438 matches
-
celelalte, care au aflat întâmplarea, să cedeze mult mai ușor avansurilor masculine. Deznodământul este proiectat din nou în sfera ironiei. Ca și Pampinea, Filomena știe valoarea inestimabilă a cuvântului: „o vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a consemnat cu duritate presa vremii și cum a înregistrat conștiința publică, drept „un trădător de vocație” (expresia aparține poetului Grigore Vieru), un „tătuc” care a înșelat așteptările maselor... Revenit surâzător în prim-planul vieții politice din Moldova, după un „priveghi” de câțiva ani la căpătâiul vechiului PCUS (perioadă foarte responsabilă, când s-a „împărțit” valuta partidului), Petru Lucinschi a marcat un prim punct în palmaresul său de ostaș al continuității cauzei comuniste încă din postura sa de speaker al Parlamentului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
celelalte ceasuri se limitează la câte trei psalmi, și asta pentru a nu deranja îndatoririle de muncă și prin care să acopere lipsurile proprii și pe ale semenilor lor. Sfântul Cassian vorbește și de veghea de vineri noaptea spre sâmbătă, priveghi păzit în tot Răsăritul cu sfințenie, zi în care urmează acolo și dezlegarea postului. Apusenii nu admit această dezlegare pe motivul că Sfântul Petru a cerut Bisericii din Roma să-l ajute prin post și rugăciune într-o sâmbătă în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
specialiști. Prin analogii (raport de simbolism fonetic), melcii de apă "înfășați" se păuneau, sub formă de coajă calcinată, în patul celor care sufereau de insomnie (I. A. Candrea), după cum se credea odinioară că dacă cineva va mânca o privighetoare va priveghi neîncetat și va înnebuni din lipsă de somn. Aceste credințe s-au pierdut; grecii recomandau și ei contra somnului inimă de privighetoare. În fostul județ Fălticeni, copiii epileptici purtau la gât, timp de nouă zile, o hârtie scrisă cu amenințări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iarbă; inel; inteligență; împletitură din aluat; încă; de înot; înotat; înec; lemn; mac; cu mac; mama; de mare; marea; marină; miere; cu miere; mîncare; nesiguranță; nucă; om; Paște; piscină; pîine împletită; de plajă; pentru plajă; plasă; plută; plutire; post; primăvară; priveghi; religie; salvat; sărac; sărbătoare; scăpare; secuiesc; semicerc; sfînt; ceva sfînt; singur; spart; speranță; sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu; simbol; slab; solemnitate; stinge; suferință; teamă; topire; topit; vechi; viață; a vieții (1); 774/126/49/77/0 lună: noapte(115); plină(94); soare(62); stele(45); cer(38); astru(28); lumină (26); timp(18); stea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
marea; medic legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman; schelet; scump; spart; spiritual; sta; stare; stejar; strașnic; strămoș; stricat; strigoi; suferi; sufletește; știre; tata; tată; tăcere; terminat; tranziție; trup fără suflet; uitare; util; vai; vampir; veci; vecie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dispare (2); duce (2); duh (2); el (2); de frică (2); flori (2); groapă (2); infinit (2); inimă (2); încet (2); încetare (2); înger (2); înmormîntare (2); învie (2); libertate (2); altă lume (2); neînsuflețit (2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare; tata; teroare; timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de sfinți; cu aceste focuri se afumă gospodăria, pentru a fi protejată de rele, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ridichea), dar și pentru in, cânepă, grâul de toamnă; la Lună Veche se vopsește lâna și este bine de tăiat lemnul din pădure care se va folosi la construcția caselor.178 În calendarul tradițional românesc, există 17 sărbători nocturne și priveghiuri, specifice calendarului lunar: 5 și 7 ianuarie; 19, 20, 26 și 27 februarie; 2, 13, 14, 15, 16, 22 și 31 martie; 21, 30 noiembrie; 25 și 31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se primenea", erau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o frunză/ Privirea-ți albastră să-mi cadă foșnind." Florența Albu "Fără popas", versuri, E. P. L., 1961; "Câmpia soarelui", Editura Tineretului, 1962; "Constanța", Editura Tineretului, 1964; "Intrare în anotimp", E. P. L., 1964; Fata morgana", versuri, Editura Tineretului,1966; "Măști de priveghi", poezii, E. P. L., 1968; "Himere nisipurilor", versuri, Editura Tineretului,1969; "Poeme", E. P. L., 1969; "Austru", versuri, Eminescu, 1971; "Arborele vieții", Albatros, 1971; "Petrecere cu iarbă", Editura Cartea Românească, 1973; "Elegii", Eminescu, 1973; "Ave, noiembrie", Editura Cartea Românească, 1975. Florența Albu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ULICI, Laurențiu "Recurs", Cartea românească, 1971. UNGHEANU, Mihai "Arhipelag de semne", Cartea românească, 1971 WELLEK, René, Zalis "Conceptele criticii", Univers, 1970. Din periodice: MICU, Dumitru Mircea Ciobanu "Patimi", Ovidiu Genaru "Nuduri" ("Gazeta literară" nr. 12, 1968). "Florența Albu Măști de priveghi", Petre Stoica "Alte poeme", Horia Zilieru "Alcor" Gaz. lit., nr. 13 1968. M. R. Paraschivescu "Tristele", Maria Banuș "Tocmai ieșeam din arenă", Gherghinescu Vania "Timp sonor", H. Rădulescu Lemnaru "Primăvară Târzie") Gaz. lit. nr. 16, 1968. Marin Sorescu "Tinerețea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
