896 matches
-
de adoptat, îți dorești asimilarea și integrarea și optezi. Mobilitatea socială este un fenomen ale cărui explicații nu sunt atât economice, cât psihosociologice. Opțiunea este uneori paradoxală. Poți să optezi pentru un mod de viață mai simplu, mai plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care a oferit regimului posibilitatea să se mențină și să dureze. Un exemplu contrar, de deviere și denaturare, îl reprezintă fenomenul pe care l-aș numi, în lipsa altui termen mai expresiv, al societății paralele. Apariția lui coincide cu perioada de privațiuni din ultimul deceniu de existență a fostului regim. Lipsa din ce în ce mai acută a bunurilor de folosință medie și îndelungată (a căror achiziție masivă fusese, în anii ’60 și ’70, un indiciu al bunăstării, amplu exploatat din punct de vedere politic) și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dificile era mereu întreruptă de obligativitatea unor ședințe sterile, lipsite de orice legătură cu preocupările noastre majore, ori de necesitatea întocmirii de situații și tabele lipsite de orice valoare (birocrația a înflorit peste măsură). La toate acestea se adăugau și privațiunile pe care le îndura întreaga populație: marile probleme legate de aprovizionarea cu cele necesare traiului zilnic și frigul din iernile ce păreau fără sfârșit - frig acasă, frig în amfiteatre și laboratoare. Viața aceasta tensionată și încărcată cu preocupări divergente față de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cel interior, determinat de frica de a-ți exprima gândurile, numit și „închisoarea sufletului”. Existența ei se datora informatorilor din celulă, recrutați dintre deținuți, dar și agenților de Securitate infiltrați în celulă. De asemenea, în unele închisori, tortura, umilințele și privațiunile (de a se întâlni cu familia) au fost în continuare prezente. În memoriile foștilor prizonieri ai lagărelor de concentrare se subliniază importanța sprijinului moral al colegilor de suferință. În acest punct, analiza interviurilor efectuate reflectă adesea susținerea din partea celorlalți deținuți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oameni accentul se mută pe trăirile și devenirea personajului principal. Dintr-o proză de atmosferă, menită a surprinde o colectivitate, cartea se transformă în romanul formării intelectuale și artistice a unui personaj, într-un bildungsroman. Curgerea vieții lui Ionel, cu privațiuni, cu experiențe sociale și erotice, cu acumulări spirituale și trăiri interioare, cu câștiguri în cunoașterea oamenilor și a realității, ordonează un imens material faptic, pe care autorul îl domină autoritar și îl prezintă atractiv. Narațiunea e scrisă cu nerv, adesea
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
topometru, strungar, paznic, salvamarist. Copiază de mână, la solicitarea lui G. Călinescu, ediția a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pe care tot el o va reedita în 1982. Nu a făcut niciodată caz de persecuțiile și privațiunile la care a fost supus. Solicitat în mai multe rânduri să vorbească despre eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi de la Universitatea din București, a publicat în „Caiete critice” (1993) un articol documentat și obiectiv, fără a se referi
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
la București, unde se angajează ajutor de contabil la Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. În ianuarie 1893 citește la Junimea nuvela În lume, iar în martie se întoarce în Banat, intenționând să termine Institutul Teologic. Viața plină de privațiuni îl marcase definitiv și, ftizic de mai multă vreme, se stinge în toamna aceluiași an. Îndată după sfârșitul prematur, scrierile lui P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva piese originale - unele pentru teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh. Ciuhandu, Silviu Dragomir, V. Oprescu-Spineni. M.Pp.
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
remarcabil prozator. Conceput ca o lungă spovedanie a personajului narator Josua Denimic - un deținut de drept comun -, romanul reface, cu subtilitate și cu o rafinată știință a pendulării între real și imaginar, copilăria chinuită a protagonistului, adolescența sa plină de privațiuni: mama, victima unui destin nefericit, iar tatăl - „înviat din morți”, întors acasă după ani de dispariție, cu mințile grav zdruncinate. Scris la persoana întâi, din perspectiva adolescentului Deni, cartea e o pledoarie pentru respectul față de puritate și candoare fiindcă, în pofida
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, în 1947, îndrumător fiindu-i G. Călinescu, al cărui asistent a fost între 1945 și 1947. Își pierde postul de la Universitate și străbate o lungă perioadă de privațiuni, optând forțat pentru soluții disperate, dureroase și umilitoare. Mai târziu, în decembrie 1956, devine colaboratorul profesorului său, în calitate de cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București. În martie 1959 este arestat și judecat în procesul cunoscut sub numele
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
secretar de presă și consilier economic la Legația Românei din Haga. În 1949 este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919). Colaborează cu versuri și critică plastică la „Literatorul”, „Renașterea”, „Fapta”, „Luceafărul”, „Contimporanul”, „Politica”, „Roma”, „Convorbiri literare”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
de la conduita alimentară, aceasta trăiește un sentiment de eșec și pierde controlul alimentar („violarea regulii abstinenței”). In plus, în cazul apariției unei amenințări în legătură cu integritatea sa psihologică, în special în cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihobiologice de „contra-reglare” sub formă de hiperfagie și perturbări importante (labilitate emoțională, iritabilitate, tensiune, pierderea stimei de sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare...) care predispun la declanșarea crizelor de bulimie. Criza de bulimie este urmată de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tematică diversă, cu tentă nostalgic-sentimentală, întrupând personaje puternice, cum este Dora, din Strada florilor, patroană de bordel, victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului de război, îndrăgostită, se sinucide când e bănuită de infidelitate. Alteori, povestea de dragoste se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite de dictaturile de tot felul (antonesciană, în Într-o noapte de toamnă, sau comunistă, în La
