505 matches
-
Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar nu identici, iar cei doi termeni fiind, în momentul cuplării, unul nume propriu și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar nu identici, iar cei doi termeni fiind, în momentul cuplării, unul nume propriu și altul cuvînt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar nu identici, iar cei doi termeni fiind, în momentul cuplării, unul nume propriu și altul cuvînt comun, deci
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sub forma gradiște, devenit în romînă grădiște a putut forma toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște a dobîndit în timp și un sens creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel, și la baza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluția lui spre atipic, ca personaj puternic individualizat. Trei scene importante au dus la nașterea acestui text literar. În anul 1932 în Mărturisiri romancierul mărturisește că a fost impresionat de o scenă pe care a surprins-o la hotarul satului Prislop. Un țăran s-a aplecat și a sărutat cu patimă pământul, ca pe o ibovnica. Scenă l-a impresionat, l-a obsedat și a fost fixată în epica românului. O întâmplare petrecută în sat a reținut atenția scriitorului. Un țăran
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
strânși de munții lor, în așezări deschise sau întărite, așa încât se poate afirma că valea Moldovei și Argel-Moldovița, cu văile adiacente ale Obcinilor, cu deschiderea spre dacii liberi din Maramureș și spre Dacia romană, prin pasul Mestecăniș-Tihuța și respectiv, pasul Prislop, au fost locuite în mod permanent. Condițiile de relief și de climă au favorizat locuirea neîntreruptă, deoarece muntele și pădurea ofereau condiții de hrană și adăpost pentru oameni și animale. Anterior Descălecatului Moldovei, creării Țării Românești a Moldovei, societatea patriarhală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
II, p. 499-500 și Teodor Bălan, op. cit., vol. II, p. 116-118. footnote> se vorbește de un singur munte Rarău și Todirescul. Cum la acești munți se lovesc braniștile, s-a stabilit ca mănăstirea Moldovița să aibă Toderescul, iar mănăstirea Voroneț Prislopul Toderescului. Din această repartizare se poate deduce că muntele Toderescul este identic cu Rarăul, iar Prislopul Toderescului cu Toderescul de astăzi. În dreptul gurii Suhei Mari, la malul stâng al Moldovei, se deschide valea zisă „Cetatea”, iar pârâul de aici se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
singur munte Rarău și Todirescul. Cum la acești munți se lovesc braniștile, s-a stabilit ca mănăstirea Moldovița să aibă Toderescul, iar mănăstirea Voroneț Prislopul Toderescului. Din această repartizare se poate deduce că muntele Toderescul este identic cu Rarăul, iar Prislopul Toderescului cu Toderescul de astăzi. În dreptul gurii Suhei Mari, la malul stâng al Moldovei, se deschide valea zisă „Cetatea”, iar pârâul de aici se cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nume n-au fost date la întâmplare. Locuitorii din Vama au simțit nevoia să se orienteze în mediul geografic, folosind în acest sens cuvinte și noțiuni care denumesc aspecte ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
va stinge în finalul romanului, după consumarea conflictelor și a dramelor.Autorul însuși afirmase în Mărturisiri că “realitatea a fost numai un pretext, pentru a putea crea o altă lume nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”. “Pripasul imaginar e Prislopul real de langă Năsăud, iar drumul din roman corespunde în mare parte realității”. Nicolae Manolescu a analizat în Arca lui Noe semnificația acestui incipit romanesc, care “sugerează o lipsă de granițe, deși este o graniță, o ramă și un constituent
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un jaf și un prăpăd. Nu se spune asta nicăieri că le este frică jigodiilor astea care sunt acum la putere. Eu nu știu, că eram copil, dar părinții mi-au povestit: ne-au urcat în căruțe și am trecut Prislopul. Husarii mergeau în spatele nostru și din "valahi împuțiți" nu ne scoteau! Mi-au spus părinții, tata, mama, mi-a spus bunicul, vara mea Lucica. Am plecat cu ce-am avut pe noi și cu ceea ce am putut pune în două
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a spus bunicul, vara mea Lucica. Am plecat cu ce-am avut pe noi și cu ceea ce am putut pune în două căruțe de la Regiment, că tata, fiind comandant și-a mai putut pune câte ceva. Cu toți militarii am trecut Prislopul în partea astalaltă, că acolo era frontiera. Am ajuns la Botoșani și de acolo tata a fost repartizat la Deva cu unitatea. De la Deva a fost trecut în rezervă din armată că a luptat împotriva rușilor. C. I.: Asta după
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Ion, tânărul țăran sărac, se definește în contrast cu George Bulbuc, cel mai înstărit flăcău din sat, ori cu Titu Herdelea, tânărul intelectual. La rândul ei, Ana (având ca model real pe Rodovica, fata bogată din satul Prislop, care, fiind înșelată, sa spânzurat) este caracterizată prin statutul ei social de fată bogată, dar și prin trăsătura definitorie a personalității ei - firea șovăielnică, lipsită de voință. La horă, privindo când pe Florica, pe care încă o mai iubea, când
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
