357 matches
-
locale, Catilina a fost îngropat la Pistoia. Așa-numitul "Turn al lui Catilina" străjuiește și astăzi în piața centrală. 65 AȘ Pistoia, Com., Provv. e rif., 40, fol. 58r, 31 July 1447: "cum labore dedit operăm în reperiendo origines et principia antiquorum civitatis Pistorii...". Trebuie notat că Lazareus al lui Benedetto Colucci, lucrare dedicată lui Giuliano de Medici în 1468, revizuiește povestea fondatoare a lui Manetti. Potrivit lui Colucci, Pistoia a fost fondată de etruscii dinaintea lui Catilina, dar cu toate acestea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
două lucrări menționate de Hasdeu au apărut totuși în anul 1875: Istoria critică a românilor. Pământul Țării Românești, ediția a II-a revăzută și foarte adausă, vol. I și II1, București, Imprimeria Statului, tipografia Antoniu Mănescu, 1875 (pe copertă 1874); Principie de filologie comparativă ario-europea cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, grecoitalo-celtic și lato slavo-germanic cu aplicațiuni la istoria limbii române. Curs ținut la Facultatea de litere și filosofie din București, tom. I; Istoria filologiei comparative, București, 1875. 83. Înființată în decembrie 1875, din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o excelentă zală de protecție împotriva multiplelor agresiuni posibile. Iar titlul unui subcapitol al cărții sale „In principio vitae hapsis est”, ține loc de orice comentariu cu privire la rolul ziditor al senzorialității tactile în existența umană. Cert este că, dintre cele două tipuri de atingere (cea destinată îngrijirii sau cea ca mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor", Ed. Științifică, București, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcană globalizării", Ed. Economică, București, 1999 18. Rugina A.N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993 19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994 20. Suta-Selejan Sultană, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor", Ed. Științifică, București, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcană globalizării", Ed. Economică, București, 1999 18. Rugina A.N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993 19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994 20. Suta-Selejan Sultană, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor" Ed. Științifică, București, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizării", Ed. Economică, București, 1999 18. Rugină A. N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993 19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994 20. Sută-Selejan Sultana, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor" Ed. Științifică, București, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizării", Ed. Economică, București, 1999 18. Rugină A. N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993 19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994 20. Sută-Selejan Sultana, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Biserica îi recunoștea împăratului anumite privilegii, anumite drepturi care îl ridicau deasupra supușilor. I se recunoștea să respecte instituția imperială și să fie un model pentru supușii săi. Au fost patriarhi care s-au opus împăraților care nu mai respectau principile. Nu există o regulă clară privind moștenirea tronului, deci nu întotdeauna primul născut primea tronul. Tronul revenea celui mai capabil fiu și au fost cazuri în care au primit ambii copii, existând astfel riscul izbucnirii unui război civil. Inspirat de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
caute cai pentru a soluționa problema în mod pașnic și pentru a împacă taberele. Zenon a acceptat propunerea și în 482, a emis un act de unire-"Henoticon", care se adresa bisericilor aflate sub conducerea patriarhului din Alexandria. Henoticonul recunoștea principile teologice ratificate la primele două sinoade, cât și cele ratificate la cel de-al treilea. Henoticonul părea să îmbunătățească situația din Alexandria, dar treptat, ortodocșii și monofiziții deveneau tot mai nemulțumiți. Clerul apela la reconciliere și actul de unire, dar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
studiu. Cursurile durau cinci ani, iar materia principala de studiu în anul I erau Instituțiile, în anii II-IV, se studiau Digestele, iar în anul al V-lea se studia Codexul. Codexul lui Iustinian a conservat Dreptul Roman, care a dat principile juridice de baza ce guvernează societatea modernă. Au fost dezvoltate trei școli de drept la Constantinopol, Roma și Beirut (în urmă unui cutremur și unui val de inundații, școala a fost transferată la Sidon). În momentul urcării pe tron , viața
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
acestuia. Einstein a fost primul care a unit mecanica clasică cu electrodinamica lui Maxwell. Elaborând teoria relativității restrânse, Einstein a spart tiparele unor concepții geniale, clădite cu peste două secole în urmă, de către Isaac Newton în a sa "Philosophiae naturalis principia mathematica" (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil să ofere o descriere consistentă și corectă a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referință inerțiale fără a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society. este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea "Philosophiae Naturalis Principia Mathematica", în care a descris Legea atracției universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea și dezvoltarea calculului diferențial și a celui integral. Newton a fost primul
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
Newton. În 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitației și efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la mișcarea corpurilor cerești, și publică rezultatele în lucrarea "De Motu Corporum" ("Asupra mișcării corpurilor", 1684). În lucrarea "Philosophiae naturalis principia mathematica" ("Principiile matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabilește cele trei legi universale ale mișcării (Legile lui Newton), referitoare la inerția de repaus și mișcare și la principiul acțiune-reacțiune. Folosește pentru prima dată termenul latin "gravitas" (greutate), pentru determinarea analitică