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
fi înțelese ca nivelul de sacrificiu la care un jucător ar fi mai degrabă dispus să se retragă decât să accepte un asemenea preț ridicat. În cazurile în care se distribuie beneficii pozitive, punctele de rezervă pot fi înțelese în raport cu privațiunea; jucătorii nu vor consimți la un aranjament negociat care este atât de inechitabil încât să-i lipsească de un auto-respect de bază. Introducerea unor astfel de puncte de rezervă limitează în mod efectiv gama rezultatelor probabile. Pentru a se preveni
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
serios de o națiune de poeți și gânditori, așa cum se considera germanii”. În 1933 Hitler a venit la putere și legile antisemite au pus aproape imediat capăt carierei profesorale a lui Born în Germania. După o perioadă marcată de numeroase privațiuni, el și familia sa s-au stabilit în Marea Britanie. A deținut acolo diferite posturi universitare până la pensionare, în 1953. În ultima parte a carierei sale, Born s-a reîntors în Germania, stabilindu-se lângă Göttingen. A publicat lucrarea „Energia atomină
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
schimb, prozopoemele lasă loc, în fluxul oniric, umorului negru și sarcasmului. Câteva colaje din 1942, intitulate Atentat la bunele tabieturi, amintesc de absurdul straniu al lui Max Ernst. P., care pledase pentru neînregimentarea politică a suprarealiștilor, ajunge, după anii de privațiuni și tăcere din timpul celui de-al doilea război mondial, să militeze, cu apel la limbajul proletcultist al epocii, pentru o literatură angajată, care să orienteze simpatiile stângiste ale avangardiștilor. Intervențiile din „Revista literară” (1947), de pildă, sunt mărturii ale
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
a traseelor de autobuz lăturalnice, apostolatul didactic rural ( episod, de altfel cvasiobligatoriu în biografia și în textele majorității tinerilor scriitori din anii ’80), cârciuma (cea din anii ’90, dotată cu televizor color care recepționează clipuri transmise prin satelit). Marasmul și privațiunile din anii dictaturii ceaușiste modelează atmosfera și tematica acestor versuri. Alimentația, vestimentația - fie cele din viața de toate zilele, cvasimitizate de dificultatea obținerii lor, fie cele din lumea liberă și prosperă, uimitoare, neverosimile, semne ale unor paradisuri terestre posibile dar
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
produce decât o înșirare de „schiloade stanțe”: „Singurul meu bun e memoria, / o memorie de optsprezece carate, / [...] N-am să uit niciodată nimic...” Reamintindu-și secvențe aspre și dureroase din adolescența sa și a prietenilor săi, vârstă așezată sub semnul privațiunilor, se închipuie martor și „crunt orator al veacului de zgură”: „Vieți risipite, vă păstrez cenușa/ Fierbinte-n pumnii mei ca într-o vatră” (Ceea ce nu se uită, datată martie-august 1944). Prima etapă a poeziei lui J. se resimțise de influențe
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
spun părerea mea, atunci... eram foarte bucuroasă să intrăm în NATO și am fost foarte bucuroasă că am intrat în NATO. Mai puțin bucuroasă de a intra în UE, dar vreau să intrăm, însă știu că are să fie foarte multe privațiuni. Nu pentru mine, care sunt în vârstă, ci pentru cei tineri... De asta sunt pentru UE, însă nu cred că oamenii sunt conștienți să-și asume riscurile care inerent vor veni” (femeie, 56 de ani). Mai puțin interesați de potențialele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comparat cu simpla curiozitate intelectuală sau chiar morala bunei intenții cu care, în cel mai bun caz, profesioniștii cunoașterii de tip istoric își justifică profesia. Sfântul trăiește experiența compasiunii într-un dublu registru. Trupește, el asumă durerea sub toate formele privațiunii, trăind fecioria pruncilor, sărăcia săracilor, foamea flămânzilor sau boala bolnavilor. Despre această experiență a compătimirii filantropice, Sf. Maxim Mărturisitorul (Mystagogia, 24) are câteva fraze extraordinare: Nici un mijloc nu ne duce atât de ușor la dreptate sau la îndumnezeire, ca să zic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
opri decât la cel mai înalt nivel al polemicilor autohtone, câțiva intelectuali români de talie au gafat: Gabriel Liiceanu, într-un eseu patetic și de o căldură genuină, a vorbit „vertiginos” de tribulațiile sale din vremea regimului comunist și de privațiunile la care fusese supus Mihail Sebastian sub un regim represiv de dreapta care nu se putea compara totuși decât cu stalinismul, nu cu ceaușismul; Nicolae Manolescu, într-o luare de poziție stridentă, a intrat pe terenul extrem de periculos al revizionismului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
torturat în mai multe camere, începând din luna decembrie. La sfârșitul verii lui 1950, îl găsim în camera 1-subsol, iar una dintre victime îl descrie ca fiind „mai vârstnic decât noi. Înalt, brunet, bine legat, nu purta, ca noi, semnele privațiunilor de tot felul. Mușchii puternici, tenul bronzat, mișcările sigure trădau mai degrabă sănătate și o condiție fizică de invidiat, în contrast izbitor cu starea noastră de distrofici”2. Alături de el, erau printre agresori Blăgescu, Mărculescu și Stănescu. Era de o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
studiul efectuat de Fraiberg (1982), răsturnarea afectivă apare, ca apărare, la vârsta de 9 luni și se manifestă regulat între 9 și 16 luni. Astfel, un copil de 9 luni care a cunoscut, în cursul primelor luni de viață, importante privațiuni alimentare, adora jocul în care mama sa îi lua în mod repetat biberonul, prefăcându-se că bea lapte. În loc să plângă ori să protesteze prin țipete, bebelușul râdea foarte tare. Această observație demonstrează că, printr-un mecanism de răsturnare, suferința pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]