364 matches
-
un turn clopotniță. Nu s-a mai reconstruit turla existentă anterior și pe care o menționase Paul de Alep. De asemenea, s-a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior în zidul bisericii (probabil în peretele despărțitor dintre pronaos și naos). Cu acest prilej, în colțul de sud-vest al pronaosului a fost amplasată o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul cuprins: ""Acestŭ sf(â)ntŭ
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Zlatna. Poate nu întâmplător unul dintre altarele votive, în care sunt menționați cei mai înalți demnitari din administrația minelor de aur, se păstrează la Biserica M-tirii Negraia-Patrangeni. Altarul votiv cu capitel profilat, a cărui bază este înfiptă în pavajul bisericii, are un text în aparență șters, dar care poate fi citit fără dificultate, cu excepția numelui procuratorului. Cereri Aug(usti) Sacr(um) disp(ensator) aura(rium) cum suis dedica(nte) A(ulo) Senec
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
regulat, în parte actual degradate. Exteriorul era prevăzut cu un brâu median, bogat decorat în două rânduri de zimți, între două rânduri de cărămidă așezată în picioare și două așazate pe lat. Sub brâu au existat firide mărginite de ceramică profilata. Biserică era înconjurată pe tot perimetrul de un trotuar din bolovăni de piatră. Pisania lăsată aici în 27 noiembrie 1640 de Matei Basarab și soția sa Elenă Doamna și reprodusa de cărturarul și istoricul Nicolae Iorga, indică împrejurările în care
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
fel, păstrate din secolul 17 în Maramureș. Interiorul este luminat de ferestre puține, de diferite dimensiuni. La femei, ușa de afară este singura sursă de lumină. Butea, adică partea încheotorată a bisericii, este încinsă pe exterior de o funie puternic profilată, cioplită direct din lemnul masiv al peretelui. De-asupra funiei, la întâlnirile dintre bârnele pereților, cheotorile netede trec spre console ieșite în trepte sub streșini. Dincolo de funcția lor practică de a descărca greutatea acoperișului aceste console se îmbină spectaculos ca
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
în trei încăperi: pronaos, naos și altar. În interiorul lăcașului de cult se intră printr-o ușă dispusă în peretele vestic al pronaosului. Portalul ușii de intrare este în stil gotic; are un chenar în arc frânt cu ușciorii și arhivolta profilată. Pronaosul are formă pătrată, fiind boltit cu o calotă sferică așezată pe patru arcuri în consolă și pandantivi. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de o deschizătură dreptunghiulară prevăzută cu baghete care se întretaie. Naosul are formă
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
albe, în planul al doilea se vede o pajiște verde compusă pe orizontală, ea fiind tăiată de primul plan care este format de un zid înălțat la înălțimea unui om dintr-o parte în alta a lucrării. Pe acesta, sunt profilați lucrători care poartă varnițe și calfe cu șorțuri brune care cioplesc pietre pe care alții le așează cu mistria pe zid. Alții toarnă apă în gropile în care se prepară mortarul. Henția aplică aceeași tehnică realistă în crearea șantierului aglomerat
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi în partea de răsărit. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii, aceasta fiind adăpostită de un mic pridvor ce are patru stâlpi frumos profilați. Spațiul interior este împărțit în pronaos, naos și altar. Cele două încăperi destinate participanților la slujbe, pronaosul și naosul sunt despărțite de un perete ce este continuu doar în partea inferioară, partea superioară având practicate spațiile necesare participării la slujbele
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
ape și uzat de trecerea timpului, interiorul a fost odată pictat în întregime, probabil încă din secolul 18. Dar nu numai atât, așa după cum se ținea obiceiul în satele sălăjene, chiar si exteriorul a fost odată pictat, între brâul puternic profilat ce încinge biserică și streașina largă, protectoare. Aripile larg întinse ale consolelor de streașina din jurul altarului poligonal stăteau în acele vremuri ca niște file deschise de carte, viu colorate, din care puteau să citească oamenii simpli și neștiutori de carte
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre răsărit de peretele despărțitor
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
interior al bisericii, este tăvănit peste zona care se dorește a fi pronaos. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre cele două încăperi numai există, cele două spații fiind delimitate doar cu ajutorul a două coloane de lemn, profilate, cu capiteluri împodobite cu volute. Accesul spre podul bisericii se face cu ajutorul scării de lemn de după ușa de la intrare. Datorită lipsei de spațiu, peste jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Trecerea spre absida altarului se face prin spațiile
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
speciale pentru Altea XL, Toledo, Ibiza 2006 și León (inclusiv versiunile FR și Cupra). Înfățișarea monovolumului Altea XL a fost îmbunătățită prin motarea unei noi grile de radiator fără emblema mărcii, un set de „pleoape” pentru faruri, un spoiler frontal profilat aerodinamic, două praguri sport și un set de jante sport de 19 inch. Motorul a suferit un chip tuning, în urma căruia propulsorul diesel de doi litri produce 176CP față de 140: modelul accelerează cu o secundă mai repede până la 100 km
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
într-un stil neoclasic. Atat tamburul octogonal al cupolei cat și clopotnița cu trei caturi șunt decorate cu pilaștri dubli de ordin toscan. naosul bisericii are plan cruciform. Apsida altarului este semicirculara. Ferestrele duble ale naosului și pridvorului au ancadramentul profilate care șunt de arcade semicirculare.
