4,395 matches
-
Smărăndescu; demonstrează o salutară orientare profesională în perioadele din urmă; de asemenea, membrii formației "Collegio Stravagante", tinerii violoniști Mihai Ghica, Ilie Mașala, Cezar Riza la clavecin și orgă, vocaliștii Geanina Munteanu și tenorul Răzvan Țuculescu, dovedesc că urmează traseele unui profesionalism atent orientat în universul muzicii bachiene. Vilonista Cristina Anghelescu, Nicolae Licareț la orgă, violoncelistul Alexandru Moroșanu în compania organistului Florin Chiriacescu, Cvintetul de suflători "Concordia", Trio "Aperto", cu toții au închegat imaginea unui flux al spiritualității bachiene în zone mai puțin
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
care, împreună, ar trebui să marcheze în mod firesc - așa cum se întâmplă la casele cele mari - fiecare manifestare a vieții noastre de concert. Cu concursul dirijorilor Horia Andreescu și Cristian Mandeal, Orchestra de Cameră Radio a câștigat importante trepte de profesionalism; o face în beneficiul vieții noastre de concert, a muzicienilor înșiși, a unui public tânăr avid de întremare spirituală în compania muzicii bachiene. Nu este puțin lucru.
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că modelul de eficiență, de profesionalism și, nu în ultimul rând, de omenie s-ar putea extinde și în teritoriile lor, mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta mârlănie de la noi momentul acesta nefericit, în care asupra islamismului se
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
în țară. Ca întodeauna, în nefericitul nostru infern sunt sacrificate piesele de mare greutate, pentru a fi salvați pionii! Construcția instituțională de la Veneția, ca și Accademia di Romania de la Roma, este abandonată în numele unui sistem bazat pe ineficiență, lipsă de profesionalism și, mai ales, rea-credință. În loc să spună direct, așa cum i-o cere partidul, că "li se rupe" de cultura română și de viitorul țării, funcționarii din minister imaginează complicate proceduri birocratice și meschine piedici procedurale. O oarecare d-nă Elena Zamfir - personaj-tampon
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
Vadim ("niște gunoaie ale intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o fi absurdă, doar mintea de categoria pană a autorului știe!) până la ambiguitățile și lipsa de profesionalism a altor așa-ziși lideri de opinie democrați, textul ardelenilor a căzut ca o mană cerească în monocolorul peisaj politic românesc. în realitate, el nu e decât varianta în oglindă a "Manifestului" lansat de curând chiar de către oamenii lui Ion
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
al artei românești ele au un rol fundamental. Pe aceste urme timide sub raportul curajului estetic, dar de o mare importanță sub raportul atitudinii morale, sosesc valuri succesive de artiști tineri care părăsesc, uneori destul de spectaculos, și aceste canoane ale profesionalismului solid și neturbulent. Încet, dar ireversibil, se redeșteaptă și memoria constitutivă, aceea în care intră atît nostalgia nonfigurativismului, a iconoclastiei tardive de factură orientală, cît și voința sincronizării cu experiențele directe și cu mișcarea de idei din Europa Occidentală. Din
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
sau, dimpotrivă, vulgare în mod gratuit, care își propun să șocheze doar prin asta. Modificări importante, și uneori majore, survin prea des în jocul actorilor în deplasare, lucru care afectează și deteriorează imaginea montărilor pînă la a pune în discuție profesionalismul artiștilor. Nu am constatat aceste devieri în spectacole străine care ne-au vizitat țara de-a lungul timpului și pe care, unele, am avut șansa să le văd în locul de baștină. Construcția era intangibilă, la fel de încărcată emoțional și energetic. Mărturisesc
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
că poate pune cineva la îndoială faptul că, în România, după 1989, breasla care a cunoscut dezvoltarea cea mai explozivă este cea a ziariștilor. Evoluția la care mă refer s-a manifestat în toate cele trei direcții posibile: creșterea numerică, profesionalismul, dar și, nota bene, eficiența activității. Să le luăm pe rînd. 1. Înainte de decembrie 1989, în România apăreau trei ziare naționale (România Liberă, Scînteia, Scînteia Tineretului) - astăzi sînt 26. Exista, de asemenea, cîte un cotidian județean - azi, puține sînt capitalele
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
ziariștilor. Puțini sînt cei care au rămas mai mult de doi-trei ani într-un loc. Majoritatea celor care lucrează de la începutul anilor '90 au trecut deja prin cinci-șase locuri de muncă, sau chiar mai multe. Destui sînt cei care, în ciuda profesionalismului și chiar a pregătirii de specialitate, șomează luni și chiar ani de-a rîndul, eventual colaborînd sporadic ici-colo. În fine, există mulți ziariști care, sătui de cumplita instabilitate ori nemaiputînd să suporte nesiguranța zilei de mîine, au părăsit cu totul