București, unde își continuă studiile la Seminarul Teologic, absolvit în 1945, când intră la Facultatea de Teologie. Ultimul an de studii (1948-1949) îl face la Cluj, unde își dă și licența. Se călugărește în 1949, sub numele Antonie, la mănăstirea Prislop. Condamnat politic de Tribunalul Militar din București, se sustrage de la efectuarea pedepsei ascunzându-se în nordul țării, unde predă limba română la diverse școli, printre care școli miniere din Baia Mare și școli monahale de la mănăstirile Slatina și Râșca. Va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Oamenii care au băut din apa cristalină a izvorului spuneau că toate bolile sufletești și trupești îi părăsiseră ca prin minune. Așa s-a dus vestea că apa acestui izvor este tămăduitoare. Un alt Izvor tămăduitor se găsește la mănăstirea Prislop, de la poalele Muntelui Retezat, din țara Hațegului. Se povestește că fiica domnitorului Moise Basarab, domnița Zamfira, care suferea de o boală grea s-a vindecat cu apa tămăduitoare a izvorului de la mănăstirea Prislop. „Izvorul Tămăduirii” se află chiar în altarul
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
alt Izvor tămăduitor se găsește la mănăstirea Prislop, de la poalele Muntelui Retezat, din țara Hațegului. Se povestește că fiica domnitorului Moise Basarab, domnița Zamfira, care suferea de o boală grea s-a vindecat cu apa tămăduitoare a izvorului de la mănăstirea Prislop. „Izvorul Tămăduirii” se află chiar în altarul mănăstirii Dervent, comuna Ostrov, jud. Constanța. Legenda spune că acest izvor ar fi apărut din vârful toiagului Sfântului Apostol Andrei atunci când acesta i-ar fi cerut lui Dumnezeu să-i dea apă curată
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
este suficient pentru a spulbera teoriile migraționiste, precum că românii au venit din părțile Constantinopolului, În 12841285. Ei erau oameni liberi, stăpâni pe proprietăți, cu reguli juridice conform „dreptului românesc” ( „jus valachicum”). A existat o vatră străbună, Întinsă de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe pământ deșert, ci Întrun
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ora 11,22, în microbuzul București Sibiu Cluj-Napoca, în autogara Pitești Nord, nația mai mult decît sînge, un microbuz de fete, "Rolast", pîrîul Bascov, Rîmnicu Vîlcea 55 km, vila nouă galben și ruginiu, "Carpați Retro" retromobil de Constanța, Chevrolet 1950, Prislop sanctuarul montano-pastoral, Drăganu calul alb în umbra rară, gutui, stejarul monument, între km 291 km 289 Dunărea fluvială "Cotele apelor Dunării",12,40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă erau la mare căutare În astfel de zile, fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atras atenția în mod deosebit este cea în care maica Teodosia o numește pe Sfânta Fecioară „Maica Crinilor”. Sigur că nu putem omite că florile preferate ale Părintelui Arsenie Boca, cele care știm că-i împodobesc în permanență mormântul la Prislop sunt crinii, flori foarte frumoase și în egală măsură cu un puternic parfum. Potrivit tradiției creștine crinul s-a născut din lacrimile de regrete vărsate de Eva când a părăsit Grădina Raiului. În iconografia creștină, crinul este mai mult asociat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
-Brașov, Botiza- Maramureș, Călinești-Oaș, Frasinu- Suceava); - sate turistice pescărești și de interes vânătoresc (Crișan, Sfantu Gheorghe - Tulcea, Ciocănești-Suceava, Botiza-Maramureș, Tismana-Gorj); - sate turistice viti-pomicole (Recaș, Germata-Timiș, Miniș-Arad, Agapia-Neamț, Voinești-Dâmbovița); - sate turistice pastorale (Vadeeni-Vâlcea, Jina, Gura Râului, Sibiel- Sibiu, Huta Certeze-Satu Mare, Prislop (Borșa)-Maramureș etc.); - sate turistice pentru practicarea sportului (Fundata, Șimea, Bran- Brașov, Murighiol, Crișan-Tulcea, 2 Mai (Limanu), Vama Veche- Constanța etc.)<footnote Vezi detalii în Turismul Rural. Actualitate și Perspective, 1999; Agroturismul și Ecoturismul, 2002 footnote>; Această clasificare nu este
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
perioada în care a lucrat la roman - timp de șapte ani - Rebreanu mărturisește că a folosit două surse de inspirație: amintirile și materialul documentar. Punctul de plecare al romanului îl constituie o scenă văzută de scriitor, în împrejurimile satului natal, Prislop, un țăran, îmbrăcat în haine de sărbătoare s-a aplecat și a sărutat pământul ca pe o ibovnică; scena l-a impresionat determinându-l să o evoce, mai târziu, într-o operă literară - Ion: ”Ei bine, Ion își trage originea
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
demarcație dintre realitatea vieții și ficțiunea cărții, căpătând funcție metatextuală. Drumul este personaj în opera rebreniană, fiind personificat cu ajutorul verbelor: „se desprinde”, „aleargă”, „urcă”, ”înaintează”, având semnificația simbolică a destinului personajelor din satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai departe se desprinde un drum alb, mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și notarul Stoessel, Ion Glanetașu), căci, ”am mai păstrat numele câtorva persoane care mi s-au părut potrivite și care în roman nu par într un nimic micșorate sau coborâte. Așa preotul Ion Belciug a fost într-adevăr preot la Prislop până când am trecut eu în România. Cel din roman însă mi se pare că merită mai mult numele, fiind mai dintr-o bucată și putând servi ca model oricărui preot în multe privințe...De asemenea am păstrat numele notarului Stoessel
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]