3,831 matches
-
de consum, care nu se mai poate opri din consumat. Așa că știe că femeia agresivă poartă doar o mască impusă de un format TV de succes. Știe că femeia nu e decât un produs mediatic, menit să-l înțepenească pe privitor în fața micului ecran. Știe că scopul acestui program este ca cel care privește să nu apese nici un buton. Poate doar butonul de volum. Butonul care dă sonorul mai tare. Așa că nu are cum să creadă că femeia i se adresează
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
apoasă, chiar respingătoare, dacă observatorul ar fi fost un pic mai atent la toate detaliile. Capul, acoperit de o claie de păr blond-murdar, nepieptănat, i se mișca ușor dintr-o parte în cealalată, iar căștile plasate pe urechile clăpăuge informau privitorul că posesorul lor se afla pierdut într-o cu totul altă lume. Trântise rucsacul cu cadru metalic pe bancă, alături de el, iar celălalt nu schițase niciun gest. Făcuse doar un semn, cu degetul arătător, către culmile cu capișon de zăpadă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
jumătate din cel de-al patrulea perete al camerei. Atunci când draperiile sunt depărtate și legate cu șnur de o parte și de cealaltă a ferestrei, iar asta se întâmplă în fiecare zi, de dimineața și până la primele semne ale înserării, privitorul poate admira peluza din fața casei, precum și o mică fântână arteziană în care apa țâșnește dintr-un ulcior (ei, da, nu vă mirați, o imagine clasică, de ce și ar fi dorit Lady Esmeralda ceva cu totul special?) ținut de un țânc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
facă în acele momente. O lucrare deosebită, valoarea artistică nu putea fi pusă la îndoială nici de către un critic nervos fiindcă și-a surprins nevasta în pat cu băiatul angajat pentru a curăța piscina, dar senzația pe care o avea privitorul - mai puțin Lady Esmeralda, să spunem - era aceea de teamă profundă, zugrăvită până în cele mai mici amănunte. Frica năpasnică ieșea, pur și simplu, dintre cele patru rame. Teroarea era foarte bine surprinsă pe chipurile celor doi, o surpriză răvășitoare care
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
poate că undeva, în acel orășel prins în lâncezeala unei toamne lungi, izbucnise un incendiu, iar pompierii fuseseră chemați foarte repede de telefoanele vecinilor, pictorul surprinsese girofarurile roșii, dădeau senzația că încă pulsează, chiar dacă mașina era răsturnată pe o parte. Privitorul își putea imagina, cu ușurință, manevra disperată a șoferului, dorința acestuia de a evita parada, fracțiunile de secundă în care creierul său fusese obligat să ia rapid o decizie, suprema decizie, am putea spune, decizia finală, iar bărbatul de la volan
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
normal) de a nu face nicio mișcare, poate încruntase doar sprâncenele, tulburat de razele soarelui, cu o indiferență condamnabilă, iar lângă rigola din dreapta, în prim plan, mărit corespunzător, în așa fel încât să aibă un impact cât mai mare asupra privitorului (și avea, credeți-mă), se afla un elegant pantof de damă, cu tocul cui, numai că în el exista și laba piciorului acelei nefericite, cu tot cu gleznă și jumătate (imaginea era infernal de bine prezentată) din pulpă. Pantoful era alb, iar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de teren, degete încovrigate apărând din mocirlă, încercând să apuce un lemn salvator care nu avea să apară niciodată, un spânzurat atârnând în funie, limba vînătă ieșită din gură, bale scurse de o parte și de alta a bărbiei, în timp ce privitorii aplaudau având întipărite rânjete de satisfacție pe fețe. Doar câteva tablouri spuneau alte povești. Pictorul se așezase în fața unor îndrăgostiți, spre exemplu, în timp ce aceștia se sărutau. Rămăseseră pentru totdeauna în tablou, cu buzele lipite, ninși de flori albe, căzute dintr
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
omului de a îndura durerea. E o prostie, n-ai cum să ți motivezi creierul să refuze durerea, să o trateze ca și cum nu ar fi. Așa că nu cred o iotă... Mă rog, dacă discutăm despre filme, atunci este în regulă, privitorul dorește ca personajul principal să treacă prin toate necazurile, eventual să fie și tăiat în bucăți și să se asambleze la loc. La final, se sprinde lumina și fiecare spectator se vede în locul eroului din film, cu mulți bani în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un mijloc de a ne satisface un anumit gen de curiozități, înlocuind tentația de a privi pe gaura cheii, de a pătrunde în intimitatea altora. Este, deci, și o sursă de dezvăluire a intimității, dizolvând totodată și ceva din a privitorului. Intimitatea noastră conține în ea și o cantitate de date sensibile pe care deseori le subsumăm conceptului de acasă. Acasă înseamnă și anumite mirosuri de care ne amintim în unele momente (și care ne transportă cumva acasă), anumite gusturi etc.
