4,066 matches
-
desfășurări a procesului penal. Acestea vizează starea de libertate a învinuitului sau inculpatului și au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertății de mișcare. ... 16. În acea cauză, Curtea a analizat dacă măsura arestului la domiciliu reprezintă o privare de libertate sau o măsură ce restrânge dreptul la liberă circulație. Din această perspectivă, Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 din Constituție garantează dreptul la liberă circulație, stabilind, în același timp, că prin lege se stabilesc condițiile exercitării acestui
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Curtea a observat că nici prevederile constituționale ale art. 23, nici cele convenționale ale art. 5 nu se referă la măsura arestului la domiciliu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că privarea de libertate poate lua diferite forme, precum și că locul executării măsurii nu trebuie să fie neapărat o instituție de detenție, în înțeles clasic. Trebuie avuți în vedere anumiți factori, în special natura, durata, efectele și maniera de executare a
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
fie neapărat o instituție de detenție, în înțeles clasic. Trebuie avuți în vedere anumiți factori, în special natura, durata, efectele și maniera de executare a măsurii în cauză. Art. 5 nu are ca obiect simplele restricții privind circulația, distincția dintre privarea de libertate și limitarea acesteia fiind una de grad sau de intensitate, și nu una de natură sau de substanță. ... 18. Din perspectiva naturii/substanței măsurii, Curtea a reținut că, potrivit art. 221 alin. (1) din Codul de procedură penală, arestul
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
cursul urmăririi penale, este de 180 de zile. Astfel, și din perspectiva duratei, măsura preventivă a arestului la domiciliu este similară cu cea a arestului preventiv. ... 20. În continuare, Curtea a reținut că ceea ce diferențiază în mod esențial o privare de libertate de o restrângere a exercițiului la liberă circulație este intensitatea măsurii dispuse și modul în care aceasta este dusă la îndeplinire. Spre deosebire de măsura arestului preventiv, care determină plasarea persoanei în cauză într-un centru de arestare
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
lucru. Din această perspectivă, Curtea a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o încălcare a drepturilor persoanei, care, prin intensitate și modul de aplicare/de punere în executare afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate, sens în care a invocat și jurisprudența de referință a altor curți constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 21. Constatând că arestul la domiciliu este o măsură preventivă privativă de libertate, în analiza criticii potrivit căreia
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
executare și a intensității, cele două măsuri privesc o interferență majoră în dreptul la libertate individuală a persoanei. Așa fiind, atât persoanele aflate în arest preventiv, cât și cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, care nu poate determina o discriminare pozitivă a celor din urmă, ambele categorii de persoane fiind în aceeași situație, aceea a privării de libertate. ... 22. Curtea a mai constatat că reglementarea în sensul că durata măsurii arestului la
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
arest preventiv, cât și cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, care nu poate determina o discriminare pozitivă a celor din urmă, ambele categorii de persoane fiind în aceeași situație, aceea a privării de libertate. ... 22. Curtea a mai constatat că reglementarea în sensul că durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă, în același mod cu
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
persoanei condamnate, consacrat de art. 5 paragraful 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021, paragraful 85). Astfel, instanța de control constituțional a constatat că nu este suficient ca privarea de libertate să succeadă condamnării, ea trebuie să aibă o bază legală și o motivare în fapt și în drept corespunzătoare în hotărârea judecătorească de condamnare, anterior punerii sale în executare. Curtea a reținut că, potrivit legii procesual penale în
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
copilului celui decedat în considerarea privațiunilor la care a fost supus implicit acest copil, datorită împrejurării că nu a mai beneficiat de aportul părintelui său persecutat la creșterea și îngrijirea sa, cu consecința că o asemenea interpretare trimite la situația privării în atare manieră a copilului biologic și la acea perioadă, neconstituind un impediment la acordarea drepturilor stabilite de decretul-lege realitatea că acesta a fost înfiat ulterior. ... 30. Date fiind considerentele care se pot extrage din legislația în vigoare și practica
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 199/2023, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Doamna Călin Nicoleta, judecător la Judecătoria Brașov, în prezent desemnată în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Codlea, Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov și Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Covasna, se eliberează din funcție ca urmare
DECRET nr. 126 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265137]
-
reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecție, pe baza procedurii prevăzute la alin. (4) sau (5) , după caz. (9) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și judecătorilor de supraveghere a privării de libertate. (10) Hotărârile prevăzute la alin. (7) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu respectarea dispozițiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, cu anonimizarea datelor
