504 matches
-
cu moravurile lui. Dimineața, la orele 7 jum., puși pe două rânduri, elevii de liceu erau conduși la Liceul Sf. Sava. Treceam pe strada Carol, unde se găsea cofetăria lui Iorgu Constantinescu. Această cofetărie era foarte cunoscută pentru lipsa de priveghere. Într-adevăr, elevii din diverse școli, și mai ales cei din școala militară, veneau aci la prăjituri, mâncau câte patru sau cinci, dar nu plăteau decât una sau două. Sistemul era cunoscut în tot Bucureștiul. Și prăjitura costa numai 15
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care nu atinge teritoriul său" - segmentul cuprins între Galați și Porțile de Fier - să fie formată "o comisie deosebită sub președinția sa și cu asistența a câte unui delegat român, bulgar și sârb", având sarcina "să execute și să aibă privegherea acestei părți a Dunării 38". Răspunzându-i la 9 decembrie (1879) delegatului României la CED, Vasile Boerescu preciza că propunerea Austro-Ungariei referitoare la constituirea unei comisii speciale pentru supravegherea navigației danubiene între Porțile de Fier și Galați nu intra în
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ianuarie 1881: "Englitera singură a intervenit - în favoarea României și împotriva Austro-Ungariei (n.n.) - dar mai mult ca să-și apere interesele ei, care nu sunt decât o parte din ale noastre. Astfel, a izbutit să consacre libertatea Dunării și participarea Europei la privegherea acestei libertăți, dar ea nu a fost tot atât de strălucitoare în ce privește drepturile noastre ca Stat suveran riveran. Reprezentanții celorlalte puteri, urmând singurele instrucțiuni ce aveau de a nu se împotrivi la crearea unei Comisiuni Mixte din care Austria să facă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
însoțite de o introducere și un epilog: Introducere Anunțarea temei: „Cele două veniri ale lui Cristos” (cap. 1-2); Sfârșitul lumii vechi și începutul lumii noi (cap. 3). Secțiunea întâi Semnele celei de‑a doua veniri (cap. 4-8): a) îndemn la priveghere (cap. 4); b) diferite semne (cap. 5-8). Secțiunea a doua Principalul semn (nucleul omiliei): venirea Anticristului (cap. 9‑18) (mărturii de la Mt. 24; 2Tes. 2; Dan. 7). Secțiunea a treia A doua venire a lui Cristos (cap. 19-26): a) învierea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinilor în viață, cât și celor adormiți și presupune, așa cum vedem, o Judecată imediată și personală. De altfel, apostolii, care știau că a doua parusie nu va avea loc în timpul vieții lor (cap. 3), nu s‑au înstrăinat niciodată de priveghere. Transferând tensiunea eshatologică în registrul individual și psihologic, Augustin atinge punctul maxim al dramatizării condiției umane, arătând că fiecare individ este responsabil pentru soarta sa. Acest proces este însoțit de o dramatizare firească a istoriei. Pe de altă parte, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
literare și științifice” și la „Revista contimporană” se manifestă mai ales ca istoric, interesul pentru ideile lui H. Taine fiind relevant (Domnul Taine, 1876). Societatea Academică Română îi încredințează în 1876 traducerea Istoriei romane a lui Dion Cassius, tipărită „sub privegherea domnului G. Sion” în 1878, lucrare pe care instituția academică o va și premia. După 1880, articole i-au mai apărut în „Revista literară”, „Literatorul”, „Epoca”. Printre ele, un studiu amplu, neterminat, despre D. Bolintineanu (1885) și o critică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
Este adevărat: la baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare. Poți descoperi în România oaze de liniște care îți dau pregustarea vieții de dincolo. Există mănăstiri unde călugării se nevoiesc în posturi, rugăciune, purificarea minții, curățirea inimii, priveghere și slujirea aproapelui. Trăiesc, ascunși vederii, duhovnici îmbunătățiți care iubesc mai mult decât orice sărăcia chiliei și solitudinea contemplației. Sunt monahíi în felul Martei sau al Mariei care, acolo unde le este dat, râvnesc după virtuțile nepieritoare. Există numeroase familii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ecologică, o acțiune sportivă, să-i cheme la proiecții de filme artistice sau, pe cei mai studioși, la un cerc de dezbateri interdisciplinare. Pentru tinerii cu înclinații religioase profunde, dornici să aibă experiența depășirii de sine, o chemare prietenească la privegheri de toată noaptea, cel puțin cu ocazia marilor praznice bisericești, ar fi putut fi, de asemenea, salvatoare. Cum altfel decât