11,562 matches
-
muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, ratificată prin Legea nr. 203/2000. Analiza contextului și definirea problemelor Analiza problemei Sistemele penitenciar și de probațiune din România au înregistrat în ultimii ani o preocupare semnificativă față de reducerea și prevenirea recidivei. Începând din anul 2016, rata recidivei, calculată la nivelul unităților ANP ca pondere de recidiviști în populația totală a persoanelor private de libertate s-
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
într-un spectru mai larg al comunității și al influenței benefice a acesteia în sensul încurajării desistării, anume al renunțării la angajarea în comportamente infracționale. Desistarea, un concept care se află de mult timp la baza mai multor sisteme de probațiune, inclusiv a celui din România, nu este în mod unilateral cauzată de autodeterminarea individului în sensul renunțării la viața infracțională. Desistarea depinde într-o mare măsură de etichetarea prosocială, pozitivă a comunității, a mediului social în care foștii condamnați sunt
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
1-78. Chicago: University of Chicago Press. *12) Graham, Hannah, McNeill, Fergus. (2017). "Desistance: Envisioning Futures". În Carlen, P., Ayres Franca, L., coord. Alternative Criminologies, p. 433-451. London: Routledge. Concepția despre desistare rezumată anterior este reflectată și în activitatea sistemului de probațiune. Managementul de caz derulat de consilierii de probațiune în cadrul planului de supraveghere individualizat are în vedere evaluarea nevoilor criminogene și a riscului săvârșirii de infracțiuni gestionate într-un context social și comunitar complex, context în care necesită implicarea serviciilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Hannah, McNeill, Fergus. (2017). "Desistance: Envisioning Futures". În Carlen, P., Ayres Franca, L., coord. Alternative Criminologies, p. 433-451. London: Routledge. Concepția despre desistare rezumată anterior este reflectată și în activitatea sistemului de probațiune. Managementul de caz derulat de consilierii de probațiune în cadrul planului de supraveghere individualizat are în vedere evaluarea nevoilor criminogene și a riscului săvârșirii de infracțiuni gestionate într-un context social și comunitar complex, context în care necesită implicarea serviciilor comunitare. "Managementul de caz se bazează pe resursele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
formale și informale din comunitate, fiind în strânsă relație cu serviciile comunitare și resursele informale de asistență din proximitatea beneficiarului (familie, prieteni, grupuri de suport, biserică etc.)"*13). *13) Călin, Cristina Felicia, Oancea, Gabriel, Oueslati, Evelina Denisa, coord. Manual de probațiune, București, 2017, p. 213. Evaluarea riscului săvârșirii de infracțiuni reprezintă o activitate a consilierului de probațiune derulată atât în cazul persoanelor inculpate, cât și în cazul persoanelor pentru care s-au dispus sancțiuni neprivative. Referatele de evaluare sunt solicitate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
asistență din proximitatea beneficiarului (familie, prieteni, grupuri de suport, biserică etc.)"*13). *13) Călin, Cristina Felicia, Oancea, Gabriel, Oueslati, Evelina Denisa, coord. Manual de probațiune, București, 2017, p. 213. Evaluarea riscului săvârșirii de infracțiuni reprezintă o activitate a consilierului de probațiune derulată atât în cazul persoanelor inculpate, cât și în cazul persoanelor pentru care s-au dispus sancțiuni neprivative. Referatele de evaluare sunt solicitate de către organele judiciare în conformitate cu prevederile art. 116 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
săvârșirii de infracțiuni". În conținutul planului de supraveghere este inclus și un capitol special privind evaluarea riscului de recidivă al persoanelor față de care au fost luate măsuri și sancțiuni neprivative de libertate. Dealtfel, un obiectiv major al sistemului de probațiune este "creșterea gradului de siguranță în comunitate prin reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni", conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune. Managementul de caz
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
al sistemului de probațiune este "creșterea gradului de siguranță în comunitate prin reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni", conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune. Managementul de caz aplicat în activitatea consilierilor de probațiune utilizează un instrument pentru măsurarea riscului de recidivă adoptat în colaborare cu serviciile corecționale canadiene - scala de evaluare a riscurilor și nevoilor (SERN) - pe parcursul unei colaborări inițiate în 2011. Datele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în comunitate prin reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni", conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune. Managementul de caz aplicat în activitatea consilierilor de probațiune utilizează un instrument pentru măsurarea riscului de recidivă adoptat în colaborare cu serviciile corecționale canadiene - scala de evaluare a riscurilor și nevoilor (SERN) - pe parcursul unei colaborări inițiate în 2011. Datele colectate prin intermediul SERN pot fi grupate în câteva
