fragmentului, făcută de un specialist, Carmen-Gabriela Pamfil: Prefațiune Aceste studie asupra limbei românești Începusem a le publica Încă În a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fundamente ale matematicii. A descoperit, în departamentul de inginerie, doi colegi cu interese asemănătoare; se întâlneau în fiecare săptămână. În felul acesta, a aflat că tocmai un englez, Bertrand Russell, adusese recent contribuții importante în acest domeniu. Lucrarea lui Russell Principia mathematica apăruse în 1903. Se pare că atunci a fost prima dată când Wittgenstein a auzit vorbindu-se de Russell. Studiul cărții sale i-a stârnit entuziasmul, declanșând o adevărată pasiune pentru acele probleme de un nivel suprem de puritate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell - perioada prieteniei lor intelectuale - asemenea convingeri se exprimau atât prin admirație, cât și prin dezacord vehement. În Principia mathematica, lucrarea lui Russell și Whitehead, pe care o numea „the big book“, Wittgenstein percepea o frumusețe de același gen cu cea a muzicii clasice. O frumusețe care s-ar pierde - spunea el - dacă lucrarea ar conține fie și un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
eds.) L. Forster, J. Swanson, Experience and Theory, Duckworth, London, 1970, pp. 55-56. Tractatus-ul, ca și Critica rațiunii pure, ar conține o teorie a experienței. Între cele două opere stau însă revoluția darwinistă și revoluția în logică, ce culminează prin Principia mathematica a lui Russell și Whitehead. Resursele lui Kant și Wittgenstein ar fi fost, în acest sens, diferite. (Op. cit., pp. 56-57.) 66 Ibidem, p. 68. 67 Hacker observă că dacă privim propozițiile Tractatus-ului din această perspectivă, atunci lucrarea va putea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de cele mai multe ori se exclud: inteligență pătrunzătoare, orizont neobișnuit de larg al intereselor și preocupărilor, înzestrare excepțională pentru analiză și raționament abstract, ușurință jurnalistică a scrisului. Aceeași persoană a scris texte deosebit de aride, ca articolul despre denotare sau capitole din Principia mathematica, și eseuri asupra relațiilor dintre sexe și asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător, Russell a contribuit prin lucrări ce se disting prin acribia lor conceptuală, putând fi comparate doar cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu Whitehead, Wittgenstein a fost impresionat de răspunsul pe care l-a primit: „Au ajuns la ultima formulă și s-au oprit fără să mai adauge nici un cuvânt!“ Aderența lor la standarde înalte de rectitudine intelectuală
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
parțial sau poate în totalitate scrise de cercetători sinceri. Astfel, putem spune că deși a existat o înșelăciune, nu a existat nici o minciună propriu-zisă. Poate că Newton a avut dreptate să îi ajute pe cititorii neavizați să înțeleagă lucrarea sa Principia. Babbage (1830:178) susținea că "ajustarea", cum își numise acea procedură, nu era atît de negativă ca "măsluirea" informațiilor. Într-adevăr, Gifford (1980:40) merge mai departe și pune la îndoială dreptul de a spune totul celor neavizați întrebînd: sîntem
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de instituția imperială. Pentru Ovidiu, însă, Numa reprezenta mai mult decât o simplă trimitere la o ilustră origine regală a personalităților contemporane, prieteni ai Sulmonezului: Numa însemna înlocuirea dreptății garantate prin lege cu dreptatea obținută prin forță. Într-adevăr, Numa principio nimium promptos ad bella Quirites molliri placuit iure deumque metu. inde datae leges, ne firmior omnia posset, coeptaque sunt pure tradita sacra coli. exuitur feritas, armisque potentius aequum est, et cum cive pudet conseruisse manus.358 Întâi a vrut pe
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Moartea lui Mazarin. Începutul domniei personale a lui Ludovic al XIV-lea 1667 Racine: Andromaca 1672-1678 Război cu Olanda 1682 Curtea se instalează la Versailles 1683 Moartea lui Colbert 1683 Turcii asediază Viena 1685 Revocarea Edictului de la Nantes 1687 Newton: Principia mathematica 1688-1689 Revoluția engleză 1702-1714 Război de succesiune în Spania 1701 "Marea iarnă" 1715 Moartea lui Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XV-lea 1715-1723 Regența ducelui de Orléans. Sistemul lui Law 1726-1743 Cardinalul Fleury prim-ministru 1729 Johann Sebastian
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o excelentă zală de protecție împotriva multiplelor agresiuni posibile. Iar titlul unui subcapitol al cărții sale „In principio vitae hapsis est”, ține loc de orice comentariu cu privire la rolul ziditor al senzorialității tactile în existența umană. Cert este că, dintre cele două tipuri de atingere (cea destinată îngrijirii sau cea ca mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conform c]reia pentru om binele poate fi definit numai în termeni de satisfacere a dorințelor. O perspectiv] similar] asupra obiectivit]ții și multiplicit]ții a fost susținut] în Anglia de c]tre G.E. Moore care a ar]țâț în Principia Ethica (1903) c] o cunoaștere a valorilor nu poate fi derivat] din cunoașterea faptelor, ci numai din intuiția aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
C. Tucker (New York: Norton, 1972). Mill, J.S.: Utilitarism (1863); în J.S. Mill, Collected Works, Vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Montaigne, M. de: Essays (1595); trans. Frame (Stanford: Stanford University Press, 1965). Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903). Nietzsche, P.: On the Genealogy of Morals (1887); trans. Kaufman and Hollingdale (New York: Random House, 1967}. Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1971). Reid, Ț.: Essays on the Active
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar] Brandt, R.B.: A Theory of the Good and the Right (Oxford: Clarendon Press, 1979) Griffin, J.: Well-Being
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii morale. Pentru aceste persoane, soluționarea controversei parcului Kakadu prsupune un apel la principile care ofer] o orientare moral] în acțiunilor noastre fâț] de natur] și care ofer] r]spuns la întreb]ri că acestea: Are vreo important] dac] dispar specii ca urmare a acțiunilor noastre? Are vreo important] dac] animale mor ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]