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce derivă din problema sensului existenței proprii. Alegerea unei "poze existențiale" și cantonarea în ea poate liniști foamea de sens a propriei conștiințe; numai că trebuie întreținută continuu cu argumente, cu justificări, cu mărturia altora. Orice imagine trebuie să aibă privitori, doar pe această cale căpătându-și statutul de imagine. Cu cât sunt mai mulți privitori, cu atât imaginea pare mai justificată. Situarea imaginii de sine, ca proiect asumat, în zona nivelului de trai: orice proiecție de sine vrea să denote
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
poate liniști foamea de sens a propriei conștiințe; numai că trebuie întreținută continuu cu argumente, cu justificări, cu mărturia altora. Orice imagine trebuie să aibă privitori, doar pe această cale căpătându-și statutul de imagine. Cu cât sunt mai mulți privitori, cu atât imaginea pare mai justificată. Situarea imaginii de sine, ca proiect asumat, în zona nivelului de trai: orice proiecție de sine vrea să denote o aspirație, să se evidențieze ca parte a unui tablou mai amplu. Este asemenea unei
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
criză a CIO nu a afectat în mod defavorabil atitudinile pozitive ale publicului față de Jocurile Olimpice, sportivii olimpici și idealurile olimpice. Atitudinile pozitive despre sponsorizare și sponsori nu au fost defavorabil afectate de recentele evenimente - ele, de fapt, au crescut. Numărul privitorilor JO difuzate continuă să rămână mai ridicat ca niciodată. O perspectivă a cercetării CIO În timpul cercetării efectuate la nivel mondial în decada 1985 1996, eșantionul chestionat a fost întrebat despre rata interesului lor personal la JO pe o scală de la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
companiilor. 1936, JO de la Berlin. Primele Jocuri care au fost televizate au fost cele de la Berlin. Această transmisie a fost elaborată la o bază experimentală numai în jurul Berlinului cu un total de 138 de ore de transmisie și 162000 de privitori. Numai una din trei camere au putut fi folosite în direct și aproape 10 numai dacă lumina soarelui era suficientă. La Berlin a fost, de asemenea, și prima dată, când s-a produs un schimb de torță olimpică. 1948, JO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de organizare l-a Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 147 refuzat”. Oricum, ei au stabilit principiul „drepturilor de plată”. Estimările sugerează că peste 500.000 de oameni au urmărit 64 de ore de program. Chiar dacă majoritatea privitorilor erau de pe o rază de 50 de mile a Londrei, aceștia au raportat excelenta transmisie pe insulele canalului. 1952, JO de la Helsinki. Un departament de vânzări a vândut diferite drepturi de a face afaceri la JO. Acesta a fost prima
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică în relațiile internaționale 162 40% decât pentru transmiterea JO de la Albertville din 1992, în mai mult de 120 de țări și teritorii. Aprecierile de audiență a înregistrat noi recorduri de televizare din toate timpurile, cu 10,7 miliarde de privitori din întreaga lume. Jocurile Olimpice centenare de la Atlanta din 1996 au fost transmise în 214 țări și teritorii cu o audiență cumulată de 19,6 miliarde de privitori, făcându-l cel mai vizionat eveniment sportiv din istorie. Taxele drepturilor de transmitere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
înregistrat noi recorduri de televizare din toate timpurile, cu 10,7 miliarde de privitori din întreaga lume. Jocurile Olimpice centenare de la Atlanta din 1996 au fost transmise în 214 țări și teritorii cu o audiență cumulată de 19,6 miliarde de privitori, făcându-l cel mai vizionat eveniment sportiv din istorie. Taxele drepturilor de transmitere de la Nagano au adus 513 milioane USD în comparație cu 353 milioane USD de la JO de la Lillehammer. 68 de probe la Nagano sunt transmise în mai multe țări decât