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
interviuri individuale și de grup cu foști și actuali deținuți, recidiviști și non-recidiviști, angajatori/reprezentanți ai mediului de afaceri, persoane relevante pentru foști sau actuali deținuți recidiviști, precum membri ai familiilor acestora, prieteni, cunoscuți, membri ai personalului penitenciarelor și serviciilor de probațiune, personal al organizațiilor non- guvernamentale relevante pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate/furnizori de servicii sociale; ... 2. o cercetare cantitativă realizată pe un eșantion național de persoane aflate în detenție sau în supravegherea serviciilor de probațiune - 1000 de persoane
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și serviciilor de probațiune, personal al organizațiilor non- guvernamentale relevante pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate/furnizori de servicii sociale; ... 2. o cercetare cantitativă realizată pe un eșantion național de persoane aflate în detenție sau în supravegherea serviciilor de probațiune - 1000 de persoane recidiviste și 300 de persoane non-recidiviste; ... 3. o cercetare cantitativă realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane din populația generală - 1023 de participanți. ... Activitățile s-au desfășurat în cadrul proiectului "O comunitate sigură, educată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Din punct de vedere teoretic, demersul de cercetare al Studiului integrat privind cauzele recidivei este reprezentat de Modelul Risc-Nevoi-Receptivitate*14) (RNR), consacrat la nivel internațional pentru studierea fenomenului de interes.*1)5 RNR este și suportul teoretic folosit de exemplu în activitatea de probațiune din România, care are la bază conceptul de desistare. Modelul este construit pe baza câtorva principii. Principiul riscului prevede că intensitatea "tratamentului", respectiv a intervențiilor pentru reabilitare, ar trebui să fie adaptată nivelului de risc al infractorului, astfel încât infractorilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ori mai mic decât pentru o persoană deținută. Potrivit aceluiași raport, în anul 2023, costul mediu cu o persoană supravegheată (sancționată penal, în comunitate), a fost 389,3 euro. Raportul mediu, al bugetului/persoană supravegheată, este calculat prin raportarea întregului buget alocat probațiunii, la numărul persoanelor supravegheate înregistrate la 31 decembrie 2023, fără a include numărul semnificativ (peste 9.000) al referatelor/rapoartelor de evaluare; în alte cuvinte, calculul este realizat în ipoteza că sistemul de probațiune derulează doar activități de asistare și supraveghere cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
supravegheată, este calculat prin raportarea întregului buget alocat probațiunii, la numărul persoanelor supravegheate înregistrate la 31 decembrie 2023, fără a include numărul semnificativ (peste 9.000) al referatelor/rapoartelor de evaluare; în alte cuvinte, calculul este realizat în ipoteza că sistemul de probațiune derulează doar activități de asistare și supraveghere cu persoanele sancționate în comunitate. *17) Disponibil la https://probațiune.just.ro/rapoarte-si-studii/. În cadrul ambelor sisteme, atât cel penitenciar, cât și cel de probațiune, cei condamnați pot desfășura activități lucrative, contribuind astfel la reducerea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
alte cuvinte, calculul este realizat în ipoteza că sistemul de probațiune derulează doar activități de asistare și supraveghere cu persoanele sancționate în comunitate. *17) Disponibil la https://probațiune.just.ro/rapoarte-si-studii/. În cadrul ambelor sisteme, atât cel penitenciar, cât și cel de probațiune, cei condamnați pot desfășura activități lucrative, contribuind astfel la reducerea costurilor de întreținere, dacă ne referim la persoanele aflate în detenție. Măsurile și sancțiunile comunitare pe care le gestionează sistemul de probațiune presupun un cost mult redus în comparație cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sisteme, atât cel penitenciar, cât și cel de probațiune, cei condamnați pot desfășura activități lucrative, contribuind astfel la reducerea costurilor de întreținere, dacă ne referim la persoanele aflate în detenție. Măsurile și sancțiunile comunitare pe care le gestionează sistemul de probațiune presupun un cost mult redus în comparație cu sancțiunile administrate de sistemul penitenciar. Beneficiile pe care măsurile și sancțiunile comunitare le aduc pot fi înțelese în mai mare măsură dacă ținem cont de faptul că persoanele astfel sancționate sunt parte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
