451 matches
-
intersecția cu str. Dragoslavele, str. Jiului (exclusiv), str. Argeș (exclusiv), str. Gării, b-dul Gheorghe Gheorghiu Dej, str. Gheorghe Lazăr, str. Teatrului, str. Mihail Kogălniceanu (exclusiv), str. Nicolae Bălcescu, str. Stadionului (exclusiv), str. Alexandru Vlahuță, str. Dr. Toma Ionescu (exclusiv), str. Privighetori, str. Lebedei, str. Oborului, str. Gîrlei, str. Badesti, str. Romulus, pîrîul Dimbu de la intersecția cu str. Romulus pînă la intersecția cu str. Mihai Bravu, str. Mihai Bravu de la intersecția cu pîrîul Dimbu pînă la sfîrșit. Comună suburbana Berceni 3. Circumscripția
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Bravu de la intersecția cu pîrîul Dimbu pînă la sfîrșit (exclusiv), pîrîul Dimbu de la intersecția cu str. Romulus pînă la intersecția cu str. Mihai Bravu, str. Romulus (exclusiv), str. Badesti (exclusiv), str. Gîrlei (exclusiv), str. Oborului (exclusiv), str. Lebedei (exclusiv), str. Privighetori (exclusiv), str. Dr. Toma Ionescu, str. Alexandru Vlahuță (exclusiv), str. Stadionului, str. Nicolae Bălcescu (exclusiv), str. Mihail Kogălniceanu, str. Pasaj, str. Lipscani (exclusiv), str. Brașoveni, b-dul Republicii de la început pînă la intersecția cu str. V. I. Lenin (exclusiv), str. Văleni
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Liviu Rebreanu nr. 6, bl. B1, sc. 11, et. 6, ap. 467, sectorul 3. 169. Kutkut Amjed, cetățean iordanian, născut la 12 octombrie 1965 în localitatea Irbid, Iordania, fiul lui Ață și Mariam, cu domiciliul actual în localitatea Suceava, Str. Privighetorii nr. 5, bl. S, sc. B, ap. 2, județul Suceava. 170. Mardekian Keyork, cetățean sirian, născut la 23 august 1970 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Vartan și Elezabete, cu domiciliul actual în București, str. Ludwig Van Beethoven nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 776 din 16 august 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136327_a_137656]
-
județul Prahova. 233. Plesea Daniel, născut la 13 aprilie 1969 în localitatea Sirineasa, județul Vâlcea, România, fiul lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 50321 Bruhl, Villestr. 12-14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Vâlcea, Aleea Privighetorii nr. 4, bl. 11, sc. A, ap. 13, județul Vâlcea. 234. Indrei Ioan, născut la 1 octombrie 1963 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Ioan și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Ettenreichgasse 4/28, cu
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
42. Dakovic Angelica-Ioana, născută la 23 ianuarie 1973 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Rus Ioan și Ema, cu domiciliul actual în Austria, 8045 Graz, Weinzottlstr. 3A, 1/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 31, județul Maramureș. 43. Simon Jozsef-Bela, născut la 30 noiembrie 1969 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, 3352 St. Peter în der Au, Dorf 46, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
județul Harghita. 79. Nemeș Vasile-Florian, născut la 19 noiembrie 1970 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 26 A, județul Maramureș. 80. Nemeș Maria, născută la 29 mai 1974 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, fiica lui Botiz Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Maramureș. 80. Nemeș Maria, născută la 29 mai 1974 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, fiica lui Botiz Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 26 A, județul Maramureș. 81. Hruza Iaroslav, născut la 22 aprilie 1963 în localitatea Coronini, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Iaroslav și Elisaveta, cu domiciliul actual în Cehia, 438 01 Zatek, Studentska 1749, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru/aștri Alternanțe vocalice; caracterizează mai ales substantive feminine și, mai rar, masculine: ea/e: perdea/perdele, stea/stele ia/ie: nuia/nuiele, băiat/băieți oa/o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii substantivelor. Intră, însă, în subclasa substantivelor cu flexiune neregulată substantivele care prezintă modificări în structura rădăcinii fără legătură directă cu opoziția de dezinență. Se cuprind aici substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se recomandă, de asemenea, audiția unei casete muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea vântului, toate în interpretarea originală și inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Eroica” vrea să zugrăvească liniștea vieții la țară, obiceiurile plăcute ale păstorilor. Dar se ne înțelegem: nu este vorba aici de păstorii cu panglicuțe verzi-roz ai domnului de Florian și cu atât mai puțin de aceia ai domnului Lebrun, autorul ,,Privighetorii”, nici chiar de păstorii lui Jean-Jacques Rousseau, autorul operei ,,Ghicitorul satului”. Aici este vorba despre adevărata înfățișare a naturii”. (H. Berlioz despre ,,Simfonia Pastorală”) ,, Întreaga întindere artistică a acestei opere este plină de o individualitate completă și puternică, căreia nu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
starea superioară, în comparație cu societățile, care sunt prost făcute și nefericite. Însăși recunoștința a dispărut din lumea oamenilor; numai printre animale se mai întâlnește (O uitare). Animalele se bucură de toată dragostea ei. sosind la Cotroceni în 1875, cumpără treizeci de privighetori și le dă drumul. Gustul pitorescului și frumosul se îmbină în ea pentru a o duce departe de orașele elegante, spre popor, interesant prin sărăcia și prin portul lui; scrie poemul meșteșugarilor, Handwerkerlieder, unde cântă Munca în haine de lucru