prin experiența unor asemenea „seri” sau „nocturne duhovnicești” am putea înțelege sensul schimbării la față întru Hristos Iisus? Cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologic al persoanei. Prin rugăciunea pentru lume, conștiința sfântului atinge universalitatea. Soarta întregii firi umane se decide parcă în bătălia cu răul din inima sa. Sfântul cunoaște trecerea de la nivelul durerii fizice la suferința ontologică, trăită ca insomnie continuă, trezvie, priveghere (Jean-Yves Lacoste). Co-naissancetc "Co‑naissance" Mitul educației universale a cetățeanului a confecționat faima întregii epocii iluministe. Are însă istoria mari virtuți pedagogice? În România, membrii Școlii Ardelene nu se îndoiau de acest lucru. La sfârșitul secolului XX, în siajul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fastuoasei gratuități a harului. Monahul se plimbă în grădina Raiului așa cum un arcuș vibrează peste corzile solare ale iubirii dumnezeiești. Lumea monahului este luminată de binecuvântări. Adâncimea privirii ieșind de sub pecetea inelară a unor cearcăne pământii este agonisită prin asceza privegherilor de noapte. Cunoașterea duhovnicească nu poate fi dobândită printr-un efort suprauman al voinței. Fără smerenie și răbdare, excesul de voință întunecă mintea văzătoare. Monahul ține cu orice preț la continuitatea revelației. Experiența paradisiacă rimează cu apofatismul sui generis al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
directă în atributele dumnezeiești ale lui Hristos. Pentru a rămâne la același exemplu, mărturisirea gândurilor este tot ceea ce, ca om, Fiul a făcut față de Tatăl: El și-a pus toate gândurile în slujba lui Dumnezeu, mărturisindu-le în rugăciune și priveghere, biruind ispitele satanei. Mărturisindu-se, omul devine asemenea lui Hristos; viața întru dânsul se îndumnezeiește, iar inima caută numai spre luminișul duhovnicesc unde sfinții preaslăviți ai Domnului nu mai au nimic de ascuns. Smochinul fără roade a fost blestemat. Întemeiată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în fața lui Hristos care-i alunga, zicând că nu auforțat pe nimeni: „Ce ai cu noi, Iisuse!” (Matei 8, 29). Dar puterea Mântuitorului de a lumina în întuneric cu căldura harului este per-manentă până la sfârșitul veacurilor, atât chemând stăruitor la priveghere pe cei ce s-au făcut părtași harului Său, când zice: „Privegheați că de-ar ști stăpânul casei la care ceas din noapte vine furul,ar priveghea și n-ar lăsa să-i spargă casa” (Matei 24, 42-43); cât și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
bune”(Luca 8, 15), a inimii „pline de har și de adevăr” ca o „slavă” de laCel Unul Născut din Tatăl, izvorul acestui chip al prunciei de sus(Ioan 1, 14). Pentru a rămâne în această stare, Sfântul Vasile cheamăla priveghere în rugăciune: „Să nu încetezi a lua seama la tine însuți,ca să dobândești ajutorul Logosului și să nu devii prada diavolu-lui”<footnote Sfântul Vasile cel Mare, Asceticele, PSB 18, EIBMBOR, București, 1989,pp. 499-500. footnote>. Fiind ispitit, David, care nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
urmare a păcatului strămoșesc. Acest lucru este semnificat prin înconjurul lăcașului de închinare după slujba punerii înmormânt. Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”(Ioan 1, 29), Mântuitorul vedea din mormânt zdrobirea inimilor ucenicilor: „Aceasta a fost noaptea de priveghere pentru Domnul!”(Ieșire 12, 42), spunea Dumnezeu la trecerea poporului prin adâncul mării ca pe uscat și ieșirea la pustie. Nu există o altă ieșire dinEgiptul stăpânitorului faraonic al acestei lumi. Jertfa Mântuitoruluipentru ucenicii Săi era doar trecere, o „curățire
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Romani 3, 23) și de aceea plini de vrăjmășie față de Dumnezeu: El„a murit din cauza păcatelor noastre și a înviat pentru îndreptarea” (Romani 4, 25) și slava noastră prin părtășie la slava Lui.În această ipostază Mântuitorul a cerut ucenicilor priveghere înrugăciune, pentru „a putea sta înaintea Fiului Omului” (Luca 21, 34-36), adică să nu devină „vrăjmași” prin închiderea inimii și vicleniaminții cu care oamenii nu pot sta înaintea lui Dumnezeu. Slava Sazdrobește pe cei protivnivci, care pentru a scăpa trebuie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cugetării, ceea ce înseamnă depășirea împătimirii de plăcere. Iar dacă e așa, precum și este, până ce ne stăpânește împătimirea nu putem gusta rugăciunea minții nici măcar cu cuvântul de pe vârful buzelor și avem nevoie să simțim prin simțul pipăitului numaidecât durerea postului, a privegherii și a altora ca acestea, dacă vrem să ne îngrijim de rugăciune. Palama are dreptate, de îndată ce discerne, pe de-o parte, limitele izvorâte din pornirile trupești, pe de alta, posibilitatea de înălțare prin spirit în condițiile unei autodepășiri. Cât privește
