1,192 matches
-
12.1. Cenzorii sînt numiți și revocați, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 8 din lege, pentru o perioadă de 5 ani. 12.2. Numărul cenzorilor titulari, precum și al cenzorilor supleanți este de cîte trei. 12.3. Cenzorii Fondului Proprietății Private sînt obligați: a) sa certifice situația financiară anuală - bilanț contabil, cont de profit și pierderi - care se supun aprobării consiliului de administrație, conform normelor aplicabile societăților comerciale: b) sa certifice remunenratia administratorilor; ... c) sa certifice valoarea certificatelor de proprietate și
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
nr. 104 din 25 mai 1992 se modifică după cum urmează: Alineatul (1) al articolului 43 se modifică și va avea următorul cuprins: "Persoanele juridice publice, altele decît cele prevăzute de art. 41, si regiile autonome din domeniul telecomunicațiilor, precum și cele private care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, functioneaza autorizat își vor putea continua activitatea pînă la data de 31 decembrie 1992." Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art.
LEGE Nr. 109 din 3 octombrie 1992 pentru modificarea art. 43 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 48/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108450_a_109779]
-
și anexele sale, deschise semnării, la Paris, la 15 iulie 1982; ... c) expresia "acord provizoriu" desemnează Acordul privind constituirea unei organizații europene provizorii de telecomunicații prin satelit "EUTELSAT INTERIMAR", încheiat la Paris la 13 mai 1977 între administrațiile de exploatare private recunoscute, competențe și depus pe lînga administrația franceză; ... d) expresia "acord ECS" desemnează Acordul adițional la Acordul provizoriu privind segmentul spațial al sistemului de telecomunicații prin satelit al serviciului fix (ECS), încheiat la Paris la 10 martie 1978; ... e) termenul
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicat�� în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Secțiunea ÎI Despre distanță și lucrările intermediare cerute pentru oarecare construcții Articolul 610 Cel ce face un puț sau o privată lângă un zid comun sau nu; cel ce vrea să clădească un cămin sau o vatra, o fierărie, un cuptor sau o sobă, să-i alăture un ocol de vite, sau cel ce vrea să puie lângă zid un magazin
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea, curte de iarbă în ușa privatei abandonate, balastieră, Sighetu Marmației intrare lentă, hale goale, Strada Horia, imobile de serviciu feroviar. Ora 7,45, în autobuzul Sighetu Marmației Satu Mare, în autogara Sighetu Marmației, lărgimea văii pe soare, stîlp tuturor în ușa autobuzului, tuns la piele, rupe-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu piciorul la clanță, o apucă scărpinatul pe cotarlă, în capul vagonului privirea fixă, rucsac și mîinile cu plase, nu cedez nici sub căutături lungi, mă apăr mai bine, le iau pe-o singură mînă, bătrîna orelor trecute trece spre privată nu în papuci, ci în ciorapi, calc așa, sînt cu inima, picioarele umflate! pe Căutătură l-a luat nașul, prea se uita țeapăn, schimbă mimica în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune mîna în șold, aprinde țigara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Loyalty, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1970, trad. it. Lealtà defezione protesta. Rimedi alla crisi delle imprese dei partiti e nello Stato, Milano, Bompiani, 1982. -, Shifting Involvements. Private Interest and Public Action, Princeton, Princeton University Press, 1982, trad. it. Felicità privata e felicità pubblica, Bologna, Il Mulino, 19952. Kaase, M. și Marsh, A., Political Action Repertory Changes Over Time and a New Typology, în S. H. Barnes, M. Kaase ș.a. [1979, 137-166]. Linz, J., Michels e il suo contributo alla sociologia
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din partea emisiunilor de informații și divertisment, câte o pauză vindecătoare, câte o gură de aer restaurator. Altfel, ideea că realul e nemărginit și că toate comparti mentele sale sunt la fel de „legitime“ ne va îngădui, în curând, să transformăm privatul în privată și, de dragul comodității, să umblăm pe stradă în chiloți. Și asta ar fi doar începutul. Epilog: Cu sau fără dileme? Când am lansat pe piață Dilema, nu ne-am făcut iluzii prea mari în privința efectelor ei terapeutice. Știam că „omul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
10 alin. (4). -------------- Art. 40 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 41 În înțelesul prezenței ordonanțe, structura silvica privată sau de stat este ocolul silvic autorizat, în cadrul căruia funcționează districte și cantoane silvice. -------------- Art. 41 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