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
a colabora ireproșabil cu un material atît de dificil cum este sticla optică, Alexandru Ghilduș părea stabilizat la propria sa cotă. Și acest lucru este el însuși o fațetă a performanței, a acelei performanțe care ține de conștiința creației, de profesionalism, de exigență și de rigoare. Caracter complet antiretoric și temperament care exclude ferm redundanțele, Ghilduș nu părea interesat de asocierea lucrărilor sale cu un set de idei generale, cu aspirații, mai mult sau mai puțin epice, către metafizic și către
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
o teorie serioasă a postmodernismului românesc" înseamnă pe de-o parte blindare teoretică, proprietate a termenilor și o bună cunoaștere a literaturii contemporane, dar și grija față de propriile contribuții. Autorul e neîntrecut în a fișa, recupera, revizui și prezenta cu profesionalism propriile texte. Mai trebuie menționat că subtitlul acestui volum e poate mai important decît titlul. Nu asistăm la procesul postmodernismului, ci doar la alcătuirea cu meticulozitate a dosarului în vederea unei eventuale pledoarii viitoare. Probele adunate sînt extrem de diverse, de la eseuri
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
așa-numita "critică severă" apărută în România literară în '98, în antologia din volum e extras un citat cîtuși de puțin sever. Iată-l: "Există, în Război în bucătărie, multe lucruri pe care orice cronicar le-ar putea analiza copios: profesionalismul regizorului, "actualitatea problematicii", personalitatea puternică, dar fără ostentație, a imaginii lui Doru Mitran, sinusoida emoțională a filmului, șerpuind spectaculos între violență și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
tinerii Teatrului Național din București, mai înzestrați sau mai puțin, în orice caz fideli aici cauzei pe care o servesc, fără evidențieri notabile și din cauza construirii uniformizante a acestui personaj tentacular. Deși regizorul se plîngea de lipsa performanței și a profesionalismului tinerilor actori, aleși însă de dînsul în distribuție, lucru care ne îngrijorează de ceva vreme pe mulți dintre noi, trebuie să spun că în rama personajului colectiv fiecare își face treaba meritoriu: cîntă, dansează, creează atmosfera, sosul acestui music-hall, pînă
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat doar generalul Toma Zaharia. Împins, nu fără skepsis, în față de tot, generalul a arătat o lipsă de profesionalism incredibilă. Exprimându-se ca un automat - se zvonește, în mediile politice, că oricum va fi schimbat cât de curând, în virtutea faptului că soția sa ar fi implicată în ceea ce presa numește "Filiera SINTOFARM" a drogurilor - generalul Zaharia a părut mai
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
vilele de-o opulență inimaginabilă ale mai tuturor ofițerilor de poliție sau SRI săltați peste gradul de maior. Omul de pe stradă vede mai ales automobilele occidentale de ultimul tip din care tinerii ofițeri îi împroașcă dezinvolt cu noroi, și nu "profesionalismul" lor duhnind a ciocoism. Fără îndoială, există în poliție destui oameni cinstiți. Dar ei sunt timorați de comportamentul abuziv al cetei de generali care străbat în pas victorios timpurile și regimurile. Opacă precum o sală de tratament cu raze gama
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
încape improvizația și delăsarea. Acești domni sunt plătiți pentru a-și face datoria, și nu pentru a ține conferințe de presă! O mai nerușinată lozincă decât aceea pe care sepepiștii și-au trântit-o în chip de emblemă (auzi: Loialitate, profesionalism, datorie!") nu găsești nici la parlamentarii români! De câtă loialitate sunt capabili se vede acum, când încearcă să-și acopere incompetența în vorbe și jurăminte fierbinți adresate noului �obiectiv", Ion Iliescu. Despre curaj, profesionalism și dăruire, ce să mai vorbim
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
în chip de emblemă (auzi: Loialitate, profesionalism, datorie!") nu găsești nici la parlamentarii români! De câtă loialitate sunt capabili se vede acum, când încearcă să-și acopere incompetența în vorbe și jurăminte fierbinți adresate noului �obiectiv", Ion Iliescu. Despre curaj, profesionalism și dăruire, ce să mai vorbim! Dacă șeful statului poate deveni, sub privirile adormite ale gărzilor de corp, ținta batjocurii oricărui psihopat, atunci domnii cu pricina ar trebui să aibă măcar demnitatea de a folosi arma din dotare într-un
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
