1,457 matches
-
la Lisa....la domnul Ionescu, spuse calm, cu o voce din care aburea fudulia.-Daaa? se miră laudativ, domnul Ștefănescu. Și...ce târăști după tine? -Asta e nuiaua mea fermecată. E de alun.-I-auzi Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă!-Nu! Că nu mă despart de ea niciodată.Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... XX. NUIAUA FERMECATĂ-5, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015. În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
tu faci tic,... IX. AȘ VREA, DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL, de Mihai Mircea Matei , publicat în Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. Aș vrea să fiu anonimul care-ți lasă flori, Și gânduri bune sa-ți așez pe prispă, Aș vrea să fiu privighetoarea zorilor târzii, După lungi pribegii,întors acasă. Aș vrea să mă mai dezmierzi, Cu pipăitul mâinilor,prin păr,firave, Aș vrea să nu te mai întorci, Să stai,să-mi spui că mai rămâi. Aș
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
vii și-n vis, Să fii doar tu,să vii aș vrea, De s-ar putea... Aș vrea să-mi fii... Citește mai mult Aș vrea să fiu anonimul care-ți lasă flori, Și gânduri bune sa-ți așez pe prispă,Aș vrea să fiu privighetoarea zorilor târzii,După lungi pribegii,întors acasă.Aș vrea să mă mai dezmierzi,Cu pipăitul mâinilor,prin păr,firave,Aș vrea să nu te mai întorci,Să stai,să-mi spui că mai rămâi.Aș
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
posibile. — O judecată mai dreaptă nici că se putea - încuviință pe dată spătarul - și prevăd, Măria-Ta, și ceea ce voiești a zice mai departe: că neputând îndura gândul ca tremurătoarea domniță Cosette să rabde răcoarea nopții și pișcăturile țânțarilor pe prispă, o vei chema înăuntru în colibă, iar domnia ta, ca om serios și trecut de mult de vârsta zburdălniciilor, vei ieși să dormi cu noi afară. Nu asta am vrut să sugerez! - zise nervos Barzovie-Vodă. Episodul 139 DOAMNA ȘTIUCÎ Deodată, conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unui sat foc din trei părți, cum se săgetează din goana calului, cum se saltă, din aceeași goană, femeia în șa fără s-o vătămi prea tare și câte și mai câte, lucruri care nu se pot învăța șezând pe prispă. Pătrunseră în stepă. Bătrânul, călărind în frunte, își simți nările înfiorate de aerul proaspăt al serii. Sângele începu să i se miște mai iute, trupul parcă-i întinerea. Se aplecă spre oblând, desprinse plosca și trase o dușcă bună. „Iuuhuuhuuuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se poate conserva iarba proaspătă. Să rumeg deci mai departe. Parcă și cu Liviu nu a fost la fel? O comunicare unică, o iubire unică. Nopțile ypsilantiene din vechiul Pantelimon sau plimbările mute pînă-n zori pe malul Cibinului, acolo pe prispa stînei, În mireasma mătrăgunei cerată de lună, cînd mi-a mărturisit pentru prima dată ura lui Împotriva lui Kafka, Împotriva acelei mutilante mentalități de ghettou care Îi anulează omului accesul la cer, ucigîndu-i disponibilitatea imnică și eroismul. M-am Îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa). Poiana Humarului era un loc de excursie școlară, un loc de recreere după efortul de a ajunge acolo. Pe Valea Dobrenei, în sus privind spre Buduioasa, vedem fața de deal, o zăpodie, după Dealul Morii, parte a fostei moșii Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni nu e lipsită de materia primă din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și la o anumită adâncime din lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de duritate. Piatra existentă, de culoare gri-albăstruie, este moale, se poate prelucra ușor, dar este atacată de intemperii. În lipsa altor roci mai rezistente, oamenii leau folosit pe cele care se găsescă pe dealuri, aproape de suprafața solului, pentru temelii la case, prispe, fântâni și beciuri. O „carieră” la suprafață se află în satul Slobozia - Filipeni, pe dealul numit Cocolia, care, în partea dinspre răsărit, prezintă o ruptură, datorată unei alunecări de teren. Piatra se desprinde și acum din vârful Cocoliei, rostogolindu-se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
războiul de țesut, altfel spus, cameră cu funcții multiple, numită chiler, cuvânt turcescă desemnând camera de provizii, magazia. Casa bi și tricelulară, care este casa românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altfel spus, cameră cu funcții multiple, numită chiler, cuvânt turcescă desemnând camera de provizii, magazia. Casa bi și tricelulară, care este casa românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă longitudinală în care sunt înținați derigii, coloane de susținere, la distanțe egale și cu motive sculpturale geometrice și cu incizii. Derigii susțin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă longitudinală în care sunt înținați derigii, coloane de susținere, la distanțe egale și cu motive sculpturale geometrice și cu incizii. Derigii susțin prelungirea acoperișului, fiind fixați direct în grinda de legătură, prelungită sau prin intermediul unei console
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înținați derigii, coloane de susținere, la distanțe egale și cu motive sculpturale geometrice și cu incizii. Derigii susțin prelungirea acoperișului, fiind fixați direct în grinda de legătură, prelungită sau prin intermediul unei console retrase progresiv. Spațiul dintre peretele casei și marginea prispei se umplea cu lut bătătorit, resturi de piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
susțin prelungirea acoperișului, fiind fixați direct în grinda de legătură, prelungită sau prin intermediul unei console retrase progresiv. Spațiul dintre peretele casei și marginea prispei se umplea cu lut bătătorit, resturi de piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
console retrase progresiv. Spațiul dintre peretele casei și marginea prispei se umplea cu lut bătătorit, resturi de piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obrazul-jar; Când - ghindă cafenie - picau jos cărăbușii, Când era zarea frunză uscată de stejar. Cu țâțe tăvălite-n funinginea din slavă, Tot mai aproape norii - ei mă-nțărcau întîi; În somn plângeam să-mi șteargă priveliștea hîrlavă Și piroteam pe prispă cu pragul căpătâi. Dar fețe mai lățoase, mai cornorate, turmă Nășteau sub țarc de gene și se prindeau în șir La hora dezmățată a spaimei, ce se curmă Târziu, când mâini de lună presară tibișir... Și haimana, și pururi încăierat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
bune, vorbe de pace și de încurajare, sau câte vorbe de ocara, jigniri și certuri au fost acolo? Toate s-au stins demult. Câte gangurituri de copii s-au auzit acolo, câți tineri ccasatoriti sau bătrâni gârboviți au stat pe prispa acelei case timp de 400 de ani? (Apropo, oare de ce se gârbovesc bătrânii, de ce nu rămâne "stejarul", "nucul", "ciresul"sau "caisul"drept până la moarte?) Oare câți oameni s-au nascut în casa aceea și câți au murit acolo? Ce vești
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
primul ciripit - bătrânul se ridică în capul oaselor 40 un pai de grâu - în pălăria tatei prima gaură 41 miriște arzând- pene arse de uliu purtate de vânt 42 malul râului- în salcia uscată muguri de stele 144 43. pe prispa casei de vorbă cu greierii - fusul tot mai plin 44. vălurind apa dansează cu stelele- vântul de noapte 45. tot printre cărți - nu și-a luat vacanta șoarecele 46. în paltonul nou - copil desenând pe țărm un soare uriaș 47
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]