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de salcâm, într’o zi, pe care să-i facă mici grămezi”. Sub grava amenințare a „Judecății Justiției Militare”, la data de 16 octombrie 1940 l. „Evreii fac closete pe mormintele morților din cimitir” Această informare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încetul sufletul tău prin pocăință, și arzând materiile patimilor tale așezate pe el, care nu erau patimi trupești sau materiale, ci spini nemateriali: nori, întuneric gros, ceață și negură. Vreau să spun că te subțiai prin post și prin ostenelile privegherii, ale rugăciunii, ale tuturor neplăcutelor pătimiri, și te spălai neîncetat prin lacrimi fierbinți, în rugăciune, în felul mâncării și mai ales al băuturii. Astfel, am izbutit cu greutate să te fac pe tine un vas încăpător și nu numai încăpător
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
chinuie să o introducă într-un borcan cu gem de prune ce pare a fi fabricat în casă, după miros și culoare. Cu un puternic accent moldovenesc, femeia îmi spune că degeaba vin toți oamenii aceștia aici, dacă „nu fac priveghere, nu stau treji toată noaptea, că așa se cade în noaptea dinaintea sărbătorii. Am venit doar eu cu nepoata la București, omu’ este cam bolnav, a rămas acasă, iar părinții fetei sunt plecați în Italia la muncă. Am grijă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să impună un minim de ordine pe un culoar de acces. Peste tot, luminile lumânărilor aprinse de către pelerini ; noaptea, sărbătoarea de la Iași are un alt chip, un alt înțeles. Deodată începe să bată toaca, să sune clopotele, începe slujba de priveghere. Intru în incinta catedralei. Încerc într-o primă etapă să filmez mulțimea adunată. Sute de oameni stau pe pardoseală, pe stranele din jur, orice colț, cât de mic sau de ascuns este ocupat de către cineva. Majoritatea celor prezenți fac parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cerul se anunță de ploaie, să pui toți puii la adăpost !”. Iarăși Odihna pelerinilor trece în registrul pelerin : „Am fost la Sfântul, ba am trecut încă o dată, cum să nu, că nu era multă lume. Păi cum ce mai urmează ? Privegherea la noapte, masa pe iarbă și tot restul”. Cu carnetul în mână, o ascult vorbind pe femeie, mă simt ca un hoț de cuvinte și brusc îmi dau seama că programul pelerinului „rural”, tradițional, nici măcar nu știu prea bine cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să funcțio neze din plin, pelerinul este introdus în ritual, înfășurat de către acesta, actul de pietate individual este topit în marea masă comunitară. Iarba de sub arborii seculari din curte s-a transformat într-un uriaș loc de odihnă, rugăciune și priveghere. Temperatura potrivită, cerul senin, lipsa de vânt întregesc senzația de serbare câmpenească. Aici la Suceava, nu rândul în sine și așteptarea (derizorie, nu cred că a durat mai mult de o oră) construiesc pelerinul, ci comunitatea care se creează în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
copiilor” nu era instituționalizat. De ce există el atunci la București ? Gradul de „toleranță” (sau mai degrabă de abatere de la regula nescrisă a pelerinajelor) pare să fie mai ridicat aici. La ora 18.00, începe slujba de vecernie și cea de priveghere. Scena pe care se va desfășura ceremonia religioasă este una impresionantă, iar brațul unei macarale cu braț mobil, pe care scrie www.bivolul.ro (ulterior, doi tineri prieteni care lucrează în televiziune mi-au spus că este vorba de una
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumânările și candelele nu mai pot fi aprinse acum, sunt prea multe, dar se va ocupa cineva mai târziu”. Undeva, vizavi de mormântul propriu-zis, arde cu flacără tremurândă un covor întreg de candele roșii, galbene, portocalii. Cred că noaptea, în timpul privegherii ce are loc la mormântul acesta, efectul trebuie să fie covârșitor asupra ochiului și inimii pelerinului. Crucea încrustată în scoarța copacului și ofranda în bani de la rădăcină După terminarea rândului. În jurul mormântului, slujba. Imediat după ieșirea de la rândul format la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]