punerea în valoare prin strategii minimale, dar monumentale ca efect, cum ar fi ecranul orizontal sau vertical de scîndură vopsită în alb, creează primul nivel de contact cu expoziția în ansamblul ei și dă întreaga măsură a rigorii și a profesionalismului cu care ea a fost concepută. Din acest cumul de lucrării, provenite din colecții publice și private, iar în cazul celor din urmă trebuie remarcate, prin rafinamentul și exactitatea gustului, lucrările care provin din colecțiile Vito Grasso și Petru Romoșan
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
perioadă. N-au fost ignorate nici colecțiile de reviste literare din ultimul deceniu. Lista colaboratorilor (aproximativ aceeași cu a criticilor și istoricilor literari care au realizat Dicționarul scriitorilor români, dar nu identică) constituie și ea o garanție a seriozității și profesionalismului. O transcriu pentru ca recunoștința cititorilor să aibă destinatari: Mircea Anghelescu, Georgeta Antonescu, Ștefan Borbély, Corin Braga, Ioan Buduca, Alexandru Călinescu, Alexandru Cistelecan, Paul Cornea, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Dan Culcer, Doina Curticăpeanu, Eugen Dorcescu, Dinu Flămând, Gheorghe Grigurcu, Gelu Ionescu
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
nostru artistic. în acest context, consolidat îndiscutabil în ultimul an, premisele pentru anul pe care tocmai l-am început sînt mai mult decît încurajatoare: sînt pur și simplu reale. Consecința ar trebui să fie una singură: proiecte importante, coerență și profesionalism riguros. Dacă va fi așa, sălile de expoziție și instituțiile pieței ne-o vor spune, de acum încolo, cel mai bine. P.S. Că receptarea artei iese din conformismul ei tradițional, că discursul critic și judecata istorică se eliberează iremediabil de
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
Oroveanu (Teoria europeană a artei și psihanaliza), Tereza Sinigalia/Voica Maria Pușcașu (Mânăstirea Probota), Ioana Vlasiu (Anii '20, tradiția și pictura românească) și Teodor Enescu (Scrieri despre artă), ediție îngrijită de Ioana Vlasiu. Pentru prima oară în ultimii zece ani, profesionalismul și probitatea intelectuală copleșesc și prin cantitate foșgăiala primitivă a imposturii și a propagandismului inerțial, repliată eficient sub sigle pe care nu le mai numesc acum, spre a nu le trezi, prin chemarea însăși, la o existență nemeritată.
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
creat o stare specială timp de aproape două ore a fost performanța actoricească. Rar se întîmplă în ultimul timp ca toată distribuția să fie atît de motivată, atît de prezentă și cu chef de a juca cu motoarele la maximum. Profesionalismul este în drepturile lui pe scena de la Brașov. Și nu este un accident. Este remarcabilă orice apariție, fiecare personaj devine într-un moment un real protagonist, are o tușă individuală, o cheie distinctă în care este tratat. Acest travaliu intuibil
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
a Filumenei este Constanța Comănoiu în Rosalia Solimene. Gabriel Pintilie a pășit cu dreptul în Umberto pe o scenă profesionistă, acesta fiind debutul său. Sînt de notat și aparițiile lui Marius Cisar și Dan Cogălniceanu. Starea de bine vine din profesionalismul tuturor și al fiecăruia în parte pe scenă. Atmosfera realistă, dar cu trimiteri neorealiste ale decorului tinerei scenografe Diana Ruxandra Ion, cu care Felix Alexa face deja echipă, întregește vizual chipul spectacolului brașovean. O întîlnire fericită și împlinită pentru toți
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
regelui Mihai, ascensiunea lui Antonescu, sîngeroasele răzbunări gardiste sînt contrapunctate de lungi discuții cu oficialii germani sau cu "fostele Excelențe" (personaje mateine cărora americanca le prinde savoarea). în restaurantul Cina oficiază chelneri cu o adevărată filosofie a discreției și a profesionalismului, o specie dispărută azi. Dealtfel întreaga imagine a Bucureștiului interbelic compune un fel de muzică melancolică și continuă în spatele acestui documentar, o muzică ce farmecă și enervează în același timp cititorul de azi, deturnîndu-i atenția înspre obsedanta întrebare: cum a
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
când lucra la roman, se întâmpla ceva: i se făcea rău, apăreau complicații, avea stări de vomă, leșinuri." Editura Compania, care s-a remarcat de mai multă vreme prin originalitate și bun-gust în alegerea textelor destinate publicării, și-a reconfirmat profesionalismul tipărind în volum romanul neterminat Zodia scafandrului, și anume ultima lui versiune, datată 1996 (aproximativ 150 de pagini). Cartea prezintă interes pentru specialiști și, prin câteva zeci de pagini inspirate, pentru nespecialiști. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor generației
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]