7,041 matches
-
p. ilustrate: "Tânți Bi mi-a trimis ieri 5 cărți poștale, iar astăzi patru. Cele dintâi reprezintă tablouri de Durer și celelalte de Rubens." Cunoaște de pe acum limbile germană și franceză, va lua mai tarziu lecții de engleză, citind cu profesoară să din Conan Doyle. În vacanțe, străbate sistematic întreaga țară, în ceea ce are această pitoresc, întocmai ca într-un program. În toiul adolescenței începe portretizarea cunoscuților: "Am călătorit de la Bacău la Piatră cu domnul Cantemir. Mă așteptam să văd un
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
sprijin. Atunci când colegii născoceau răutăți la adresa mea, mama îmi dezvolta propria filozofie de viață și îmi spunea că pot râde, pentru că în curând se vor plictisi și nu pot râde la nesfârșit de același subiect. Mai critic a fost când profesoara de geografie m-a întrebat, în clasa a VI-a, ce caut în acea școală. Cu siguranță profesoara respectivă a aflat ce am căutat, deși eram un copil imobilizat, printre restul copiilor sănătoși. Am terminat școala generală cu media 9
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
pot râde, pentru că în curând se vor plictisi și nu pot râde la nesfârșit de același subiect. Mai critic a fost când profesoara de geografie m-a întrebat, în clasa a VI-a, ce caut în acea școală. Cu siguranță profesoara respectivă a aflat ce am căutat, deși eram un copil imobilizat, printre restul copiilor sănătoși. Am terminat școala generală cu media 9,96. R: Cu toate că te-ai confruntat cu greutăți în școală de pe vremea când erai mică, când ai ajuns
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
stilul de viață, o regulă era să nu beau apă, pentru ca să evit să merg la toaletă. Asta că tot vorbeam de căi de acces. Nu sunt de acord cu școlarizarea la domiciliu, izolarea mutilează capacitatea de socializare, de integrare. Mama, profesoară de fizică, a continuat să-mi cultive filozofia propriei vieți și mi-a spus că nu pot căra cu cârca, dar pot învăța și să fac asta bine. Așa am făcut. Am avut o dilemă pentru că nu am știut către
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
muncii. Eram pregătită să fac orice: meditații, traduceri, tehnoredactare - orice mi-ar fi putut aduce un venit stabil. Inspiratia, sau providența, m-au făcut să întreb profesorii nostri: "Acum, încotro? La ce ne va folosi atâta fizică?" Una din doamnele profesoare, doamna Laura Țugulea mi-a sugerat să încerc la acest institut, unde se înființa un grup teoretic și se căuta asistenți de cercetare. Am avut foarte mari îndoieli că mă vor angaja, mă gândeam cine ar fi luat ca asistent
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
biografie, și-și considera viața lipsită de semnificație. Din acest punct de vedere, deosebit de interesante sunt scrisorile către scriitoarea Ecaterina Săndulescu/ Catrinaru. Cea dintâi este expediată în 19 august 1933 de la Sibiu la Ploiești, unde corespondenta sa era detașată ca profesoară la liceul de fete. Scrisoarea se centrează în jurul unui foarte interesant autoportret al scriitorului având ca trăsături principale pesimismul, orgoliul, luciditatea dar și cultivarea unui fel special de vitalism: "Îți scriu după patru ore de muncă în pădure, unde am
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
În anul 1956, cănd Academia Regală Suedeză îl nominaliza pe Lucian Blaga pentru Premiul Nobel la propunerea a doua eminente personalități contemporane, profesoara universitară Roșa Del Conte din Italia, care studiase profund lirica lui Blaga și profesorul Bazil Munteanu din Franța, România se află sufocata în ceață obsedantului deceniu în care au pierit majoritatea elitelor și valorilor neamului nostru. Când aceștia nu erau
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
român de proză rusească. O poveste de dragoste pe înțelesul optzeciștilor Nuvela Marea amărăciune este un love story scris în convenție optzecistă. Eroii nuvelei, profesorul Sebastian Pop, în vârstă de 33 de ani, și o nou-venită în școală, foarte tânăra profesoară Ioana Eraclid, își scriu la început bilețele inofensive, legate strict de colaborarea lor didactică. Treptat ei descoperă, însă, că mesajele respective sunt un fel de anticipări scriptice ale acțiunii, în sensul că dacă "autorii" stabilesc să se suplinească unul pe
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