măsurile și sancțiunile comunitare le aduc pot fi înțelese în mai mare măsură dacă ținem cont de faptul că persoanele astfel sancționate sunt parte activă în efortul de reintegrare socială: 1. aproape jumătate dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune sunt ocupate profesional, fiind implicate în activități legale, constructive și aducătoare de venituri impozabile (47%); ... 2. peste trei sferturi dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune muncesc neremunerat în folosul comunității, potrivit obligației impuse prin hotărâre judecătorească (77,33%). ... Cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de reintegrare socială: 1. aproape jumătate dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune sunt ocupate profesional, fiind implicate în activități legale, constructive și aducătoare de venituri impozabile (47%); ... 2. peste trei sferturi dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune muncesc neremunerat în folosul comunității, potrivit obligației impuse prin hotărâre judecătorească (77,33%). ... Cu privire la activitatea ANP, totalul veniturilor anuale*18) (fără TVA) obținute din munca prestată de deținuți la diverși angajatori în ultimii 5 ani arată o creștere semnificativă în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
perspectiva sistemului penitenciar, deoarece pot contribui la acoperirea unor costuri asociate cu gestionarea deținuților, precum și la furnizarea deținuților cu oportunități de câștig și dezvoltare a abilităților profesionale. Persoanele sancționate cu măsuri neprivative de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, având impusă obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității desfășoară mai multe activități, stabilite de consilierul de probațiune manager de caz în colaborare cu reprezentantul instituției. Munca în folosul comunității reprezintă o activitate în beneficiul societății, pe care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
oportunități de câștig și dezvoltare a abilităților profesionale. Persoanele sancționate cu măsuri neprivative de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, având impusă obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității desfășoară mai multe activități, stabilite de consilierul de probațiune manager de caz în colaborare cu reprezentantul instituției. Munca în folosul comunității reprezintă o activitate în beneficiul societății, pe care o desfășoară o persoană sancționată printr-o sentință penală, fără a fi plătită pentru desfășurarea acelei munci. De regulă, munca
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
precum prevenirea delincvenței juvenile. De asemenea, documentul reflectă nevoia de aplicare a abordărilor individualizate, plecând de la nevoile identificate și factorii de risc prezenți. Protocoalele de intervenție, indiferent dacă se folosesc în comunitate, de către SPAS, în cadrul serviciilor de probațiune sau în locuri de deținere, trebuie să țintească motivații infracționale specifice, atitudini infracționale pre-evaluate și vulnerabilitățile identificate la fiecare persoană în parte. Având în vedere că una dintre problemele identificate în implementarea SNRSPPL 2020-2024 a fost implementarea măsurilor în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
s-au dispus măsuri privative de libertate. Complementaritatea cu celelalte strategii guvernamentale și acte normative Principalele strategii guvernamentale cu obiective comune prevenirii recidivei sunt: SNRSPPL 2020-2024 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 și Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 863/2021. Prevenirea recidivei la persoanele condamnate penal Cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Persoanele care au săvârșit la un moment dat o faptă penală sunt predispuse să recidiveze
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Persoanele care au săvârșit la un moment dat o faptă penală sunt predispuse să recidiveze. SNPR asigură, din această perspectivă, continuarea eforturilor multidiciplinare inițiate de către SNRSPPL 2015-2019 și 2020-2024 și a ciclurilor de implementare strategică în cadrul sistemului de probațiune. Scăderea recidivei penale la persoanele cu tulburări mintale sau cu tulburări ale consumului de substanțe (inclusiv droguri) sau alcool Conform rezultatelor cercetărilor care fundamentează strategia, aproape jumătate dintre persoanele recidiviste au comis fapta penală pe fondul consumului de substanțe interzise/alcool/droguri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
infracțiune, fie în ceea ce privește riscurile, fie în privința schimbării stocurilor de capital. Din ansamblul acestor factori, în cuprinsul obiectivului general 3 sunt incluse acțiunile care pot fi derulate în perioada de implementare a strategiei, la inițiativa sistemului de probațiune, prin eforturi proprii sau comune cu ale altor instituții partenere, complementar cu alte măsuri realizate în conformitate cu alte documente strategice inițiate de DNP sau cu participarea DNP. Pentru a susține aceste măsuri este necesară nu doar o înțelegere a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și societal. În cadrul SNPR au fost reținute măsurile care privesc intervenția la nivel comunitar și societal, având în vedere că măsurile privind intervențiile realizate la nivel individual și interpersonal sunt cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021 -2025, sau urmează a fi introduse într-un alt document de politică publică privind reabilitarea persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare. Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]