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
3) La analizarea și acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) vor fi luate în considerare și celelalte activități desfășurate de judecători pe baza unor dispoziții din legi și regulamente. (4) Eficiența activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) respectarea termenelor de soluționare a cauzelor; ... b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legale; ... c) desfășurarea, în termenele legale sau, în
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de lege. ... (5) Dispozițiile alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și cu privire la evaluarea eficienței activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate. (6) Punctajul acordat pentru criteriul „eficiența activității“ se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
b) numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile, în condițiile legii; ... c) conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale; ... d) calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluat. ... (2) Calitatea activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) calitatea redactării încheierilor pronunțate; ... b) numărul încheierilor desființate din motive imputabile în situația în care numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate; ... c) conduita în timpul desfășurării procedurilor
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
încheierilor desființate din motive imputabile în situația în care numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate; ... c) conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ-jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativ; ... d) organizarea evidenței activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate. ... (3) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) , dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunțate se constată că, în mod constant, acestea redau integral fragmente din susținerile părților cuprinse în cererile formulate
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual. (2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
de judecată din care fac parte judecătorii delegați, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor. (4) Judecătorul delegat cu executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate rămâne, de regulă, același pe toată perioada executării. § 2. Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate Articolul 26 Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor. (4) Judecătorul delegat cu executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate rămâne, de regulă, același pe toată perioada executării. § 2. Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate Articolul 26 Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, și de Regulamentul de organizare a activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate. § 3. Judecătorii cu atribuții privind activitatea de executare civilă Articolul 27 Judecătorii desemnați de președinții instanțelor pentru realizarea activității de executări civile exercită atribuțiile privind executarea din oficiu a hotărârilor civile în cazurile prevăzute de lege și coordonează
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
sau reale ale capacității mentale nu trebuie utilizate ca justificare pentru a refuza capacitatea juridică. În multe țări, suprapunerea dintre capacitatea juridică și capacitatea mentală a dus la negarea capacității juridice a persoanelor considerate incapabile să ia decizii. În România, privarea persoanelor de capacitate juridică este neconstituțională . Pe 16 iulie 2020, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit neconstituționalitatea măsurii de punere sub interdicție a persoanelor din România, pe bază de dizabilitate . Plenul CCR a stabilit că punerea sub interdicție judecătorească
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
spitalicești din 27 de județe, față de 988 de persoane în 2017. 28 Toate internările nevoluntare trebuie confirmate prin decizie judecătorească, însă există cazuri în care această confirmare lipsește. Comitetul ONU consideră că practica internării nevoluntare este o formă de privare de libertate și o încălcare a unui număr semnificativ de drepturi cuprinse în Convenție. Chiar dacă nu sunt lipsite de jure de capacitatea juridică prin punere sub interdicție, există persoane care sunt lipsite de facto de posibilitatea de a încheia
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
această chestiune, nici măcar în scris (a se vedea supra, pct. 11-13). Dispozițiile privind desfășurarea procedurilor menționate anterior au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională [a României („CCR“)] la 23 iunie 2015 (a se vedea infra, pct. 42-44). Prin privarea reclamantului de posibilitatea de a contesta, în această etapă a procedurii, legalitatea ordonanței în cauză a procurorului ierarhic superior s-ar încălca dreptul reclamantului la apărare și la o cale de atac efectivă, întrucât ar ignora o decizie obligatorie a
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sorin Șandru într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei încheieri date de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate, care au permis instanței de judecată să emită citația cu mențiunea „nu va fi adus în fața instanței de judecată“, încalcă dreptul la apărare
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală. Astfel, art. 39 din lege reglementează cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, precum și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]