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
sub autoritatea administrativă a imperiului habsburgic, administrarea militară a Banatului de Timișoara durând până în 1751, când s-a transferat într-o administrarea civică, adică s-au cristalitat instituții structural și funcțional compatibile cu cele similare în Europa Occidentală. În 1778 Principia Banat (care pe vremea aceea cuprindea și o parte din Serbia și Ungaria de astăzi) din ordinul Împărătesei Maria Tereza a fost împărtită în mai multe comitate și încorporate Ungariei. În anul 1880, prin Documentul rămas in istorie sub numele
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
națională de 136 milioane de lire sterline de pe urma războiului de șapte ani. S-au arătat principii germani dispuși să-și vândă supușii. Landgraful de Hessen-Kassel a vândut 17 000 de soldați, ducele Karl de Brunswick-6000, ducii de Hesse-Hanau și Anspach-Bayreuth-2400, principia de Waldeck și Anahlt-Zerbist-1200. Fermierii germani, îmbrăcați în uniforme militare, trebuiau să înfrunte lipsuri, boli, epidemii și moarte într-o țară îndepărtată ca America pentru o cauza străină. Generalul Howe, comandantul suprem al forțelor britanice din America a primit întăriri
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
și rector al universității, care îl acuză pe Descartes de calomnie și de ateism. Polemica a dus la condamnarea "filosofiei noi" în Olanda și a continuat la Leiden până după moartea lui Descartes, implicând tot mai multe personaje. În 1644 "Principia philosophiae" (Principiile filosofiei), scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie "Les Passions de l'âme" ("Pasiunile sufletului"), publicată
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp. Ele au fost enunțate de Sir Isaac Newton (bazat și pe studiile lui Galilei) în lucrarea sa "Philosophiae Naturalis Principia Mathematica" (1687). Aceste legi formează baza mecanicii clasice. Newton însuși le-a folosit pentru a explica multe rezultate privind mișcarea obiectelor fizice. În al treilea volum al textului, a arătat că aceste legi ale mișcării, combinate cu legea atracției universale
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
străzi care se intersectau în cruce ("Via Praetoria, Via Principalis") și patru porți ("Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra"). Poarta pretoriană este orientată spre răsărit iar Porta decumana spre apus. Cea mai importantă clădire din castru ("Principia") a fost cea a comandamentului (cca 1 ha); ea fiind situată la intersecția drumului principal cu cel pretorian. În "latus praetorii sinistrum" se aflau cazărmile cohortelor quingenariae și horrea iar în "latus praetorii dextrum" se găsea cazarma cohortei miliaria. În
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare efectuate de către Muzeul de Istorie Turda și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca obiective importante cum sunt: turnul de Nord-Vest, un turn de curtină, porta decumana și principia sunt astăzi puncte vizitabile. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud, Budapesta și Viena. La castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
romane, exprimate de José Ortega y Gasset în "El Espectador"), "Las mascaradas sangrientas" („"Mascaradele sângeroase"”) (1927), "Humano enigma" (1928), "La senda dolorosa" („"Cărarea dureroasă"”) (1928), "Los confidentes audaces" (1930), "La venta de Mirambel" (1931), "Crónica escandalosa" (1935) și "Desde el principio hasta el fin" („"De la început până la sfârșit"”) (1935). Baroja a publicat de asemenea povestiri, precum acelea pe care le-a recules în "Vidas sombrías" (1900) și "Idilios vascos" (1902); cărți autobiografice și de memorii ("Juventud, egolatría" și cele opt volume
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
principale, Cardus Maximus și Decumanus Maximus. Restul aleilor secundare și construcțiile erau paralele cu aleile principale, modelul patrulaterelor fiind folosit și în construcția orașelor române. Vezi planul din dreapta. În epoca română castrele se clasificau astfel: Zone: "Latera Praetorii", "Praetentura", "Retentura" "Principia" "Contubernium" "Horreum" "Stabulae" "Latrinae" "Thermae" "murus" "Vallum" "Agger (cuvânt latin)" Multe orașe din Europa care la origine au fost tabere militare române mai au vizibile urmele castrelor originale, așa de exeplu Castres în Franța sau Barcelona în Spania. Modelul a
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
comunicare. Așa, de pildă, știrile radiofonice încep, de obicei, prin a spune "ce s-a întâmplat" și apoi se enunță răspunsurile la celelalte întrebări referitoare la evenimentul relatat. După formulareaq paragrafului introductiv, ziaristul trece la elaborarea știrii propriu-zise. Unul din principile esențiale care ๎l va ghida ese caracterul unitar al știrii, prezentarea sa într-un tot logic, fără trunchieri, nelăsându-se întrebări importante fără răspuns, întrebări, la care, capul știrii din motive de concizie, nu a răspuns sau a pus
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
Fitoterapia este terapia experimentata în mii de ani, bazată pe plante și nu se confundă cu cu terapiile naturiste care au principiii și interpretări materialiste dar și fundament "spiritual" contrar (holistic). Fitoterapia nu este astfel o ramură a terapiei naturiste - aceasta din urmă folosește plantele și preparatele din plante ca mijloc de tratare a bolilor în funcție de pacient și NU în funcție de afecțiune. "Naturismul
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
cu forța de frecare. Sir Issac Newton a căutat să descrie mișcarea tuturor obiectelor folosind conceptele de inerție și forță, și a găsit că ele se supun unor legi de conservare. În 1687, Newton și-a publicat lucrarea "Philosophiae Naturalis Principia Mathematica"("Principiile matematice ale filozofiei naturale"). În această lucrare, Newton a enunțat trei legi ale mișcării, legi care până astăzi sunt folosite pentru a descrie acțiunea forțelor. Definiția generală a forței poate fi găsită în legea a doua a lui
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]