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
și cabina pilotului amplasată între cele două prize de aer. Fuselajul central prezintă pe intrados două frâne aerodinamice perforate, pilonul central de acroșare și trenul principal de aterizare. Pe extrados, între cabina pilotului și ampenajul vertical, se găseste o coamă profilată aerodinamic care adăpostește trasee ale circuitelor hidraulice și comenzi de zbor. Fuselajul posterior conține cele două motoare ale avionului, ampenajul vertical și orizontal, iar pe extrados două derive. Ampenajul vertical este tip clasic, compus din derivă si direcție, iar cel
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari și Probota în nord, Vaslui în centru, Grivița și Nămoloasa în sud, Bozieni și Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilata pe producerea vinurilor și, în mai mică măsură, a strugurilor de masă. Vinurile obținute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, incepand cu cele de consum curent, până la cele de calitate superioară în mod natural dulci
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu și Poiana Crușetu). Producția de vinuri este destul de diversificata. Cu exceptia podgoriei Sâmburești, profilata preponderent pe producerea de vinuri roșii, toate celelalte podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începând de la cele de consum curent, până la cele superioare îndreptățite la denumire de origine și trepte de calitate. Dealurile Banatului (Regiunea IV
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
la denumire de origine și trepte de calitate. Dealurile Banatului (Regiunea IV) Situată în sud-vestul României, în triunghiul format de apă Mureșului cu Munții Banatului și frontieră cu Iugoslavia, această regiune întrunește, întrucâtva, condițiile unei singure podgorii. Cu toate că regiunea este profilata în principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de masă nu lipsesc din plantație. Dintre acestea de o mai largă răspândire și o mai bună apreciere se bucură cele din grupa Chasselas, iar pe alocuri se întâlnesc și soiurile
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
de la 1848. Prin comparație cu întreg ansamblul, prezintă o diferență de nivel, găsindu-se așezat în retragere față de fațada navei. O aplatizare mai pronunțată a pilaștrilor dubli adosați, câte unul la extremitatea fiecărei fațete ale turnului, o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea turnului, însă verticalitatea pilaștrilor e întreruptă de puternica profilare a cornișei ce inchide nava. Alături de
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
regulat, împărțit pe trei nivele, inegale ca înălțime. La nivelul inferior intrearea în biserică realizată printr-un portal în arc frânt de culoare albă găzduiește încăperea de la baza tunului, azi tăvănită. Trecerea la nivelul doi este realizată printr-o cornișă profilată. Aici turnul prezintă o mică fereastră circulară. Nivelul trei este separat tot printr-o cornișă, însă acesta conțin camera clopotelor demarcată de ferestrele mari, câte una pe fiecare fațadă la nivelul superior și așezate central, ce se termină in semicerc
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
măiestria cu care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
acționate de motoare. Astfel, locomotiva intră din nou în centrul atenției. Unul din primele succese comerciale îl înregistrează locomotiva "The Salamanca" a lui Matthew Murray în 1812. Aderența acesteia era asigurată de o roata dințată și de una din șine profilate corespunzător (cremalieră). Locomotiva "Puffing Billy", construită de Christopher Blackett și William Hedley în 1813 este prima care obține același succes dar având aderența asigurată prin propria greutate (deci fără a folosi soluția roată dințată - cremalieră). Aceasta este și cea mai
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
un ziarist, pamfletar și scriitor francez, renumit că ideolog și agitator al antisemitismului (al propagandei împotriva evreilor) în timpul celei de a III-a Republici franceze, fondator al „Ligii Antisemite a Franței” și editor al gazetei "La Libre Parole" („Cuvântul Liber”) profilata pe această ideologie șovina, gazeta care avea drept motto: "Franța pentru francezi!" (în ). Și-a câștigat o mare popularitate prin mesajele sale ațâțătoare antisemite și anticapitaliste, precum și prin tonul sau belicos și inflamator. Era mândru de a fi fost un
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
lacului cu aspect vărgat ("techir"). Spre sfârșitul secolului XIX se fac primele analize ale apei lacului și ale nămolului de Techirghiol și se amenajează primele stabilimente balneare. În 1899 stațiunea este declarată stațiune balneară. Techirghiol este singura stațiune de pe litoral profilată exclusiv pe tratament balnear, pentru afecțiuni reumatismale și ginecologice. Ca obiectiv de interes istoric se remarcă Monumentul Eroilor, înălțat la 1931 (sculptor D. Mățăoanu) și Biserica de lemn construită în județul Mureș, strămutată la 1921 de către Carol al II-lea
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
1990 și 2003, a lucrat la Arhivele Statului din Brașov. În 1986 a fost mutat "disciplinar" la Biblioteca Județeană din Brașov, deoarece rude ale sale au emigrat în Elveția. A lucrat aici până în 1989. este considerat unul din cei mai profilați și competenți specialiști în domeniul arhivisticii. A publicat 25 de cărți și broșuri, peste 100 de articole științifice rezultate din cercetările întreprinse cu privire la Johannes Honterus(1498-1549), reformator al sașilor transilvăneni. A scris și multe lucrări despre orașul Brașov și alte
Gernot Nussbächer () [Corola-website/Science/313788_a_315117]