9,624 matches
-
clasifică organizațiile în: coercitive (școli de corecție, unități militare); utilitare (întreprinderi, oficii, bănci); normative (biserici, partide politice, asociații voluntare, etc.). După natura și specificul lor, organizațiile au fost clasificate de către sociologii T. Parsons, D. Katz și R.L. Kahn astfel: organizații productive (economice); organizații de conducere (sau politice); organizații adaptativ-integrative; organizații de menținere. După H. G. Hicks principalele avantaje ce-i determină pe oameni să se organizeze ar fi următoarele: dorința de a-și dezvolta și ameliora propriile capacități (prin faptul că fiecare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și la suprafețe de pământ nelucrate. Ogoarele înguste ale țăranilor nu pot fi lucrate cu mașini moderne, care din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția vegetală Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură, producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50% din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
evoluțiile sunt prezentate sintetic în Tabelul 1). Tabelul 1. Evoluții ale limbajului în domeniul managementului resurselor umane Caracterizare Teoria tradițională a întreprinderii Managementul resurselor umane Noțiuni folosite Forță de muncă, mână de lucru Resurse umane Categorii cu ca-racter discriminatoriu Muncă productivă și creatori de bunuri (categorii privilegiate)/ muncă neproductivă și personal neproductiv (categorii discriminate) Resurse umane Modul de abordare a personalului de către manageri În mod global, ca masă de oameni capabili să muncească Ca individualități, cu personalități, nevoi, comportamente și vi-ziune
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
indiferent de formule, riscul există. Pentru că orice strategie de branding se bazează pe creativitate și inovare, și orice inovare amplifică riscul, nu îl previne. Altfel, ar fi un nonsens. Atâta vreme cât există probleme și soluții creative la acestea înseamnă că sunt productive și aduc și bani. Brandurile sunt soluțiile inovative pentru multe dintre problemele de business. Iată câteva ale anului 2006, care nu arătau o perspectivă prea frumoasă pentru companii (datele sunt dintr-o cercetare a Chartered Institute of Personnel and Development
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nu a mai făcut apel la cineva din companie. Managerii au acceptat aceste memorii, tocmai pentru că știau că era munca lui Schein, pentru care era plătit în calitate de consultant 133. În ambele cazuri s-a dovedit că a fost mult mai productiv ca Schein să afle pattern-ul, decât să-l impună pe al lui. În plus, detectarea problemelor companiilor, a strategiei și a tacticilor de urmat a fost posibilă atâta vreme cât consultantul a privit prin lentila culturală, adică a descifrat forțele culturale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
bunăstarea angajaților noștri, față de cariere și de dezvoltarea personală reprezintă mai mult decât o datorie socială în calitate de cetățean corporativ, ci o filosofie izvorâtă din valori datorită cărora suntem un mediu deschis și cuprinzător, unde o forță de muncă extrem de motivată, productivă și angajată este cea care aduce succesul activității noastre printr-o execuție de calitate superioară"226. Pe lângă eforturile inițiale descrise mai sus (cele de au-tocunoaștere), compania a trecut la delimitarea clară a publicului care urma să constituite plaja de talente
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
potențialii candidați; companiile se implică în programe la nivelul comunității; companiile inițiază și se implică în programe de responsabilitate socială corporativă; salariații comunică pozitiv misiunea, valorile, identitatea companiei; companiile consideră că bunăstarea angajaților lor și forța de muncă extrem de motivată, productivă și angajată le aduce succes în activitate; companiile consideră că succesul afacerii depinde de bunăstarea angajaților, de grija față de carieră și de dezvoltarea personală a acestora; companiile comunică extern printr-o serie de prezentări în campusuri universitare, la nivel național
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și unul în Săptămâna financiară; salariații comunică pozitiv misiunea, valorile, identitatea companiei apare în șase articole din publicațiile Banii noștri (două materiale) și Săptămâna financiară (patru materiale); tema companiile consideră că bunăstarea angajaților lor și forța de muncă extrem de motivată, productivă și angajată le aduc succes în activitate este asociată cu opt materiale, prezente în Săptămâna financiară (două) și Capital (șase); companiile consideră că succesul afacerii depinde de bunăstarea angajaților, de grija față de carieră și de dezvoltarea personală a acestora este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