constituie într-un element activ al spectacolului, care cuprinde întreaga sală. Publicul este chemat în sală de bătăile toacei, care sunt urmate de o liniște adâncă, obligând la maximă concentrare. [...] De un dramatism cutremurător este scena jurământului, ca și scena priveghiului, care încheie spectacolul într-o tăcere reculeasă, obligând publicul să părăsească sala cu imaginea lui Manole întins la poalele zidului mănăstirii, ca o veșnică ofrandă adusă creației... (Margareta Bărbuță) Dificultatea fascinantă a creației, astfel ar putea fi definită interpretarea propusă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vede cînd se deschid capătă de la Dumnezeu tot ce va cere; de asemenea, vitele vorbesc în acea noapte între ele, spunînd lui Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii; dar cine ascultă vorba lor moare. Cine spre ziua de Bobotează stă de priveghi noaptea vede cerurile deschizîndu-se, și orice ar cere i se dă de Dumnezeu. Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează va fi drept înaintea lui Dumnezeu. Se crede că în noaptea de Sf. Paști, pe la miez de noapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se face strigoi mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
supraestima!). Dacă nu-i dădeai tot ce ți-a cerut, te lua pe tine! Că de-aia venise! Și de-aia te-a-ntrebat și dacă ești medic fuge de ăștia!... Banii, țigările, băutura, mătăniile te-au scăpat! Azi puteam fi la priveghi! Și bine că n-ai lăsat-o să se dezbrace: probabil, sub bluză era doar... scheletul! Și făceai stop cardiac! Iar ochiul roșu însemna sete de sînge! Habar n-ai prin ce-ai trecut, băiete!... Rămăsesem perplex. Nu credem teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
soarta muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anihilate. Familia sa oferă spectacolul jalnic al menajeriei Adams, varianta senilă. Casa unor gloriole sfărâmate, a unor inimi schimonosite. Servitorul Totoeste tipic pentru ceea ce înseamnă sodomizarea pe viață, autismul dobândit prin complexul miles gloriosus. Romanul se sfârșește printr-un lung priveghi al mortului, la care Alexandru participă detașat, spre a se destrăma ca personaj, în final, sub colajul frazeologiei delirante, superstițioase, stupide a participanților. Reflex al vidului halucinogen, o atracție necontenită a neantului. Din impudoarea și prefăcătoria căruia Alexandru refuză să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și reazămă capul de umărul ei, iar ultima se sprijină de spatele celei de-a doua într-o atitudine meditativă, cu o mână dusă la frunte. Avem, prin intermediul acestor trei femei îmbrăcate aproape la fel, trei atitudini: rugăciunea, suferința sau priveghiul și meditația. Pentru a accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu puțin înainte de a i se acorda titlul de doctor al UNATC, pe Liliana Naclad am întâlnit-o, fizic vorbind pentru că prin telefon și prin e-mail-uri am rămas într-un permanent dialog în miez de iunie, la mănăstirea Techirghiol, la priveghiul părintelui Arsenie Papacioc, care îi fusese duhovnic. Sub un cer cu stele căzătoare, am privit-o cum trecea, smerită umbră cernită, de la un grup de enoriași și credincioși la altul, vorbindu-le în șoaptă, fie și numai pentru o clipă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
încât parcă șchiopăta de amândouă picioarele. Pe omul viu oamenii îl evitaseră, și mort fiind vor proceda la fel. Discret se inserează în mintea cititorului ideea că altundeva se ascunde explicația pedepsirii atât de drastice a morarului. Oamenii veniți la priveghi, unde se cerea voie bună și multă gălăgie, se uitau mereu cu frică la ușă și la ferestre ca să vadă dacă nu cumva se ivește Ucigă-l-Toaca, fie vreun strigoi ca să le ceară socoteală pentru gălăgia ce o fac. Doar un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
persoana răposată, în funcție de circumstanțele trecerii în neființă, să fie depusă într-un loc special amenajat (morgă, capelă) până în ziua înmormântării. Această normă a fost respectată doar pentru un număr mic de decese, întrucât ea contravine unei tradiții românești, în care priveghiul și jelirea mortului se face timp de trei zile de la deces în casa acestuia. Moravurile, ca elemente ale culturii non-materiale, stabilesc la nivel de reprezentare colectivă ceea ce trebuie aprobat sau dezaprobat, sancționat sau tolerat în anumite contexte particulare, dincolo de reglementările
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Mihai erau prea mici, ceilalți cred că nici nu se născuseră. Biserica Bălăcenilor era nouă și pe vremea aceea se năștea obiceiul. Ne făceam felinare tăiate din dovleci cu coaja roză, aproape roșie, și lumânarea pe care o aprindeam la priveghi o puneam în dovleac să luminăm drumul când ne întorceam acasă. Cred că și în clipa asta s-a umplut târgul de băieți cu felinare mergând spre mahalale, unde-și au casele. Intră doctorul grec al măriei sale și mitropolitul începu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și l acoperi bine ca să-i țină trupul cald. Atunci intrară marele stolnic și marele spătar. — Trimit pe cineva la mitropolit să vină un preot să l spele, așa se cade, că fu unsul lui Dumnezeu, spuse Brâncoveanu. — Și pentru priveghi, adăugă Mihai. — Mai am treabă jos la spătăria mică. În timp ce cobora scara ordonă cuiva să-l anunțe pe mitropolit, apoi ajunse la ușa spătăriei, o descuie și intră. Doamna Maria îi aruncă o privire înverșunată: — Acum dacă vodă a răposat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]