o cunosc... Doi meșteri ai stilului, înfruntîndu-se într-o limbă complet străină! Nu mai țin minte de ce ne certam și ce ne spuneam unul altuia în toiul conflictului. Cîteodată se întîmpla să se afle în prezența noastră și buna noastră profesoară, o femeie matură, germană de origine după accent și care avea obiceiul să stea lîngă noi, să ne asculte cum ne ocăram și să noteze ceva în carnețelul ei didactic de profesoară, încercînd să ne învețe englezește prin metodele cele
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
se afle în prezența noastră și buna noastră profesoară, o femeie matură, germană de origine după accent și care avea obiceiul să stea lîngă noi, să ne asculte cum ne ocăram și să noteze ceva în carnețelul ei didactic de profesoară, încercînd să ne învețe englezește prin metodele cele mai rapide și mai moderne... Nu mai conta pentru ce ne atacam. Important, pentru profesoara noastră, era că o făceam englezește, culmea! amîndoi fiind doi scriitori latini... Temperamentul, în schimb, ne unea
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
lîngă noi, să ne asculte cum ne ocăram și să noteze ceva în carnețelul ei didactic de profesoară, încercînd să ne învețe englezește prin metodele cele mai rapide și mai moderne... Nu mai conta pentru ce ne atacam. Important, pentru profesoara noastră, era că o făceam englezește, culmea! amîndoi fiind doi scriitori latini... Temperamentul, în schimb, ne unea. Ne înjuram zdravăn, aiurea, și ca vocabular și ca gramatică. Din cauza absurdului însuși, în care ne aflam, îmi păstrasem luciditatea. Care absurd, în
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
gramatică. Din cauza absurdului însuși, în care ne aflam, îmi păstrasem luciditatea. Care absurd, în toate stările umane siluind logica și bunul simț, te obligă să rămîi cît de cît treaz, vigilent, în ciuda deraierilor verbale... În timpul disputei din ce în ce mai aprinse, observasem că profesoara noastră imperturbabilă umpluse un carnețel cu însemnări, și că acum trecuse la un mic reportofon ce ne înregistra ciorovăiala... Într-una din zile, după lecția ei oficială de engleză intensivă, cu toată lumea, ne chemase doar pe noi doi, pe mexican
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
nervos și nu-i dădea ascultare, vădit supărat că o făcea în prezența mea, fără să mai fie numai de față. Bocănind din tălpile ghetelor lui grele, speciale, el trecu la loc, așezîndu-se într-o bancă mai îndepărtată de mine... Profesoara nu zisese nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă. Mă executai numaidecît. Profesoara îmi înșiră mai multe cuvinte, era - spusese - un test în legătură cu adjectivele curente ale vorbirii. Astfel
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
lui grele, speciale, el trecu la loc, așezîndu-se într-o bancă mai îndepărtată de mine... Profesoara nu zisese nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă. Mă executai numaidecît. Profesoara îmi înșiră mai multe cuvinte, era - spusese - un test în legătură cu adjectivele curente ale vorbirii. Astfel ea, de la catedra pe care ședea, îmi dictă rar și limpede adjectivele, în timp ce mă căzneam să le scriu corect pe tablă, mai ștergînd cîte o
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
Adriana Bittel Luisa Valmarin s-a născut în 1941, a absolvit în 1966 Facultatea de Litere a Universității "La Sapienza" din Roma, în 1967 și-a început cariera ca asistent universitar, iar din 1982 e profesoară la catedra de limba și literatura română a universității la care a învățat. Din 1975 e căsătorită cu pictorul român Constantin Udroiu și au un fiu, student la biologie. Bibliografie selectivă - Revista "Románia Orientale", 12 numere, 1988-1999; - Ricerche di rumenistica
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
română modernă și comparată, București, 1987; - Percorsi rumeni, 1999; - studii și articole despre literatura feminină, Școala Ardeleană, Eminescu, literatura veche; - în curs de apariție: o carte despre apocrife, L'arca, il diavolo e Noe. În privința cărților, e complicat Stimată doamnă profesoară, numele dvs. e cunoscut în românistică de mulți ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am știut că ne vorbiți limba chiar atît de bine, de nuanțat, și în orice caz mai corect decît destui români. Cum ați ajuns să
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
se specializează în filologie romanică, în romanistică generală, și au nevoie să știe și limba română. Alții au citit, au văzut la televizor, au cunoscut pe cineva din România sau vin pur și simplu din curiozitate... ...și cînd întîlnesc o profesoară atît de pasionată de cultura noastră, "se contaminează". Din fericire, da, le transmit interesul. În general, vin să dea un examen și pe urmă continuă cursurile, dau două, trei, chiar patru examene. Devin prietenă cu studenții mei pentru totdeauna, păstrez