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de produsul ei net, libertatea. Cred, fără să-l fi cunoscut niciodată personal, că e pur și simplu un om viu, excepțional de talentat, care refuză să se lase prins cu lațul, fie el unul de oțel, ori unul pentru privighetori. În felul ăsta ne ajută pe noi, ceilalți, insuficient de curajoși ori de disciplinați, să trăim. Să facem nițică politică C. Rogozanu Nu e primul volum de dialoguri dintre Vladimir Tismăneanu și Mircea Mihăieș. Cortina de ceață este a patra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
E-mail: bacau@ajofm.anofm.ro www.bacau.anofm.ro AJOFM Botoșani Str. Colonel Tomoroveanu, nr.2, Botoșani Tel: 0231/536791; 0231/516221; 0231/531160 Fax: 0231/536793 E-mail: botosani@ajofm.anofm.ro http://www.botosani.anofm.ro/ AJOFM Neamț Str. Privighetorii, nr. 21, Piatra-Neamț Tel: 0233/237780, 0233/237781 Fax: 0233/213424 E-mail: neamt@ajofm.anofm.ro http://www.neamt.anofm.ro/ AJOFM Suceava Str. Tudor Vladimirescu FN, Suceava Tel: 0230/523279 E-mail: suceava@ajofm.anofm.ro www.suceava.anofm.ro
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
credem că acest popor, agramat prin veacuri, și prin veacuri îndrăgostit de codru, a izbutit totuși să-i descopere frumusețea în urma unei educații literare superioare? Și când Moș Nichifor Coțcariul, eroul lui Creangă, exclamă noaptea în pădure: „Bată-vă pustia, privighetori, că frumos mai cântați!” el o face fiindcă și-a reamintit de concertele simfonice de la Ateneu? Iată Marea Neagră, cu vasta ei frumusețe, ce schimbă mii de nuanțe de culori în fiecare clipă. Nici un pictor n-a izbutit până azi să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele unsprezece cămări de provizii fără neapărat să le descuie, criticul întreține iluzia artei, metamorfoza realului într-o imagine eternă, a privighetorii într-o fată cu obraz alb sub umbrela de soare. A douăsprezecea cămară, cea goală, conține secretul; a-l vulnera înseamnă a-l risipi. Există totdeauna în artă un secret pe care materia ei îl presupune, dar care nu e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
arate rugul unde ard Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi Și să le spună minciuni că flacăra nu are magie Că de fapt ochii mei Au fost cumpărați de la vânzătoarea de chibrituri infernale. Port sub braț caietul de caligrafie al privighetorii. Îmi vine să strâng de gât promisiunea Că voi fi băiat cuminte. Hai Ku Pe creștetul lumii de fugă răsună Gleznă de marmora a nopții cu luna. Mai Înainte, nu pentru că s-ar fi Îndoit de talentul fiului său, Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
România sau teiul lui Eminescu) și, copleșit fiind de ,,furtună de sensuri”, să dea frâu liber unui imaginativ ce nu-și trădează vârstă adolescentina, a aceluia ce se mărturisește Într-o ars poetica: ,,Port sub braț caietul de caligrafie al privighetorii” (,,Suflet de primăvară”). Cultiva cu precădere versul concentrat, puternic metamorfozat (de consemnat metaforele florale În cele aproape 70 de poezii din volum), preferând, nu de puține ori, forma și substanță Haiku-ului. Vibrând de un autentic lirism, hrănit la scoala
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un ton jucăuș, poetul le amintește domnișoarelor sosite În trăsura la pension că ochii săi care ard au fost cumpărați „de la vânzătoarea de chibrituri infernale”, precum și faptul că În preumblările sale nocturne el poartă sub braț „caietul de caligrafie al privighetorii”. Iașul acelor vremuri e privit printr-o lentilă sentimental-ironică: „Stradă Lăpușneanu seamănă cu /paharul după un chef cu poeți”, iar casele din „cartierul celest” Își dorm somnul de veci În „patul de matase”. Tânărul poet e obsedat de „pasărea răstignita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în coasta Fălticenilor), împreună cu N. Dunăreanu. Toți trei cu aspirații literare, colegi toți trei în ultima clasă la Liceul Național din Iași, se regăseau "pe la două ceasuri" de noapte cu "lună plină" lângă pârâul lui Faur, când un concert de privighetori marca dintr-odată un eveniment de ordinul miracolelor irepetabile; moment amintit întâi (în 1908) într-un scurt comentariu: Rădășenii și sărbătoarea sfântului Mercorie. După mulți ani (în 1925), un Sadoveanu patetic, larg închis efluviilor naturiste și dispunând de o excepțională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau în sălcii o mie și una de paseri maestre. Cred că niciodată nu s-au aflat la un loc cântând atâtea privighetori și nici nu se va mai afla în veci și pururi. Eram așa de mișcat, încât m-am gândit că viața mea poate să se isprăvească în acea clipă..." Despre niște "bordeieni" de pe domeniile lui George Morțun în nordul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce-am făcut/ și totuși armonie, lucire de plîns etern.// Tu nu cauți trofee niciodată,/ căci biruința-i absolută/ și fără dovezi.// Zadarnic s-a umplut cimitirul/ cu morți pe jumătate culcați/ în alcovuri de piatră,/ îngânând cântecul celor vii,/ privighetori de tămâie.// Zadarnic mîinile lor de argint/ alungă roiul frunzelor/ de pe fețe.// Netrebnici sunt morții solemni,/ morții sociali neîndurându-se/ să se părăsească pe sine.// Dar tu, o, moarte, ești o simplă-ntoarcere a capului,/ o expirație calmă/ a celui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în raportul adresat Departamentului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arăta că locuitorii s-au strămutat „din lipsa pâinii, din lipsa nutrețului pentru hrana vitelor și din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și 50 de dughene, pagubele cifrându-se la suma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]