jobul pe care îl am îmi permite să reprezint cu mândrie cele 11 branduri auto din portofoliul TiriacAuto, spune Cristian Bica"257. Extrasele din revista Capital pe tema-cheie companiile consideră că bunăstarea angajaților lor și forța de muncă extrem de motivată, productivă și angajată le aduc succes în activitate sunt formulate în acord cu protocolul contemporan al unui management al resurselor umane performant, fără a fi ne-apărat o mărturie a unei etape integrate într-o strategie de bran-ding de angajator. "Performanțele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Eugen Jebeleanu: Cred că n-aș putea realiza nimic bun dacă n-ar exista comanda socială. Comanda socială este pentru mine o nevoie permanentă." În acest an, activitatea scriitorilor care au îmbrățișat, plini de convingere, idealurile democrației socialiste este foarte productivă, fiind invers proporțională cu marginalizarea intensă a interbelicilor. Aceștia din urmă rezistă în fața noului public doar dacă cedează avansurilor politice. Iar cartea Anei Selejan înfățișează îndeaproape rezistența și compromisurile lor. Camil Petrescu are ocazia de a-și exprima în mod
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
ar trebui să deranjeze chiar atât de tare un astfel de fenomen. Dimpotrivă, dacă e să se țină seamă de proverbul potrivit căruia fiecare pasăre pe limba ei piere, mai corect ar fi, într-un alt plan, să se considere productiv, întrucât când e vorba de artă niciodată nu se știe de unde se poate să apară un talent real. E adevărat. Există însă un dar în ceea ce mă privește. Căci nu experimentele, oricât de îndrăznețe ar fi ele, de năzdrăvane, sunt
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
articolul 18 alineatele 1 și 2 se înlocuiesc cu 4 alineate, cu următorul cuprins: "Art. 18 - (1) Obligațiile ce revin cooperativelor agricole de productie pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare realizării producției planificate, răspunderile cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor și celuilalt personal tehnic productiv și de administrație, pentru efectuarea la timp a întregului volum de lucrări și respectarea tehnologiilor, precum și drepturile de retribuire, se înscriu în angajamentele încheiate între: a) șeful de echipă și șeful subunității de productie - șeful de fermă, de brigadă sau
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
părților pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate." ... 2. Alineatul 2 al articolului 63 se înlocuiește cu trei alineate, avînd următorul cuprins: "(2) Obligațiile ce revin asociației pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare realizării producțiilor planificate, răspunderile cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor și celuilalt personal tehnic productiv și de administrație pentru efectuarea la timp a întregului volum de lucrări și respectarea tehnologiilor, precum și drepturile de retribuire, se înscriu în angajamente încheiate între: a) șeful de echipă și șeful subunității de productie - șeful de fermă sau sector. Angajamentul
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
o școală. Cu ce rezultate? După părerea mea rezultatele sunt foarte bune, chiar dacă, fiind cel care a colaborat la obținerea lor, nu ar trebui să o spun eu. Nu vorbesc în acest context despre Marco Clementi, istoric tânăr dar foarte productiv, pentru că el are interes pentru specificul rus. Însă lucrările lui Alberto Basciani despre Dobrogea (Un conflitto balcanico. La contesa fra Bulgaria e Romania in Dobrugia del sud 1918-1940, Periferia, Roma, 2001) și Basarabia (La difficile unione. La Bessarabia e la
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
triste. Nu cred că e cazul să implic un istoric literar de talia domniei sale într-o asemenea problemă. Dar aș fi curios să aflu, de pildă, părerea lui Emil Brumaru în această problemă de istorie literară, unul dintre cei mai productivi și mai inspirați autori de poezie erotică, alunecând uneori în pornografie (sunt de acord cu unele observații critice severe ale lui Daniel Cristea-Enache despre exagerările unora dintre poemele erotice ale lui Emil Brumaru). În ceea ce mă privește, trebuie să mă
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
impune o anumită imagine legată de sensul bun al Istoriei, blocat și reorientat funest prin totalitarismul comunist. De-o parte regăsim așezarea, întocmirea, tradițiile și cutumele autohtone, etosul familiei, al muncii, al datoriei, într-un "bun autoritarism" și un "tradiționalism productiv", într-o "gospodărească rigoare morală" și o "firească aristocrație a valorilor perene". Această dreaptă conservatoare, nu liberală, ar trebui înțeleasă ca miez, fundament al ființei naționale. De partea cealaltă, descoperim structurile "străine firescului organic", plebeianismul comunizant, revoluționarismul celor "sovietizați mintal
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