coprinde ori ce invetiatura, primăria, secundaria, speciale. 407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcțiunea unei femeie. 408. Programa și regulamentele speciali ale ori carii scole private vor fi mai anteiu aprobate de Ministru. 409. Directorii Scolelor private primărie vor fi datori a adopta programa scolelor primărie publice. Cînd însă într'o scola privată se va forma una sau mai multe clasi gimnasiali, directorele scolei va pute adopta pentru acele clasi o programă chiar deosebită de a scolelor
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
412. Scolele voru ține pe fie-care anu, unu esamenu generale la care voru asiste persoane delegate din partea consiliului permanente în Bucuresci, din partea rectorelui universității pentru Iași, sau din partea directorelui de gimnasiu ori a comitatului scolariu pentru cele-lale orașe. 413. Scolele private voru fi puse sub privighiarea Ministrului Instrucțiunii, a rectoriloru de universității, a revisoriloru a comitatului scolariu și a consiliului comunale. Scolele private elementarie din comunele rurali voru fi puse și sub previghiarea sub revisorilori locali. 414. Revisorii și sub revisorii
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
zi de muncă" sau despre "dubla prezență"23, ca fiind o caracteristică a muncii femeilor și o componentă importantă a inegalităților de gen. Care sunt modalitățile practice prin care poate fi articulată/ echilibrată viața profesională cu viața de familie și privată, pentru femei și bărbați? Care sunt actorii sociali (statul-familia-piața-întreprinderea/organizația) care pot și este nevoie să-și asume un rol în acest sens? Cum vedeți implicarea acestora? ▪ Cum apreciați dinamica relațiilor de gen în societatea actuală, în spațiul public și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
își susține cursurile și seminariile la universitate. Ne împărțim timpul - adevărat, mai mult timp alocă ea - pentru a supraveghea evoluția școlară a fiului nostru 1. Mi-este foarte greu să-mi dau seama cum putem articula viața profesională și cea privată în absența unei foarte bune comunicări. Altfel, legislația românească nu este permisivă în acest sens. Noi lucrăm, totuși, într-un domeniu în care timpul poate fi, cu suficientă inteligență, bine gestionat, încât să permită o "permutare" a rolurilor. Mergând mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Studii de Gen. Specialistă în studii culturale britanice și studii de gen, domenii în care a publicat articole și cărți dintre care menționăm: Feminist Perspectives (2002); Beyond Liberal Feminism or how to Redraw the Boundaries of the Public and the Private în British and American Studies (2001); Gender Studies in Romania: Between Subversiveness and Conservatism în Gender Equality in Higher Education, V. Maione (ed.) Franco Angeli (2005); The Long Shadow of the Lady, în Gender Studies (2006). Jacqueline HEINEN este profesoară
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
De asemenea, se considera că aceste societăți reprezintă în cea mai mare parte capital privat, în timp ce majoritatea societăților cu peste 250 de salariați sunt constituite cu capital de stat, reglementările criticate favorizând proprietatea de stat și cea cooperatista în detrimentul celei private. Stimularea pe cale legislativă doar a unităților cu peste 250 de salariați și menținerea discriminărilor fiscale pentru societățile comerciale mici și mijlocii sunt considerate contrare principiului consacrat de art. 46 din Constituție. În final, solicită admiterea excepției invocate. În cuvântul sau
DECIZIE nr. 62 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124650_a_125979]
-
clasificarea ocupațiilor din România și, respectiv, în nomenclatorul de calificare pentru meseriile și funcțiile din activitățile hoteliere și de turism din România. Articolul 26 Pregătirea profesională din domeniul activităților de turism se realizează în unitățile de învățământ de stat sau private autorizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului**) și cu avizul Autorității Naționale pentru Turism*). ------------ Art. 26 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 7
ORDONANŢĂ nr. 58 din 21 august 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121542_a_122871]
-
10 alin. (4). -------------- Art. 40 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 41 În înțelesul prezenței ordonanțe, structura silvica privată sau de stat este ocolul silvic autorizat, în cadrul căruia funcționează districte și cantoane silvice. -------------- Art. 41 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121576_a_122905]
-