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
fiica ei Anina Pogoneanu, prima soție a lui Mircea Vulcănescu. Oameni admirabili. Eu am făcut Școala centrală. Pe doamna Pogoneanu, îi spuneam Madame, am avut-o la Franceză șapte ani. Ea era directoare. Anina mi-a fost și dirigintă și profesoară de filosofie și română. Orizontul pe care mi l-au dat ele a fost hotărîtor, pentru că în liceu se deschide orizontul real al tînărului. Ce urmează în Universitate se poate învăța, să zic așa, în biblioteci, dar în liceu se
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
satul natal din județul Argeș. În 1950, refamiliarizat cu lumea satului, devine profesor la școli generale sătești (a fost și profesor la liceul din Topoloveni), predînd franceza, latina, engleza, germana. În 1950 s-a recăsătorit, soția sa fiind, și ea, profesoară. O duce așa, cu grija gospodăriei sale încropite, pînă în 1968. Atunci se produce revirimentul. La împlinirea a 60 de ani de viață, Zaharia Stancu, coleg de generație, își aduce aminte de el, îi află adresa și îl vestește că
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
lui Paul Georgescu Înainte de tăcere. După ce văd filmul și mă despart de fata de altă dată, care era foarte urîtă și mînca des usturoi, mă întîlnesc cu altă femeie, tot așa de bătrînă și tot atît de urîtă care era profesoară la studenți, activistă și care se...cu studenții, pe scări, în locuri dosnice și care, tot așa, mă atacase în altă ședință. Era și ea o activistă înfocată în epoca stalinistă, care plîngea cu hohote la moartea lui Stalin și
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Iorgulescu) din timpul comunismului. Comunismul pe înțelesul celor din Occident Scenariul cinematografic De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? este inspirat din romanul Dincolo de Groenlanda. Romanul cuprinde povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Luceafăr și Cătălina. Protagoniștii sunt o profesoară elevată, Milena, și un muncitor de pe un șantier, Manu. Prin atmosferă, romanul aduce aminte de Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian, dar și de Magicianul lui Fowles, iubirea romantică fiind multiplicată de jocul de oglinzi al referințelor livrești, în
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
forme la feminin s-au înrădăcinat de ani buni și nimeni nu le percepe nici ca greșite, nici ca urîte. Poetă, prozatoare, eseistă, romancieră, pictoriță, sculptoriță, graficiană, regizoare, scenografă ș.a. - sînt cuvinte la fel de normale în limba română actuală ca și profesoară, artistă sau pianistă, de pildă. Limba literară, "organism viu", nu-i așa?, a asimilat, prin frecventa folosire, în ultimele decenii, aceste forme, făcînd - e drept - impardonabila greșeală de a nu-l consulta pe domnul Paul Goma și de a nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
pasager care vorbește atît de curent franțuzește. Aflu că soțul ei, pilotul, tocmai avea să zboare în acea zi spre Moscova. Mă întreabă pe unde am mai fost... Păi, chiar și la Moscova. Și microbuzul întîrziind, îi povestesc despre o profesoară, franțuzoaică, pe care o chema Margot și care în drum spre China cu o excursie făcuse o criză nervoasă la Ircuțk. Din cauza înstrăinării... Și cum Margot plîngea și-și frîngea mîinile. La pauvre! săraca, făcea Yvette. Contactul c-o lume
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
foarte activ centru de artă, "Petöffi Cultural Center". Neavând șansa unui astfel de lăcaș, avem în America norocul (vai, disprețuit și de ambasadă, și de politicienii din țară!) unor admirabili susținători ai valorilor românești în Statele Unite. D-na Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
Organizând și susținând conferințe dedicate culturii române, d-na Zarifopol-Illias face ea însăși cât un întreg centru cultural. Dacă diplomații români, dacă atașații de presă și cei culturali dormitează în posturi în vilele plătite cu bani grei în cartierul Georgetown, profesoara de la Bloomington își vede temeinic de lucru. Nu mică mi-a fost uimirea ca după conferința pe care am susținut-o la universitate să fiu abordat de mai mulți studenți americani care, în românește, voiau să afle cât mai multe
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]