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de la JO de la Lillehammer. 68 de probe la Nagano sunt transmise în mai multe țări decât orice ediție anterioară a JO de iarnă (în 180 de țări și teritorii) și audiența totală cumulată a fost de 10,5 miliarde de privitori, sub cele 10,7 miliarde cumulate de privitori a JO din 1994, datorită diferențelor de fus orar și condițiilor meteo vitrege. Se consideră că JO de vară de la Sydney, 2000, au fost cele mai urmărite din toată istoria desfășurării JO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
-și planifice mai repede bugetele, asigurând o mai eficientă montare a JO. Contractele de distribuție vor fi semnate cu acele canale de TV care au experiență anterioară în televizarea JO, astfel încât să asigure cea mai bună calitate a producției pentru privitori. Contractele pe termen lung vor permite de asemenea CIO și partenerilor de transmitere să ajungă la acorduri a programelor promoționale care să sprijine JO și să promoveze Mișcarea Olimpică. În plus față de veniturile crescute, strategia de marketing pe termen lung
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
dată în istoria JO, CIO a licențiat producția unui film (70mm) pentru a documenta a XVIII-a ediție a JO de iarnă de la Nagano din 1998. Această tehnologie a filmului capturează panorame foarte clare, exploratoare, în unghiuri largi și atrage privitori în experiențe proiectate prin cadre mondiale vaste. Dedicat unui scop educativ, tehnica acestui film corespunde expunerii JO unui public complet nou. Filmul de lung metraj „Gloria Olimpică” este produs de Megasystemsy Inc., în parteneriat cu producătorii de la Hollywood Frank Marshall
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
că-i dificil, că... Ascultându-l, Petre îi tăie scurt vorba: Domnule primar, s-o luăm metodic. În Bucura, am cumpărat o casă, actele fiindu-mi semnate chiar de dumneata. Deci sunt de-al locului. Certificatul de revoluționar, nu de privitor de pe trotuar, ci de arestat la Jilava, îmi dă dreptul la 10 000 metri pătrați în extravilan. Am un proiect de ridicarea localității, pentru care nu vă cer nici un ban, sperând să obținem bani de la Uniunea Europeană. Fundamentarea proiectului și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unor Vermeer, Chardin, Cézanne sau Giorgio Morandi, universul obiectelor pictate este mereu același, de la un tablou la altul: coșuri de pâine, carafe, pahare, fructe. Într-un ocean de culori, o față de masă albă devine un punct de focalizare a atenției privitorului. Un altul este o fereastră deschisă spre grădină ce-ți dă impresia, din cauza modului în care artistul aplatizează planurile, unei pânze întinse pe șevalet. La prima vedere însă, nimic anume nu-ți atrage atenția. Un tablou de Bonnard este o
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
a stat sub semnul lui Gauguin și a stampelor japoneze; picturile sale erau lipsite de profunzime. De abia mai târziu, în anii petrecuți în modesta vilă din Le Cannet, lecția lui Cézanne se face cu adevărat simțită... Diagonale aduc ochiul privitorului înainte și înapoi... Culoarea este folosită pentru a construi ecouri între zone ale compoziției, pentru a modula planurile picturale. Pornind de la același decor, cel al camerelor în care locuiește, artistul produce imagini - "Micul dejun", "Dimineața în Le Cannet", "Interior alb
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
István Téglás are, cum spuneam și în cronica de atunci, "o plastică corporală ce poate fi învidiată de orice dansator". Fiecare secvență de mișcare pusă în pagină de corpul său trăiește prin sine și este o mare bucurie pentru ochii privitorului. La discuțiile de după spectacol, coregraful Ioan Tugearu, după ce a apreciat conținutul spectacolului, a întrebat de ce se folosesc atât de multe cuvinte vulgare în textele prezentate. Este o modă? I s-a răspuns că este o realitate. Dar nu reacția realizatorilor
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
în care segregările diurne devin inoperante. Mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan le exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și și-a restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim nivel, poate accepta fără protest și poate înțelege fără efort. El își amăgește interlocutorul că arta este tocmai ceea ce acesta bănuia demult, adică o copie limpede a realității, un
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]