Astfel cum s-a mai arătat, prevederile art. 6 din lege sunt în deplin acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materia trecerii în proprietatea statului, prin naționalizare, expropriere ori în virtutea altor moduri reglementate prin lege, a unor bunuri aparținând proprietății private, în perioada regimului comunist. Într-adevăr, prin Decizia nr. 3/1993, Curtea a stabilit că prevederile constituționale actuale nu pot avea drept urmare desființarea unui drept de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a Constituției, dispozițiile acesteia aplicându-se numai în ceea ce privește
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
economic al leninismului romantic, retradus aproape simultan în termeni sociali. Problema imposibilității existenței separate a democrației sociale, economice și politice a fost analizată de către politologul italian Giovanni Sartori, care demonstrează concludent că democrația socială (societatea civilă) și cea economică (invertiții private, antreprenoriat, care să conlucreze cu statul în menținerea unui climat economic echilibrat și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența asigurărilor de libertate de asociere în scopuri civice sau pentru profit economic, a căror garanție nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de acasă, ceva de neînchipuit acum câțiva ani, dat fiind faptul că dezvoltarea jocurilor este un proces cât se poate de interactiv. Ei se conectează de pe Internet la sistemul intern al companiei folosind o caracteristică de siguranță numită VPN (virtual private network - rețea privată virtuală), făcându-și prezența la fel ca și cel din biroul alăturat“. În prezent, Internetul face din Întreaga lume „o singură piață“, a mai spus Rajesh. „O astfel de infrastructură nu numai că va facilita contractarea muncii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
memoriul din 1893 al lui Georg Schaefer, important pentru reconstituirea copilăriei și a primelor studii ale regelui. Structura cronologică și faptică a „memoriilor” se întemeiază pe jurnalul monarhului. În sfârșit, o a treia sursă o constituie corespondența oficială și cea privată a regelui, pe care acesta a selectat-o, fără îndoială, atunci când i-a dictat-o soției sale Elisabeta sau când, mai târziu, i-a pus-o la dispoziție scriitoarei Mite Kremnitz. Publicarea „memoriilor” debutează în februarie 1892, când Deutsche Revue
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (4)-(6) din Legea nr. 68/1992 , precum și ale art. 16 alin. (2) și (3) și ale art. 26 alin. (4) din Legea nr. 69/1992 . ... Articolul 7 (1) Posturile de radio și de televiziune private care intenționează să difuzeze programe electorale au obligația să comunice acest fapt Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o adresa care să respecte modelul prezentat în anexa, înainte de începerea campaniei electorale, si sa faca cunoscut public acest lucru prin presă și
DECIZIE nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130608_a_131937]
-
revin în egală măsură și instituțiilor private care prestează același serviciu". În contestație se mai arată că prin Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000 s-a făcut o "diferențiere artificială între obligațiile care reveneau televiziunii publice și celei private", care a fost însă "reparata prin art. 7", în temeiul căruia "PRO TV avea obligația să anunțe, prin presă sau prin programele sale, intenția de a atribui timpi de antenă candidaților. Însă acești timpi trebuia acordați tuturor candidaților și nu unor
HOTĂRÂRE nr. 47 din 21 noiembrie 2000 privind contestarea Hotărârii nr. 35/2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131520_a_132849]
-
unei asemenea întâlniri finale. 4. În legătură cu criticile adresate de doamna Graziela Barla postului privat de televiziune PRO TV Curtea constată că, potrivit art. 7 alin. (1) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000, "Posturile de radio și de televiziune private care intenționează să difuzeze programe electorale au obligația să comunice acest fapt Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o adresa care să respecte modelul prezentat în anexa, înainte de începerea campaniei electorale, si sa faca cunoscut public acest lucru prin presă și
HOTĂRÂRE nr. 47 din 21 noiembrie 2000 privind contestarea Hotărârii nr. 35/2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131520_a_132849]
-
va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioară celei actuale cu circa 2,5-2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite îmbunătățirea cotației de risc a țării și extinderea accesului României pe piată privată de capital. Totodată se vor promova acțiuni pentru asigurarea: - diversificării instrumentelor politicii monetare și compatibilizării lor cu evoluția economiei de piață românești, concomitent cu reducerea utilizării instrumentelor cu caracter preponderent administrativ; - poziționării Băncii Naționale a României în situația de creditor net al sistemului
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]