com) apărînd destul de rar. Sufixul de agent cu conotații peiorative -(an)giu, mult folosit în limbajul familiar-argotic, produce un accidental blogangiu ("Ťcalitateať lui de mare Ťblogangiuť", big.lazyadmin.ro). O secvență pleonastică se constituie, în substantivul bloggerist, prin adăugarea sufixului productiv -ist la cuvîntul împrumutat care are deja un sufix caracteristic numelui de agent (-er). Termenul nu e prea răspîndit și are destui critici (de exemplu, un cititor îl contestă la apariția sa într-un articol de ziar: "americanul Ray White
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
mai degrabă obiectul unei dezlănțuite culpabilizări." Andrei Pleșu își asumă acest risc, argumentând cu o firească eleganță nevoia unui climat prielnic restaurării elitelor într-un moment când, cum se întâmplă acum la noi, sunt disparente orice criterii, convingeri, inițiative pozitiv productive, iar confuzia valorilor și obscenitatea publică, aș adăuga cu un mai vechi termen al d-sale, au ajuns la cote năucitoare. Toleranța este cea de a treia "obsesie". Voga sa din Vest s-a transmis și în Est, după căderea
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
ar fi luat un văl de pe ochi. Șmecherie automatizată, adică. Mecanizată. Capabilă să funcționeze uneori și singură, independent de tine, și când dormi... Ca unsă. Ceva în genul ăsta... Pentru românul ahtiat de noutăți și în general de mecanica fină, productivă, era, într-adevăr, un produs, o unealtă utilă, chiar și imaginară, o metaforă de serviciu. Nu degeaba, cei mai mari escroci din Europa, pe vremuri, și nu doar în romanele polițiste, erau români-români, de-ai noștri, un Vasilescu, un Ionescu
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
de convorbire, discuția liberă, interviul semistructurat ca și reflexia vorbită sunt cele mai adecvate consilierii, deoarece pot fi adaptate la specificul acesteia. c. Intrebări deschise Dintre toate tipurle de întrebări folosite: închise, deschise, justificative, ipotetice, întrebările deschise sunt cele mai productive(A.Băban, 2001). d. Problematizarea Caracteristicile generale ale metodei problematizării sunt:a. progresul cunoașterii prin intermediul conflictului de idei;b. mobilizarea subiectului educațional spre rezolvarea problemei e. Brainstormingul reprezintă o metodă de stimulare a creativității de grup, preluată din filosofia orientală
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Rodica Zafiu Imaginarul popular e cît se poate de productiv în cîmpul semantic al beției; descrieri ironic-eufemistice sau comic-hiperbolice circulă în diverse faze ale limbii, înnoindu-se pe aproape aceleași tipare. Unele formule și expresii sînt atestate de mult: la Anton Pann (a merge pe două cărări, a umbla cu
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
mai adesea, inutile. Un indiciu care revine frecvent, întotdeauna cu conotații negative, privește prolificitatea unui scriitor, penalizată de fiecare dată, fie că e vorba de D. R. Popescu, fie de alți scriitori, anunțați din subtitluri prin mențiunea infamantă: "Un alt productiv: Corneliu Ștefanache", apoi, la câteva zeci de pagini distanță, "Patru mari productivi: Mihai Sin, Paul Eugen Banciu, Marius Tupan, Nicolae Rotaru". În mod clar, Ion Rotaru e în criză de imaginație când să-și desemneze scriitorii analizați printr-o sintagmă
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
privește prolificitatea unui scriitor, penalizată de fiecare dată, fie că e vorba de D. R. Popescu, fie de alți scriitori, anunțați din subtitluri prin mențiunea infamantă: "Un alt productiv: Corneliu Ștefanache", apoi, la câteva zeci de pagini distanță, "Patru mari productivi: Mihai Sin, Paul Eugen Banciu, Marius Tupan, Nicolae Rotaru". În mod clar, Ion Rotaru e în criză de imaginație când să-și desemneze scriitorii analizați printr-o sintagmă definitorie. Dar e mai grav decât atât: istoria sa suferă de o
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
dintre dicționarele on-line de argou românesc (dictionarurban.ro), este înregistrată expresia a avea lilieci la mansardă, explicată cu ajutorul unor formule din același registru: "a avea păsărele", "a fi țăcănit", "dus cu pluta" etc. Calificarea nebuniei e unul dintre cele mai productive câmpuri semantice în toate limbajele popular-argotice, dominate de sfera negativității, inovative în exprimarea judecăților depreciative de orice tip. De altfel, e de așteptat ca într-un limbaj al solidarității de grup eticheta negativă prototipică să fie cea a nebuniei, adică
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
științe naturale,/ liberi, muzeu transformat în biserică - fiți/ binecuvântați cu toții, neantul/ se află în mine." În asemenea florilegii, intenția contează mai mult decât zecile de mostre de conținut. Repunerea în circulație a textelor unor autori încă în viață și încă productivi apare ca un gest, neîndoielnic, nobil, admirabil, însă - privit la rece și sub unghi valoric - destul de ineficient. În trend, dar nu și cu folos. Prietenesc, dar nu și prietenos. Tardiv, dacă ne fixăm ca reper Aer cu diamante sau Cinci
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]